1,396 matches
-
noastre (din română), în parte străvechi, și elementele comune (coincidențele lingvistice) cu albanezii dovedesc un singur lucru, mai presus de orice îndoială, și anume că strămoși de-ai noștri au locuit împreună cu strămoși de-ai albanezilor". Un alt lingvist, Al. Graur spune și el: În ce epocă s-ar putea crede că albanezii au fost într-o asemenea măsură superiori românilor, încât aceștia să împrumute de la ei termeni de civilizație ca "vatră", "moș" ș.a. ? Este imposibil de admis că toate cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
patru personaje, precum și cu reactualizarea unui alt caz, implicându-l tot pe Cezar Petrescu, acuzat de F. Aderca că l-ar fi plagiat pe Maupassant. Acuzațiile de plagiat vor apărea, de altfel, destul de des în paginile revistei. Versuri publică Martin Graur, Z. Desmond, V. Olăniuc, I. Rott, E. Botez, V. Valeriu, Alexandru Pogonat, George Lesnea, B. Iosef, iar proza, Z. Desmond, S.L. Sandrea, Jean Pascal, Maur Săveanu, J. Vermont, I. Mura, Carol B. Camil, E. Stein, traduceri semnând Jean Pascal (Călâul
CUVINTE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286631_a_287960]
-
Mircea Sântimbreanu, Gică Iuteș, Demostene Botez, Virgil Teodorescu, Ion Pas, Ion Horea, Vlaicu Bârnă, Romulus Vulpescu, Ion Lăncrănjan. Sunt înserate texte în proza de M. R. Paraschivescu, Nicolae Tic, Mircea Sântimbreanu. La rubrică „Limba” colaborează Sorin Stați, Viorica Dumitrescu, Al. Graur, Emanoil Vasiliu, Solomon Marcus, Ion Coteanu. La dezbaterile despre „carte” participa Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Romul Munteanu, Nicolae Manolescu. Interviurile sunt susținute de Ion Biberi. Eseuri și comentarii semnează Edgar Papu, Silvian Iosifescu, Dumitru Almaș, Romeo Dăscălescu, Al. Mitru, Mihai
COLOCVII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286332_a_287661]
-
Perian, Un roman parodic, VTRA, 1979, 4; Virgil Ardeleanu, „Carnaval la Constanța”, ST, 1979, 6; Artur Silvestri, „Carnaval” fără carnavalesc, LCF, 1979, 31; Iulian Popescu, Literatura speculativă sau Convenția modernității, CL, 1980, 9; Diaconescu, Dramaturgi, 303-306; Cubleșan, Civic-etic, 231-233; Al. Graur, O gramatică rațională, RL, 1983, 31; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 68-72; Rotaru, O ist., III, 995; Dicț. scriit. rom., I, 622-624; Ghițulescu, Istoria, 424; Popa, Ist. lit., II, 1002-1004. A.C.
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
Constantin Fântâneru și critica literară, Cultul luminii în poezia d-lui Nichifor Crainic, Opera de artă și reprezentările ei), Scarlat Preajbă (Originea Cantemirilor). Sergiu Cristian e și autorul unor glose la Artă și valoare de Lucian Blaga. Alți colaboratori: C. Graur, N. Plopșor, Al. Balaci, C. Săteanu, I. Pavelescu, Paul I. Papadopol. A.S.
CONDEIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286358_a_287687]
-
copii. A colaborat cu versuri și proză scurtă și la „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”. Cartea de debut, Povești (1950), este urmată de numeroase volume pentru copii, între care și romanele Prietenii mei cei mici (1958), S-au întors graurii (1960) și Abecedarul din iarbă (1979). Povestirile sunt populate de personaje pline de candoare, cu o fantezie debordantă și reacții tipice vârstei. În afara acestui gen de literatură, a publicat două volume de poezie și un roman. Numărătoarea (1969) cuprinde versuri
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
după scriitori de seamă ai literaturii române și universale, la cele mai multe semnând și regia. SCRIERI: Povești, București, 1950; Ne jucăm, București, 1951; Prietenii mei cei mici, București, 1958; Copii în august, București, 1959; Greierul casei, București, 1960; S-au întors graurii, București, 1960; Trei căsuțe, trei drumuri, București, 1963; Fetița, soarele și cocostârcul, București, 1964; Dacă deschid ușa, București, 1968; Numărătoarea, București, 1969; Omul de zăpadă, București, 1971; Ultimul om de zăpadă, București, 1975; Abecedarul din iarbă, București, 1979; La umbra
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
continuă să apară editoriale pe probleme de actualitate, articole de semnificație politico-ideologică privind aspecte și evenimente din diverse domenii de activitate intelectuală, semnate de C. I. Parhon, Traian Săvulescu, Mihai Ralea, Ilie Murgulescu, Constantin Daicoviciu, Emil Condurachi, Iorgu Iordan, Al. Graur, de Grigore Moisil, Miron Nicolescu, Gh. Vrânceanu, Nicolae Teodorescu, Mircea Malița, Ștefan S. Nicolau, Horia Hulubei, Costin Murgescu, G. Oprescu, Tudor Vianu, Petru Comarnescu, Eugen Schileru, Ion Frunzetti, Henri Wald, Ion Șahighian, Alfred Mendelsohn, Valentin Silvestru, Sorana Coroamă, George Bălan
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
Tecuci, Râmnicu Sărat, iar din 1931, la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, aici fiind, între anii 1938 și 1940, și director. Predă și la alte școli din București până în 1954, când se pensionează. Între 1934 și 1946 editează, împreună cu Al. Graur, J. Byck, Gh. Șerban, Scarlat Struțeanu și N. I. Rusu, colecția „Biblioteca școlară”. Colaborează la „Limba română”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Gazeta literară” ș.a. Cele două monografii pe care le-a publicat, Viața
CREŢU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286487_a_287816]
-
Fata vornicului Oană, introd. George C. Bogdan, Timișoara, 1974, Din vremuri de mărire, Timișoara, 1982 (în colaborare cu George C. Bogdan); Paul Iorgovici, Observații de limba rumânească, introd. Crișu Dascălu, Timișoara, 1979 (în colaborare cu Crișu Dascălu). Repere bibliografice: Al. Graur, Paul Iorgovici, RL, 1979, 23; Nicolae Mocanu, Semnificațiile unor reeditări, ST, 1980, 4; Ștefan Giosu, Paul Iorgovici, „Observații de limba rumânească”, AUI, lingvistică, t. XXVI, 1980; Eugen Beltechi, Paul Iorgovici, „Observații de limba rumânească”, CLG, 1981, 1; Eugen Simion, Critica
BOGDAN-DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
filologice, folcloristice, istorice, geografice, literare, dar nu a reușit să elaboreze decât primele trei volume și introducerea la cel de-al patrulea. Munca la Dicționarul tezaur al limbii române a fost continuată de A. Philippide, Sextil Pușcariu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur și Ion Coteanu. Această lucrare monumentală este în curs de finalizare, impunându-se, totodată, o permanentă reluare și îmbogățire a ei, în deplină concordanță cu diversificarea limbii române. În paralel, sub egida A.R. s-au mai realizat și alte
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
