555 matches
-
este un termen generic care desemnează mai multe specii aparținând genului "Triticum". Acestea sunt plante anuale din familia gramineelor (Poaceae), cultivate în aproape întreaga lume. l este cea mai cultivată plantă în lume și a patra cultură mondială ca producție după trestia de zahăr, porumb și orez. Pe locul 2 ca suprafață se află porumbul. În Europa Occidentală și
Grâu () [Corola-website/Science/299675_a_301004]
-
mai bună garanție împotriva foametei. Caii sunt răspândiți, fiind utilizați și ca animale de lupta și ca animale de tracțiune. În zonele mediteranene, unde climă caldă și uscată nu permite cultivarea cerealelor de primăvară, s-a recurs la culturi de graminee și leguminoase, oferind o diversificare a hranei. Apar morile de apă care înlocuiesc râșnitele de mâna, ușurând forță de muncă. Înmulțirea morilor de apă, instalațiile tehnice ce necesitau mari investiții se desfășoară în contextul răspândirii senioriilor. Seniorul îi silea pe
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
precum și cele mai multe endemisme și rarității floristice. Remarcabilă din acest punct de vedere este vegetația ce acoperă brânele, câmpurile înierbate ce înlănțuie abrupturile stâncoase. Crestele ierboase și brânele de pe versanții abrupti și însoriți sunt aproape în întregime acoperite de asociații de graminee, caracteristice pe soluri scheletice. Aceste specii sunt făcieșul, păiușul și feruța. Dintre speciile însoțitoare amintim: limba (plantă), ura (plantă), lâna caprelor, garofița - endemisme ale Carpaților Meridionali. Se mai întâlnesc: cinci degete, spârceta - endemism carpatic, unghia păsării, gențiana, ghintura, cimbrișorul - endemism
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
vegetație, vânturi, îngheț peren, soluri reci și suprasaturate cu apă), au determinat la plante apariția unor adaptări caracteristice. Tundra este formată din plante cu înălțimi reduse (arborii lipsesc complet), de obicei perene, cu sistem radicular superficial. Predomina mușchii și lichenii, gramineele, unele plante cu flori viu colorate, iar în sud, arbuștii pitici și tufișurile scunde (salcie polara, mesteacăn pitic). Zona de tundra este slab populată . Rozătoarele mici și câteva feluri de păsări trăiesc în tunelele făcute în zăpadă, hrănindu-se cu
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
mm pe an. Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna este de -10 °C...-5 °C, iar vara poate ajunge până la 30...35 °C.Stepele se dezvoltă pe soluri din clasa molisoluri: cernoziomuri, soluri cenușii și cafenii. Flora este dominată de graminee și din plante cu rizomi (care se dezvoltă rapid după ce apar condiții favorabile), dar și din tufărișuri și plante spinoase. Exemple: "Avena sativa" ovăz, "Salvia officinalis" salvie, "Obione verrucifera" colilie, "Eryngium planum" spinul vântului, etc. Arborii și arbuștii lipsesc din cadrul
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
rădăcini: Rădăcinile normale își au originea în radicula embrionului, dar există și "rădăcini adventive", care se formează pe tulpini, ramuri sau frunze. Ele se pot dezvolta pe tulpini aeriene (iederă), pe tulpini subterane (rizomi, bulbi), la nivelul nodului de înfrățire (graminee), pe ramuri (" Ficus") sau pe frunze ("Bryonia"). Însă rădăcinile pot fi împărțite și în următoarele feluri: - Aeriene Rădăcinile sunt structuri vegetale subterane sau aeriene compuse în principal din scoarță (la exterior) și din țesut parenchimatic (la interior). Rădăcinile groase seamănă
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
sau de utilizare a unui soi nu trebuie cerute pentru admiterea soiurilor (linii consangvinizate, hibrizi) destinate doar să servească drept componenți ai soiurilor hibride; întrucât trebuie să existe posibilitatea de a se cere capacitatea, în scopuri specifice, a soiurilor de graminee care nu sunt destinate producției de plante furajere; întrucât cererile prezentate de Republica Elenă pentru a obține autorizația de interzicere a comercializării, pe tot teritoriul său sau numai parțial, a semințelor sau materialelor de înmulțire din unele soiuri care figurează
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86477_a_87264]
-
ca răspândire pe Pământ, după oxigen. Cuarțul este forma cristalină stabilă a bioxidului de siliciu, prezentându-se în stare pură sub formă de cristale incolore (cristal de stâncă), precum și varietăți colorate: ametistul—violet, citrinul—galben etc. Siliciul se găsește în graminee, în scheletul multor animale marine (diatomee și infuzori); după moartea acestor animale, scheletele se depun pe fundul mărilor formând kiselgurul sau pământul de infuzori. Siliciul este folosit ca materie primă în construcția dispozitivelor semiconductoare și în fabricarea celulelor solare. Compușii
