1,331 matches
-
1997Ă. La polul opus discursului feminist cyborgic se situează alte teorii ale feminismului digital. Una dintre replicile la feminismul care promovează figura cyborgului vine din partea modelului „zeiței”, un model inspirat de Luce Irigaray și adaptat noilor contexte tehnoculturale de către Elaine Graham (2001Ă. Faimoasa replică a Donnei Haraway de la sfârșitul manifestului cyborgic prin care aceasta își manifestă preferința pentru existența de tip cyborg este criticată de faptul că reintroduce un nou dualism privilegiator, de genul secular vs religios. Astfel, replica ajunge să
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de gen, ci adâncirea polarității dintre sexe; nu înseamnă universalism, destrupare, transcendență și falocentrism, ci poziționare subiectiv-fizică, contingență și rezistență ideologică. Dacă la Donna Haraway metafora discursiv-politică este cyborgul, la Sadie Plant tropul este „țesătoarea” rețelei rizomatice, iar la Elaine Graham figurația identitară este zeița, la Rosi Braidotti iconul feminist este „subiectul nomadic” (vezi capitolul al doilea pentru o discuție mai extinsă a nomadismuluiă. În ultimul caz, avem de-a face cu o întâlnire între postmodernism și feminism prin provocarea noțiunii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
of the Internet, Cambridge, MA, MIT Press. Goldberg, Ken (2000Ă, „Introduction: The Unique Phenomenon of a Distance”, în Ken Goldberg (ed.Ă, The Robot in the Garden: Telerobotics and Teleepistemology in the Age of the Internet, Cambridge, MA, MIT Press. Graham, Elaine (2001Ă, „Cyborgs or Goddesses? Becoming Divine in a Cyberfeminist Age”, în Eileen Green și Alison Adam (ed.Ă, Virtual Gender: Technology, Consumption and Identity, Londra, New York, Routledge. Green, Eileen, Adam, Alison (ed.Ă (2001Ă, Virtual Gender: Technology, Consumption and
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a theory of market equilibrium under conditions of risk”. Subiectul a fost cercetat și de economistul Harry Markowitz în 1952.<footnote H.M. Markowitz, „Portfolio Selection”, The Journal of Finance 7 (1), 1952, pp. 77-91. footnote> Un studiu realizat de John Graham și Campbell Harvey asupra unui eșantion de 392 de companii din SUA (incluzând și companii din topul Forbes 500) arată că aproximativ 73,5% din directorii financiari chestionați utilizează modelul CAPM pentru estimarea costului capitalului propriu.<footnote J.R. Graham, C.R.
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
John Graham și Campbell Harvey asupra unui eșantion de 392 de companii din SUA (incluzând și companii din topul Forbes 500) arată că aproximativ 73,5% din directorii financiari chestionați utilizează modelul CAPM pentru estimarea costului capitalului propriu.<footnote J.R. Graham, C.R. Harvey, „The theory and practice of corporate finance. Evidence from the field”, Journal of Financial Economics, No. 60, 2001, p. 7. footnote> CAPM precizează că dacă toți investitorii urmăresc portofoliul pieței, prima de risc cerută de ei va fi
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
instituționali și guvernanța întreprinderii”, Economie teoretică și aplicată, Vol. 13, Nr. 10 Feleagă, N., Feleagă, L. (2006), „Guvernanța întreprinderii, pârghie indispensabilă a politicii de maximizare a bogăției acționarilor și complementele ei contemporane”, Economie teoretică și aplicată, Vol. 13, Nr. 8 Graham, J.R., Harvey, C.R. (2001), „The theory and practice of corporate finance. Evidence from the fieldǀ, Journal of Financial Economics, No. 60 Gummesson, E. (1992), „Quality dimensions: what to measure in service organizations”, în Swartz, T.A., Bowen, D.E., Brown, S.
