1,670 matches
-
cu avangardismul. Estetici și ideologii divergente coabitează în paginile revistei. Pe linia vechilor preocupări ale „contimporanilor” pentru imaginea culturii române în străinătate, în numărul 100 este reprodus un text al prințesei franco-române Martha Bibescu (Les Transylvains, apărut în revista La grande Roumanie și tradus sub titlul „Iuliu Maniu“) despre „simbolul moșiei părinților” și despre „viața idealistă a lui Iuliu Maniu”. Textul va provoca reacția violentă a revistei unu, marcînd ruptura definitivă dintre cele două publicații. Atitudinea tot mai oscilantă a Contimporanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu 5) aq. Construcție diagonală, 6) aq. Construcție spațială, 7) aq. Tablou arhitectonic”, cifrele indicînd numărul de catalog al lucrărilor. La rubrica de „note, cărți, reviste“ a numărului 52 (dedicat lui Constantin Brâncuși), lucrările lui Kassák sînt caracterizate ca: une grande sagesse une vaste sensibilité des compositions d’un cristal pur d’une couleur très lirique. Numărul 55-56 din 1925 consemnează, pentru prima dată, apariția revistei maghiare Periszkop din Arad: „Periszkop, Szerkesty-Szántó György, o foarte occidentală și modernă revistă maghiară, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mi se punea o problemă de autoprezervare.?? - Vela asta nu vine din zona Mării Negre? m‑a Întrebat Ravelstein. - Și ce‑i cu asta? - La răsărit de Dunăre? Din Carpați? - Nu pot s‑o plasez exact. - N‑are importanță. Deci o grande dame după modelul est‑european. Nici o franțuzoaică modernă nu și‑ar da asemenea aere. Foarte des cei din Europa răsăriteană se cramponează de Franța, nu se simt bine la ei acasă, țara lor Îi dezgustă, simt nevoia să se vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
stau și vă aștept pe colț la Afinului zece, lângă Direcția Sanitară. Intrați în obiectiv la șaișpe treizeci și aveți o oră la dispoziție. Mai mult nu pot, zău, credeți-mă.“ Pe Afinului zece locuia conu Afinoghiu (Tilică) Băcănel-Obănceanu. Singurul „grande“ din oraș, care mai rămăsese în stare de funcționare dintre foștii politicieni de odinioară de la vârf. Era tânăr Băcănel pe-atunci, când se sfârșise cu politicienii de demult, nu ajunsese chiar la vârf, se gudurase mai pe la poale. Totuși avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
bărbați au fost spânzurați și trupurile lor au fost arse în Piazza Signoria, care fusese în prealabil locul unde Savonarola aprindea rugurile vanităților. [Figură 21]. Execuția lui Savonarola a fost un triumf pentru un grup de patricieni cunoscuți contemporanilor drept granzi (grandi) sau optimați (ottimati). În anii ce au urmat, însă, poziția granzilor a devenit tot mai slabă în Florența din cauza relațiilor nesigure cu Franța și a eșecurilor din războiul pentru recucerirea Pisei. În iarna și primăvară lui 1501 granzii par
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Signoria, care fusese în prealabil locul unde Savonarola aprindea rugurile vanităților. [Figură 21]. Execuția lui Savonarola a fost un triumf pentru un grup de patricieni cunoscuți contemporanilor drept granzi (grandi) sau optimați (ottimati). În anii ce au urmat, însă, poziția granzilor a devenit tot mai slabă în Florența din cauza relațiilor nesigure cu Franța și a eșecurilor din războiul pentru recucerirea Pisei. În iarna și primăvară lui 1501 granzii par să fi devenit foarte disperați în dorința de a reforma constituția populară
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
drept granzi (grandi) sau optimați (ottimati). În anii ce au urmat, însă, poziția granzilor a devenit tot mai slabă în Florența din cauza relațiilor nesigure cu Franța și a eșecurilor din războiul pentru recucerirea Pisei. În iarna și primăvară lui 1501 granzii par să fi devenit foarte disperați în dorința de a reforma constituția populară, având ca nucleu Marele Consiliu, pe care ei doreau să-l abolească. În mai 1501, cănd Cesare Borgia a apărut cu o armată pe teritoriul florentin și
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
În mai 1501, cănd Cesare Borgia a apărut cu o armată pe teritoriul florentin și și-a așezat tabăra chiar la nord de oraș, printre cererile sale era și crearea unui guvern oligarhic. Mulți considerau că Borgia venise la invitația granzilor. Cand Borgia a fost plătit de guvernul popular să părăsească domeniul florentin, în iunie 1501, granzii au fost discreditați și mulți dintre ei s-au retras din treburile publice. Așa a început o scurtă perioadă de resurgența popolare și savonarolană
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