Siliciu () [Corola-website/Science/304108_a_305437]
-
clase de habitate naturale de interes comunitar; astfel: păduri de "Fagus sylvatica", păduri de "Quercus petraea", păduri de "Pinus sylvestris", păduri de amestec (fag și carpen), lunci aluvionare cu "Alnus glutinosa", tufărișuri de mesteacăn și alun, pajiști și pășuni cu graminee. Acestea adăpostesc o gamă variată de floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și fauna sălbatică (mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte) specifică nordului Apusenilor. Vegetația întâlnită este eterogena, de la făgete și gorunete până la pajiști și plantații de conifere (pin
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau iarbă-neagră ("Calluna vulgaris"). Gramineele sunt prezente cu specii de: rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), șuvar de munte ("Poa trivalis"), scradă ("Festuca drimeja"), mălaiul cucului ("Luzula campestris") sau horști ("Luzula sylvatica"). În pădurile de fag și gorun, în lizierele acestora și în tufărișurile de
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
asociații asemănătoare scrubului australian, mai mult sau mai putin amestecat cu fistic ("Pistacia atlantică") și cu palmierul pitic ("Chamaerops humilis"); singur, palmierul pitic formează asociația vegetală pălmițo. Stepele din Algeria și Tunisia au o [[vegetație]] sărăcăcioasa, alctuită din ierburi xerofile ("graminee vivace") și mai puțin din arbuști. Ierburile cresc în [[tufe]] rare, iar [[arbust|arbuștii] în hătișuri (Zizyphus lotus, specii de acacii) sau izolați, ca, de exemplu fisticul (Pistacia atlantică), cu [[lemn]]ul foarte tare și rezistent la uscăciune, variații de
Vegetație mediteraneană () [Corola-website/Science/312406_a_313735]
-
plantă rară la nivelul întregii țări, motiv pentru care a fost declarată monument al naturii. În alte părți i se spune „"curpen"”, numele științific fiind „"Ruscus hypoglossum"”. Tot prin păduri, pe sub coroana bogată a copacilor se întâlnesc diferite specii de graminee între care predomină scrada, brădișorul, orhidee de diferite culori și nuanțe, frumos mirositoare, măcrișul iepuresc, cărora li se asociază numeroși bureți. Dintre aceștia, comestibili, enumerăm: urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul, pipirigul, „izma-broaștii”, gingașa „nu-mă-uita”, asociate sau nu cu feriga. În fânețele din preajma pădurii, predomină „ierburile” (gramineele), cum sunt: timoftica, meișorul, păiușul „tremuricea” (Briza media) și „păru porcului”. Dintre plantele cu flori se cuvin a fi amintite: trifoiul sălbatic, „lipitoarea” ("Viscaria vulgaria"), „sunzuenele”, scăunelele numite și „scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și fânețe sunt prezente graminee precum Lolium perenne, Agropyron repens, Bromus inermis (obsiga), Dactylis glomerata și leguminoase că Trifolium hybridum (trifoi), Ț. pratense (trifoi roșu), Lathyrus tuberosus (oreșnița), L. pratensis (lintea pratului), dar și buruieni că Xanthium spinosum (holeră), Carduus acanthoides (spin), Euphorbia spp. (laptele
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
decenii are pregnante valori negative din cauza unor factori de natură economică, ecologică și social-politică. Începând cu perioada modernă, procesele economice din zonă sunt puternic influențate de apariția și dezvoltarea orașului Odesa. Specializat în exportul de cereale, acesta a determinat cultivarea gramineelor pe tot cuprinsul Novorosiei de vest. Aflată la 65 km de Odesa, Nezavertailovca s-a înscris în același profil agricol, cultivând cereale comercializate intermediarilor din portul Odesei. Din anul 1932, gospodăriile țărănești sunt supuse naționalizării și colectivizării forțate. La mijlocul secolului
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
se formează pernuțe de mușchi, iar porțiunile deschise ale pietrelor sînt împodobite cu diferiți licheni. În lunca rîulețului, mai aproape de sat, putem întîlni coada calului de luncă. Pe “Movilă” și pe “Țiglău” din insuficiență de umiditate sînt poiene cu plante graminee, clopoței, garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din animalele sălbatice se întîlnesc: dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea, iepurele sălbatic, popîndăul
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