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
and technology, issue 37/2008, Institut National de la recherché scientifique Centre Urbanisation Culture Societe. Graevenitz, Georg, "Integrating competition policy and innovation policy: The case of R&D cooperation", disponibil la http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?Abstract id=686343. Graham, Stuart, Merges, Robert, Samuelson, Pamela, Sichelman Ted, High Technology Entrepreneurs and the Patent System: Results on the 2008 Berkeley Patent Survey, University of California, Berkeley, 2009. Graz, Jean-Cristophe, Hartman, Eva, "Global regulation of knowledge-based economy", în Travaux de Science Politique
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Asociația Știițifică de Dreptul Proprietății Intelectuale, p. 231. 157 Ion Petrescu, Camelia Ștefănescu, "Presentation principles, persuasion techniques and influencing strategies of the intellectual property through scientific information", în Revista Legal Practices and International Laws, Brașov, 2011, p. 304. 158 Stuart Graham, Robert Merges, Pamela Samuelson, Ted Sichelman, High Technology Entrepreneurs and the Patent System: Results on the 2008 Berkeley Patent Survey, University of California, Berkeley, 2009, p.1287. 159 Cheryl Gray, Rebecca Hanson, Peter Ianachkov, Romania's evolving legal framework for
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
spiță de roată” și zonă clară perinucleară. Uneori plasmocitele pot prezenta citoplasmă acidofilă, sunt așa-numitele „celule în flacără” care au fost descrise mai frecvent în mielomul imunoglobulinei „A”. Celulele mielomatoase prezintă numeroase asincronisme de natură nucleocitoplasmatică; după Bernier și Graham (1974) gradul acestor asincronisme este proporțional cu extinderea clinică a afecțiunii. Celulele mielomatoase au un aspect variabil de la un bolnav la altul, și în general constant la același bolnav de-a lungul evoluției. În unele situații, celulele mielomatoase au anomalii
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
nu luăm decît cîteva din exemplele cele mai familiare. Sau poate că o ilustrare și mai potrivită ar fi avatarurile contemporane ale lui Dorian Gray, cele trei rescrieri cunoscute (Mathieu Terence, Journal d'un coeur sec, Will Self, Dorian și Graham Masterton, Le portrait du mal), păstrînd spiritul și atmosfera romanului lui Oscar Wilde, schimbările tehnologice nemodificîndu-i sub stanța, aportul diferențiat al epigonilor situîndu-se mai cu seamă la nivel de intensitate, textele evoluînd între thriller și horror. "Dezgroparea" și ajustarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
numai să anuleze dezavantajul și costurile incumbate de operarea Într-un mediu străin, dar respectiva operare să se și dovedească mai profitabilă decît celelalte alternative de acces pe respectiva piață străină (exporturi sau licențiere). Relativ recent, economistul american Edward M. Graham (1978) a Încercat să explice creșterea ISD În SUA prin utilizarea teoriei organizației industriale . El argumentează că În urmă cu 20 de ani firmele americane dețineau avantaje semnificative de natură tehnologică și managerială față de competitorii lor străini. Drept consecință, fluxurile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
consecința creării unei aglomerări a intrărilor de ISD În respectiva economie. Un alt aspect pus În evidență a fost acela că marile corporații transnaționale investesc reciproc În țările lor de origine, exemplul concret oferit de cercetarea empirică a lui E. Graham. Analizînd investițiile reciproce americane și europene, Graham identifică o reacție de contraamenințare prin realizarea de ISD europene În SUA, ca răspuns la amenințarea concurențială creată prin investițiile americane În Europa. Este un tip de comportament defensiv, dar care poate da
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ISD În respectiva economie. Un alt aspect pus În evidență a fost acela că marile corporații transnaționale investesc reciproc În țările lor de origine, exemplul concret oferit de cercetarea empirică a lui E. Graham. Analizînd investițiile reciproce americane și europene, Graham identifică o reacție de contraamenințare prin realizarea de ISD europene În SUA, ca răspuns la amenințarea concurențială creată prin investițiile americane În Europa. Este un tip de comportament defensiv, dar care poate da naștere la investiții profitabile În sine. În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Economie politică, Editura Economică, București, 1997 12. Dunning John H., Multinational Entreprise and the Global Economy, Edison-Wesley Publishing Company, Wokingham, England, 1993 13. Dunning John H., Multinational Entreprise and the Global Economy, Edison-Wesley Publishing Company, Wokingham, England, 1993 340 14. Graham Edward M., Transatlantic Investment by Multinational Firms, A Rivalistic Phenomenum, Journal of Post Keynsion Economics, Vol. 1, 1978 15. Gogoneață C., A Gogoneață, Economie politică. Teorie micro și macroeconomică,Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1995 16. Glod Alina. Investițiile străine
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
impactul financiar (câștig/pierdere) al constituirii de provizioane, vânzărilor de active și al investițiilor/dezinvestițiilor în valori mobiliare; Se compară rezultatele obținute în timp (cu rezultatele anterioare ale companiei) cât și în spațiu (cu raportările companiilor concurente). Mai concret, Benjamin Graham, pionier al analizei fundamentale, a propus o serie de criterii de selecție în special pentru acțiuni, bazate pe evaluarea patrimonială a societăților emitente și pe studiul documentelor contabile de sinteză. După experimente îndelungate, în anii '80, Graham a reținut următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Mai concret, Benjamin Graham, pionier al analizei fundamentale, a propus o serie de criterii de selecție în special pentru acțiuni, bazate pe evaluarea patrimonială a societăților emitente și pe studiul documentelor contabile de sinteză. După experimente îndelungate, în anii '80, Graham a reținut următoarele "semnale" simple de vânzare și de cumpărare a unei acțiuni 11: Semnal de cumpărare: a) Cursul acțiunii este mai mic decât activul net total curent pe acțiune, considerând imobilizările corporale egale cu zero și deducând totalul datoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