a așezat tabăra chiar la nord de oraș, printre cererile sale era și crearea unui guvern oligarhic. Mulți considerau că Borgia venise la invitația granzilor. Cand Borgia a fost plătit de guvernul popular să părăsească domeniul florentin, în iunie 1501, granzii au fost discreditați și mulți dintre ei s-au retras din treburile publice. Așa a început o scurtă perioadă de resurgența popolare și savonarolană adesea neglijată de istoricii Florenței: într-adevăr, în anul dintre iunie 1501 și iulie 1502, atunci când
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Paolantonio în vara lui 1499, conducerea familiei a trecut la Piero, care în iarna lui 1500-1501 a părăsit sau a fost părăsit de optimați, și drept consecință a început să susțină instituțiile regimului popular. În ianuarie și februarie 1501, cănd granzii au ținut mai multe întâlniri pentru a discuta propuneri pentru restrângerea regimului prin limitarea Marelui Consiliu, Soderini a refuzat să participe. Acest fapt a devenit cunoscut și i-a adus sprijinul din partea popolo 118. Soderini a fost ales pentru un
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
fapt a devenit cunoscut și i-a adus sprijinul din partea popolo 118. Soderini a fost ales pentru un mandat de două luni ca Purtător al Stindardului Justiției pentru martie-aprilie 1501, și în timpul mandatului său a făcut un scop din excluderea granzilor din ședințele deliberative ale regimului. Apoi, în perioada dominației populare ce a urmat invaziei eșuate a lui Borgia, Soderini a jucat un rol principal în guvern 119, în ultimă instanță salvând regimul prin aceea că a obținut susținerea regelui Franței
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
salvând regimul prin aceea că a obținut susținerea regelui Franței, după revoltă din Arezzo și Valdichiana, în 1502120. În 1501 au fost adoptate legi ce întăreau caracterul popular al regimului. A devenit ușoară alegerea ambasadorilor și a comisarilor, acum că granzii refuzau asemenea posturi 121. Numărul funcțiilor ce trebuiau ocupate prin tragere la sorți a fost mărit 122. Pentru a spori eficiența Marelui Consiliu și pentru a preveni eroziunea puterii înspre magistrații executivi, o măsură importantă reducea mărimea cvorumului necesar pentru
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
familii magnate rivale, ca un antidot așteptat pentru scindarea endemica 124. În septembrie 1501 Marele Consiliu a lăsat să decadă puternică și elitista magistratură de război, Cei Zece pentru Libertate și Pace (Dieci di libertà e pace) din care mulți granzi erau obișnuiți să facă parte în virtutea experienței în chestiunile de stat lăsând problemele militare, în competența așa-numiților Priori della Signoria, care erau aleși prin tragere la sorți 125. Anul următor, așa cum am văzut, funcțiile de Podestà și Căpitan al
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
1637 de Bernardo Giuliani, în APTPS, Reg., Dom., 505, S.M.R., 15, "Documenti relativi a S. Maria de' Ricci dalle origini", dos. 4r-v]. În un libro di Memorie della Compagnia 198 di S.ta Maria della Croce a Tempio, detta la Compagnia grande del Tempio, appesso di me, Bernardo di messer Lelio di ser Bernardo Giuliani, Cancelliere di detta Compagna, quale è coperto di cartapecora biancha, antico e consumato, di carta bambagina în quarto, nel quale vi è molte memorie di iustiziati nel
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
e]206 non poteva fuggire da loro, perché era attengiato e doglioso di mal francioso, si dette di uno coltello per ammazzarsi. Mă Iddio non volle, perché menato fu a Firenze, la notte medesima și confessò, et avvidesi haver fatto grande errore, e da sse și giudicò la morte, mă preghò che non fussi dato al popolo, perché era gran popolo per vederlo fuori. Fu impiccato, et stette tutto îl dì impiccato di Santa Maria Maddalena, sì che tutto Firenze lo
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
53, 65 Gaddi, Taddeo, 76 Gaeta, 60 Gambiglioni, Angelo, jurist, 55 Genola, 44 germană, 46 Giacomini, Antonio, 69 Giovanni da Milano, pictor, 76 Giovanni di Simone, fierar, 81 Giuliani, Bernardo di messer Lelio, 124 Giuseppe (că nume de botez), 33 granzi, 65 Grigore cel Mare, sfânt și papă, 54 Guicciardini, Francesco, 51, 66 Guilbert din Nogent, 49 Gumppenberg, Wilhelm, 74 Héloïse, 50 homosexualitate, 64 Iacov, sfanțul, 49 iconoclasm, 18 Iisus Christos, 56 Imola, 55 incest, 45 intenție, criminală, 50 Ioana d
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
privește, Georges Lefebvre i-a adus un mai complet omagiu mergînd el însuși "mai departe" și aplicînd noțiunea de mulțime la baza propriilor sale cercetări și la mai toate documentele existente. A rezultat o lucrare unică în genul ei, La Grande Peur de 1789 (A. Colin, Paris, 1932), prin faptul că aruncă o punte între istorie și psihologia mulțimilor. În mod normal ar trebui să insist mai mult asupra datelor pe care psihanaliza le-a preluat de la psihologia mulțimilor, dezvoltîndu-le mai