folosite de localnici: podbal, nalba, lumânărica, sunătoarea, măselarnița, izma creată, creasta cocosului, cimbrișorul. Primăvară, in padure se formează un „covor” de brândușe(Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii de trifoi, precum și florile de primăvară. În subzona pădurilor amestecate de fag (Fagus silvatica)și gorun (Querus petraea), gorunul se instalează pe coastele sudice - care sunt mai luminoase. Vegetația forestiera de câmpie este slab reprezentată, stejarul (Quercus
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
plante cultivate. Puține cazuri se cunosc la plante spontane. Alopoliploizi sunt indivizi poliploizi la care cromozomii provin de la specii diferite. Fenomenul se întâlnește frecvent la unele grupe de plante, la care speciile se pot încrucișa uneori între ele (sălcii, stejari, graminee, plante din genurile Roșa, Prunus, Oenothera etc). Organisme hibride, astfel obținute, sunt în general sterile din cauza anomaliilor meiozei: cromozomii de la o specie nu-și găsesc omologii de la altă specie, se fac împerecheri anormale sau repartiții aberante de cromozomi. Anularea sterilității
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
are un rol important în evoluția plantelor. Vigoarea și rezistența poliploizilor explică răspândirea lor în regiuni cu condiții severe de climă. De pildă, în insulele Spitzbergen din Oceanul Înghețat de Nord 80% din angiosperme sunt poliploide, în Pamir 85% din graminee sunt poliploide, în Altai 65%. Unele plante, cu răspândire localizată, devenind poliploide capătă o răspândire mult mai largă ca, de pildă, Solanum nigrum, Fumăria ojficinalis, Capsella bursa pastoris etc. Nu trebuie însă să credem că absolut în toate cazurile poliploidia
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
fluviilor Yangtze și Fluviul Galben pe teritoriul Chinei actuale. Unele popoare nomadice, cum ar fi indigenii australieni și boșimanii din sudul Africii nu au practicat agricultura până aproape de zilele noastre. În Mesopotamia, grâul și orzul au fost încrucișate cu alte graminee, pentru a se obține varietăți noi, din care se preparau pâine și plăcinte. Egiptenii cultivau grâu și orz pentru pâine și bere, și in pentru țesături. Culegeau trestii de papirus pentru a fabrica foile de papirus pe care scriau hieroglifele
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
care modifică pct. 29 al art. I din ORDONANȚA nr. 8 din 23 ianuarie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 23 ianuarie 2013. (4) În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la art. 72 alin. (2) nu generează venit impozabil. ... ---------------- Alin. (4) al
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
datorează impozit potrivit prevederilor cap. VII al titlului III din Codul fiscal: a) persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică ce dețin cu orice titlu suprafețe de teren destinate producției agricole, pentru cele necultivate, pentru cele cultivate cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde, precum și pentru pășuni și fânețe naturale, destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la art. 72 alin. (2) din
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
care modifică pct. 29 al art. I din ORDONANȚA nr. 8 din 23 ianuarie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 23 ianuarie 2013. (4) În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la art. 72 alin. (2) nu generează venit impozabil. ... ---------------- Alin. (4) al
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
datorează impozit potrivit prevederilor cap. VII al titlului III din Codul fiscal: a) persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică ce dețin cu orice titlu suprafețe de teren destinate producției agricole, pentru cele necultivate, pentru cele cultivate cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde, precum și pentru pășuni și fânețe naturale, destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la art. 72 alin. (2) din
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
datorează impozit potrivit prevederilor cap. VII al titlului IV din Codul fiscal: a) persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică ce dețin cu orice titlu suprafețe de teren destinate producției agricole, pentru cele necultivate, pentru cele cultivate cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde, destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal; ... b) persoanele fizice/membrii
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]