O valoare mare a PBR reflectă încrederea pieței în perspectivele de profitabilitate ale companiei. În practica occidentală, multe companii calculează PBR în documentele lor contabile și îl publică în presa de profil. Kenneth Fisher, un atent interpret al teoriei lui Graham, propune în cartea sa "Superstocks" (Fisher Kennth L. "Superstocks", Dow Jones-Irwin, Homewood, III, 1984) alte două rate care ar avea relevanță în aprecierea unei societăți cotate: Raportul preț-vânzări (price to sales ratio). , unde C cursul curent al acțiunii; CA cifra
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
de reprezentare sunt pur vizuale și auditive, în încercarea de a descrie o ființă care eludează orice coordonată a formei. Horla este o reificare a spaimelor autorului său, aș putea spune, dacă aș avea în vedere aserțiunea lui Elaine L. Graham, referitoare la proza consacrată Necunoscutului: "[t]ensiunea dintre frământarea noastră culturală în direcția schimbării și teama simultană de aceasta se exprimă, adesea, sub forma unor narațiuni-avertisment, ce reflectă coșmarurile pe care Necunoscutul le poate genera" (2002: 145). Cu alte cuvinte
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
genera" (2002: 145). Cu alte cuvinte, autorul este, concomitent, sedus de ideea unui viitor necunoscut, care, exact în momentul imaginării sale, produce, în virtutea noutății absolute și a violării de paradigmă fenomenologică, aprehensiune. Dacă adaug la aceasta observația ulterioară a lui Graham, conform căreia acest tipar narativ este înclinat "să ducă aceste coșmaruri la extrem schimbarea apocaliptică, implicând distrugerea fie a întregii planete, fie doar a unui stil de viață special" (2002: 145), se observă că nuvela lui Maupassant s-ar putea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1997. Gorp, Hendrik van. "The Gothic Novel as a Romantic Narrative Genre". Romantic Prose Fiction. Edited by Gerald Gillespie, Manfred Engel, Bernard Dieterle. Amsterdam: John Benjamins, 2008. 249-262. Graham, Elaine L. Representations of the Post/Human: Monsters, Aliens and Others in Popular Culture. Manchester: Manchester University Press, 2002. Gregori, Ilina. Povestirea fantastică. "Singura literatură esențială". Balzac, Villiers de l`Isle - Adam, Pieyre de Mandiargues. București: Ed. Du Style, 1996
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
frazei în stilul lui Barbu Delavrancea". Delavrancea. Ediție îngrijită, prefață, tabel cronologic și bibliografie de Al. Săndulescu. București: Ed. Eminescu, 1975. 176-83. Niculiu, Adriana. Gala Galction. Omul și scriitorul prin el însuși. București: Ed. Cartea Românească, 1971. Nourmand, Tony and Graham Marsh, editors. Horror Poster Art. Foreword by Professor Sir Christopher Frayling. London: Aurum Press, 2004. O'Brien, Fitz-James. Selected Literary Journalism: 1852-1860. Edited by Wayne R. Kime. Selinsgrove: Susquehanna University Press and London: Associated University Press, 2003. Ogden, Daniel. Magic, Witchcraft
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ischemia. În Horsch S, Claeys L. Critical limb ischemia: diagnosis and treatment: an interdisciplinary approach. Darmstadt; Steinkopff 1995. 25. Fuster V, Gotto AM. Risk reduction. Circulation 2000; 102: IV-94-IV-102. 26. Golledge J. Lower-limb arterial disease. Lancet 1997; 350: 1459-1465. 27. Graham IM, Daly LE, Refsum HM et al. Plasma homocysteine as a risk factor for vascular disease. JAMA 1997; 277: 1775-1781. 28. Grundy SM, Pasternak R, Greenland P, Smith S, Fuster V. Assessment of cardiovascular risk by use of multiple riskfactor
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
bine și rău, corect și incorect, drept și nedrept etc.). Termenului de "cutumă" (care reprezintă o traducere aproximativă a cuvântului din limba engleză, "folkways") i-a fost atribuită o semnificație sociologică în premieră, în anul 1906, de către sociologul american William Graham Sumner 100. Cutumele (eng., folkways) contribuie la realizarea solidarității sociale și au un caracter reglativ și imperativ pentru comportamente. Ele au pentru grupul social o funcție similară cu cea pe care o au deprinderile pentru acțiunile unui individ. "Cutumele reprezintă
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
of Cross-Cultural Psychology, vol. 3. Allyn and Bacon, Boston, 1997. Speranția, Eugeniu, Mic tratat despre valori, în Axiologie românească, București, 1982 Stigler, George J., "The Development of Utility Theory" (I), în Journal of Political Economy, nr. 58, 1950. Sumner, William Graham, Folkways: a study of the sociological importance of usages, manners, customs, mores, and morals, Boston: Ginn and Co, 1906. Szczepanski, Jan, Noțiuni elementare de sociologie, Editura Științifică, București, 1972. Tănase, Alexandru, Cultură și civilizație, Editura Politică, București, 1977. Tocqueville, Alexis
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
drept consfințită printr-o practică îndelungată și este folosit în limbajul obișnuit cu trimitere la trecut și la societățile premoderne. Pe noi ne interesează, în special, semnificațiile actuale ale cutumelor, modul în care ele acționează în cadrul societății contemporane. 100 William Graham Sumner (1840-1910) a fost profesor la Universitatea Yale, din SUA. Pe lângă faptul că a dat naștere cuvântului "folkways" și a sensurilor sociologice ale acestuia, este creditat și pentru introducerea termenului "etnocentrism". Sumner a fost, de asemenea, primul care a predat
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]