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un caractère personnel, ainsi que l'un discrétionnaire et de mesure provisoire. Ensuite, l'auteur a présenté une étude de droit comparé des législations nationales en la matière d'un nombre important de pays: France, Etats Unis d'Amérique, Canada, Grande Bretagne et les pays du système de common law, Espagne, Portugal etc. Finalement, on eté présentées les circonstances spéciales qui seront prises en considération du point de vu du condamné, ainsi que de celles des autorités compétentes pour solutionner les
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
épistémologie, Presses Universitaires de France, Paris, 1990. Bernoux, Philippe, La sociologie des organisations, 6e edition, Paris, 1985. Biscop, Sven, The European Security Strategy. A global Agenda for Positive Power, Ashgate, 2005. Biscop, Sven, Un Haut Représentant a besoin d'une Grande Stratégie, l'Institut Egmont 2010. Biscop, Sven; Colemont, Jo, Europe, Strategy and Armed Forces. The making of a distinctive power, Routledge, London, 2012. Biscop, Sven, The Value of Power, the Power of Value: a call for an E.U. grand
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Yale University Press, New Haven, 1950. Le Moigne, Jean-Louis, Les épistémologies constructivistes, Presses Universitaires de France, Paris, 1995. Luhmann, Niklas, Ecological Communication, Polity Press, Cambridge, 1989. Luttwak, Edward, Le paradoxe de la stratégie, O. Jacob, Paris, France, 1989. Magnette, Paul, La Grande Europe, Editions de l'Université de Bruxelles, 2008. Manolache, Constantin, Structuri de securitate și gestionare a crizelor, Universitatea "Petre Andrei" din Iași, 2012. March, James; OLSEN, Johann, Rediscovering Institutions. The Organizational Basis of Politics, Free Press, New York, 1989. Mayall, James
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Interests, nr. 5, februarie 2008, Paris, p. 17. 30 Sven Biscop și Jo Coelmont, Europe, Strategy and Armed Forces. The making of a distinctive power, Routledge, London, 2012, p. 1. 31 Sven Biscop, Un Haut Représentant a besoin d'une Grande Stratégie, l'Institut Egmont, Bruxelles, 2010, p. 1, disponibil on-line la adresa http://www.alliancegeostrategiq U.E..org/2010/01/06/un-haut-representant-a-besoin-d%E2%80%99une-grande-strategie/ 32 Barbara Delcourt, Marta Martinelli, Emmanuel Klimis, L'Union européenne et la gestion de crises, Institut d
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Nations unies, 2007, p. 29. 92 Peter Singer, Corporate warriors. The rise of the privatized military, Ithaca, Cornell University Press, 2003, pp. 13-15. 93 Eric Remacle, "L'intégration de la politique de défense européenne: Potentiel et limites.", în Paul Magnette, La Grande Europe, Bruxelles, Editions de l'Université de Bruxelles, p. 121 și urm. 94 Agnieszka Nowak, Civilian Crisis Management within ESDP: the EU Way, Chaillot Paper, no. 90, iunie 2006, pp. 8-10. 95 Déclaration franco-britanique sur la défense européenne, Saint-Malo, 4
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
3 mil. mc, se ajunge la un volum total de 171,7 mil. mc; - vol. 8, p. 127, și vol. 1, p. 8: În caz de prăbușire a barajului principal (exemple recente: Poco de pe Rio Picomaya - Bolivia, Aznalcollar pe Rio Grande - Spania, Baia Mare - România etc.) o parte din conținutul iazului se va deversa în rețeaua hidrografică din zonă; - vol. 8, pp. 128 și 129: Sterilul depus în iazul de decantare are potențialul de a genera, în timp, un mediu acid pe seama
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
mots: la prise d’information, PUF, col. „Le psychologue”, Paris, 1992. Myers, G., Psychologie, Flammarion, Paris, 1997. În fr., fer = „fier” (n. trad.). În fr., lui = „el”, „lui” (n. trad.). În fr., fleuri = „înflorit” (n. trad.). În fr., train à grande vitesse = „tren de mare viteză” (n. trad.). De ce obiectele îndepărtate vi se par mai mici? Legea optică și perspectiva În timpul Renașterii, în Italia, cei care pictau decorurile de teatru, iar apoi arhitecții au devenit conștienți de perspectivă, adică de faptul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
M., BONNETTI M., GAULEJAC V. de și DESCENDRE D., 1979 L'emprise de l'organisation, PUF, Paris (reed. Desclée de Brouwer, 1998). PETONNET C., 1977 On est tous dans le brouillard. Ethnologie des banlieues, Galilée, Paris. POLANYI K., 1983 La grande transformation. Aux origines économiques et politiques de notre temps, Gallimard, Paris (ed. originală engl. 1944). POLANYI K. și ARENSBERG C. (coord.), 1975 Les systèmes économiques dans l'histoire et dans la théorie, Larousse, Paris (ed. originale engl. 1957). POUILLON F.
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]