Poarta neagră, fragment), N. D. Cocea (Bătrânul Isac), Gala Galaction (Ceasuri de soare și azur, Note de călătorie din Palestina), F. Brunea-Fox (Note din Maramureș), Constanța Marino-Moscu, Ury Benador, F. Aderca, Șt. Antim, B. Iosif, I. Ludo, Horia Furtună, Constantin Graur. Semnează eseuri și articole critice B. Lăzăreanu (Eminescu și Ronetti-Roman), Paul Zarifopol (Pentru proza lui Heine), T. Arghezi (Theodor Herzl), I. A. Bassarabescu (Câteva amintiri despre C. Dobrogeanu-Gherea), Camil Petrescu (Tradiționalismul), E. Lovinescu (Antisemitismul meu literar), C. Stere (Elenismul și
ADAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
mult poet decât ostaș” (Cântec la Odesa), cel ce scrie în carnetul său de front practică un lirism sobru, condensat. Poemele se structurează în notații lapidare, consemnând momente și stări de tensiune și spaimă: „Din vâltoarea marelui măcel/ Zvârle moartea grauri de oțel./ Proiectilele rup ceru-n bot/ (De n-aș muri cu poezii cu tot” (Atac în zori). Târziu, după mai bine de două decenii, volumul Soare scufundat (1966) deschide alte experiențe lirice, însă este astfel conceput încât să facă
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
cu versuri și traduceri la „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Argeș”, „Secolul 20”, „România literară” ș.a. Începând din 1966, când îi apare placheta Cercul de aur, publică mai multe cărți de versuri și câteva romane - Pe sub arcada porții negre (1972), Am lăsat graurii să zboare (1976), Albastrul flamingo (1979). Un volum-bilanț Interviu liric, publicat în 1998, cuprinde fragmente din caiete de versuri „parțial recuperate”, datând dintre anii 1946 și 1962, care n-au putut fi tipărite. Stabilit în Germania, continuă să publice poezie
MARTINOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288048_a_289377]
-
se doresc „un flaut mut, neauzit urechii”, muzică născută „din rotiri de sfere”. SCRIERI: Cercul de aur, București, 1966; Ca să fii stea, București, 1969; Ochii și ploile, București, 1972; Pe sub arcada porții negre, București, 1972; Euridice, București, 1976; Am lăsat graurii să zboare, București, 1976; Fluierul lui Pan, Deva, 1978; Albastrul flamingo, București, 1979; Întoarcerea la Nausicaa, București, 1979; Eterna auroră, București, 1981; Spre Delphi, București, 1986; Eupalinos, München, 1996; Avatar, Timișoara, 1998; Interviu liric, București, 1998. Traduceri: Rabindranath Tagore, Grădinarul
MARTINOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288048_a_289377]
-
IZBÂNDA, ziar apărut la București de la 29 octombrie 1918 până în 11 iunie 1922. Are ca supliment literar „Izbânda ilustrată”, ce apare în corpul ziarului. Cei care conduc I. sunt Const. Graur, Iosif Nădejde și Em. Socor. Ei se declară reprezentanți ai „păturilor celor mai largi ale maselor populare”, ziarul îmbrățișând „toate cauzele drepte”: votul universal, pământ pentru țărani, apărarea drepturilor muncitorești. E. Lovinescu semnează articolul După doi ani de tăcere, Em
IZBANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287656_a_288985]
-
autentice ale literaturii române, pentru care are un adevărat cult, precum și a unor personalități din lumea universitară cunoscute direct. În acest sens, portretele schițate lui G. Ibrăileanu, Octav Botez, Ion Petrovici, Tudor Vianu, G. Călinescu, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur, N.I. Popa, Al. Dima, Marin Sorescu ș.a. sunt pe cât de echilibrate, pe atât de vii, izbutind totodată, datorită unei excepționale memorii a detaliului, dar și unei bogate colecții de documente, să reînvie atmosfera inefabilă a unor epoci. SCRIERI: Limba română
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
supusă principiilor «Pământul aparține celui care îl cultivă» și «proprietatea este o funcție social㻓 (subl. autorului)48. Partidul Național-Țărănesc considera că soluționarea problemei agrare constituia atunci o sarcină de primă importanță: „Transformarea marii proprietăți agricole de azi în proprietate • Nicușor Graur, Ion Mihalache et comp., București, 1946, p. 151, 154-155. • Ibidem, p. 156. 47 Ibidem, p. 161-168. • Partidul Național-Țărănesc, Manifest-Program. Octombrie 1944, București, p. 4. țărănească - se arăta în capitolul I, intitulat Proprietatea rurală - va fi una din preocupările de căpetenie în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ai țărănimii. Cei mai mulți dintre ei erau juriști din clasa 97 „Scânteia“, 16.II.1945. • România în anii revoluției democrat-populare, 1944-1947, București, 1971, p. 152. • O. I. Cozlovschi, Problema agrară, în „Dreptatea“, 30.XII.1944. • Ioan Scurtu, op. cit., p. 502. • Nicușor Graur, op. cit., p. 169. mijlocie, doctori, ingineri, oameni de afaceri, care priveau folosirea continuă de către Ion Mihalache a costumului național cu ușor amuzament, ca pe ceva destul de ciudat. Cu toate că mulți dintre ei erau democrați din punct de vedere politic • deși unii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
S. 44, 46, 49, 50, 51, 110, 111, 112, 115, 118, 125. Górski, K. 56. Gorton, general britanic 320. Gouillard, Jean 145. Granii 477. Granino Cecere, M.G. 472. Grant, M. 478. Granville, lord 179. Gras, M. 467. Gratziou, Olga 119. Graur, Nicușor 255, 267. Graus, F. 53, 56, 61, 62, 65, 67. Grădișteanu, Petre 175, 179-182, 185. Greceanu, D. 380, 381. Greceanu, Radu 89, 90. Grecescu, C. 185. Grecu, Marin I. 447, 448. Greenly, Walter H. 313. Gregoras, Nicephor 41. Grenville
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
că se trage din împărații bizantini”, este sancționat pentru „ieșirea împotriva poporanismului” prin atacul „contra lui Coșbuc și Goga”. Revista conține și traduceri din Corneille, Lenau, Shakespeare. Alți colaboratori: Elena Farago, C. Ramură, H. Sanielevici, D.V. Țoni, C. Beldie, Constantin Graur, I. Nisipeanu, Christea N. Dimitrescu (Cridim), Pavel I. Papadopol, Zamfir C. Arbore, Cezar P. Oardă, Ioan Băjescu-Oardă. C.A.
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
1911, „Revistă literară, politică, economică și socială”. Directori sunt N.D. Cocea (1913-1914, 1925) și I. Vinea (1930-1940), care anterior funcționase ca prim-redactor (1925-1926). Comitetul de redacție, în 1912, este format din N. D. Cocea, Toma Dragu, Tudor Arghezi, Constantin Graur, Em. Argin (S. Labin) și Iosif Nădejde. Desenele și ilustrațiile aparțin lui Jean Steriadi, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Șirato. Apariția revistei coincide cu anul reconstituirii Partidului Social Democrat din România și reprezintă, în bună parte, poziția adoptată de tânăra
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
1965; Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, tr. Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, București, 1967. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Grigore Alexandrescu, „Opere”, LR, 1973, 5; Mioara Avram, „Latina dunăreană”, SCL, 1986, 3; Gh. Bulgăr, „Latina dunăreană”, VR, 1986, 3-4; Al. Graur, „Latina dunăreană”, RL, 1986, 23. A.C.
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
de autor, a renunțat la multe din aceste pagini. Cu toate că a adus servicii noii politici, a avut mult de suferit de pe urma atacurilor din partea oficialităților comuniste la plenarele din 1946 și 1959, precum și din partea criticii sociologist-vulgare. Pentru unele basme versificate (Șoltuzul Graur, Cerbul de aur), pentru mai multe intervenții din revista „Nistru” și mai ales pentru volumul de eseuri Iarba fiarelor (1959) M. a fost acuzat de „naționalism”, „apolitism”, „estetism”, „formalism”, „decadentism”, „simbolism” și de „teoretizări greșite”, „greșeli metodologice”. Până și numele
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
marchează nu numai începuturile, este lingvistica (publică, în 1955, articolul Noțiunea și cuvântul în volumul Introducere în lingvistică, iar în 1960, studiul Scriitorii și evoluția limbii îi va fi inclus în volumul Probleme de lingvistică generală, ambele coordonate de Al. Graur). M. se evidențiază în primele trei decenii de după război ca un reprezentant de excepție al noilor curente în domeniile conexe filosofiei limbajului, principalele sale contribuții fiind în aria structuralismului, dar mai cu seamă a semioticii și a poeticii, în care
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]