27,020 matches
-
George Corbu transcrierea ultimei strofe din Colind pentru vînători de munte: "Prin zăpezi cît teancul/ Cum ne-a prins Crăciunul/ Colindăm cu tancul și urăm cu tunul", care în ediția mea apare "Prin zăpezi cît tancul". "Să fie o simplă greșeală de tipar?" se întreabă Corbu. Este, răspunde subsemnata. Observ însă că rima teancul/ tancul este la fel de nefericită ca și monorima strigătoare la cer după G. Corbu, tancul/ tancul. Nici în privința judecăților de valoare opinia mea nu coincide cu aceea a
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
că "Destinul operei postume a lui Voiculescu include, ca trăsătură repetabilă, dispariția manuscriselor". "Or, continuă George Corbu, se dovedește că lucrul este valabil și în privința operei antume, deși în mult mai mică măsură. Noi am oferit numai două exemple". Prima greșeală este de informație: din cele două exemple oferite numai Colind... aparține operei antume, Sonetul(84) aparține din păcate celei postume. A doua greșeală, de logică: nu am generalizat "zorit", dovadă că George Corbu îmbogățește exemplele mele cu încă două manuscrise
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
și în privința operei antume, deși în mult mai mică măsură. Noi am oferit numai două exemple". Prima greșeală este de informație: din cele două exemple oferite numai Colind... aparține operei antume, Sonetul(84) aparține din păcate celei postume. A doua greșeală, de logică: nu am generalizat "zorit", dovadă că George Corbu îmbogățește exemplele mele cu încă două manuscrise dispărute, cele aflate în posesia sa. Aș fi generalizat "zorit", deci fals, dacă generalizarea ar fi fost infirmată, nu confirmată de exemplele aduse
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
revizuirilor din volumul VI de Critice, în 1928. După mai bine de un deceniu, criticul renunțase la purism și milita pentru restaurarea neologismului în drepturile sale depline, după cum mărturisește în volumul II din Memorii, capitolul III, recunoscându-și numai parțial greșeala: "Iluziunii puriste i se datoresc, în parte, și atacurile aduse limbii lui Galaction, deși, în cazul său, prezența neologismului era agravată prin banalitatea ziaristică și prin asocierea lui cu alte cuvinte arhaice, dăunătoare unității stilistice". E o parțială recunoaștere a
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
au corectat că în urmă e la dreapta, au venit alții și ne-au convins că dreapta e la stânga, Au venit unii și a recunoscut că au uzurpat, au venit alții să se tânguie că au fost uzurpați și că greșelile vinovaților sunt mai oneste decât bunăvestirea mincinoșilor, apoi s-au înhăitat și ne-au explicat că solia lor e asemenea trâmbițelor Ierihonului și că turma își urmează oarbă profeții când iese la păscut din deșertul roșu și așa mai departe
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
despre orice, chiar despre tine însuți, sau despre el însuși, grație unei duble calități: pe de o parte, o capacitate de a nu te judeca, iar pe de alta, o înstrăinare de sine, care făcea posibilă examinarea fiecărei teme, o greșeală, o rușine, o amintire, un peisaj, o moarte, cu detașarea reificantă, avid curioasă, a omului inexorabil străin pe lumea asta. Și totuși, n-am cunoscut nici un om căruia să-i fi fost mai frică de ce se află dincolo de ferestrele zidite
In memoriam Al. Vona – Autorul unei singure cărți by Doina Jalea () [Corola-journal/Imaginative/12333_a_13658]
-
legi și principii, dacă ai observat; repetarea propozițiilor, cadența..." Revenit la starea mea sufletească inițială, când plin de entuziasm dorisem să fac cunoștință cu Minulescu, încurajat de ceea ce îmi păruse să însemne la dânsul o schimbare de ton, am făcut greșeala să-l întrerup: - Vedeți că aveți ce să-mi spuneți? Drept răspuns meșterul mă bătu părintește pe umăr, ca să conchidă cu un "Eeeei..." prelungit și cadențat. Apoi a continuat: - "Uite ce-i! Aici nu-i nici locul, nici timpul, dar
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
Plăgile se-nchipuie meninge pagini vechi � mironosițe-n somn filtrând mirul Fiului de Domn râvna smirnei arse candeli stinge. Cubul schivnic își divide prisme câmp de energie însumând iezerii secați la timp secund încrestate crinele seisme. Muzica nevăzului rămâne din greșeala rozei la zenit mersul înlăuntru prigonit pe versanți de rămurate rune. Cataractelor nuntaș și mire cu icoane limpezit colinzi scara îngerilor suferinzi orbi tăind în sare cimitire. Leagăn și mormânt De ce? apari doar noaptea mormântul meu cătând. La naștere nu
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
Viorel Jianu". Dar cum pronunța "Domnul"! Cu d mare, cu o voce baritonală și foarte importantă. Și ea... Ea spălase zece ani ciorapii Domnului! Orgolios, ba chiar fudul. Fudulia e soră cu prostia. Că altfel nu-și putea explica acea greșeală grosolană. Doar dacă nu fusese beat. Că la el femeile n-aveau gust fără băutură, nici băutura fără femei. Așa că se trezise într-o bună zi că sună cineva la ușă. - Bună ziua, doamnă. Aici șade, mă rog frumos, domnul Jianu
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
mult timp cu condeiul în aer, răscolindu-mi mintea în căutarea unei idei. Pînă la urmă, în lipsă de altceva, am așternut o povestioară cam stupidă, despre niște băieți care bat mingea în curtea școlii, unul dintre ei sparge din greșeală un geam, iar ceilalți, la propunerea mea (!), strîng bani și acoperă paguba. Am luat, ca de obicei, 10 la teză, dar în sinea mea eram profund nemulțumit. Dacă n-am putut povesti ceva adevărat, înseamnă că nu sînt un bun
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
trăitori în România fiind ("O, țară tristă, plină de umor!"), mai luam și noi ghionturile vieții la modul hazos, numai cât să nu ne întristăm, dar nici să nu murim de râs. Florin era nițeluș supărat pe mine deoarece, din greșeală (deh, provincial neîndemânatec!), am vărsat o guriță din foarte gradatul său coniac pe biroul lui și lichidul a ars pur și simplu lemnul închipuind o aură misterioasă, ca a lui Dumnezeu. Și poate că Dumnezeu chiar era atent, în clipa
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
cap de măgar în vitrină, dedesubtul căruia scrie "numai eu nu citesc"! Este scanată gazetăria ca stil de viață și de a rezona cu realitatea imediată, dar care, uneori, poate perverti. Eflorescența culturală legată de lumea cărții este spectaculoasă, dar greșelile de tipar existau cu prisosință și pe vremea interbelicilor. În revistele literare, la poșta redacției se răspunde cu ironie și umor; interviurile sunt suculente și strălucitoare. Un potpuriu incitant îl constituie lumea cafenelelor, a jocurilor literare șturlubatice ori înțepate, a
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
un cățeluș, tot negru, căruia i se văd doar capul și coada. Omul, nervos, clătinîndu-se ușor. Harbuzul, extrem de verde. Cățelul, foarte serios. Poate că azi voi primi cărțile de autor. Încă nu mi-am citit Dulapul ca să văd dacă are greșeli! Nu pot, pur și simplu. Mi-ar trebui o grădină liniștită, un șezlong și-o lumină căzută, pe paginile întoarse încet, printre frunzele atinse deja de toamnă. Și-o ceașcă mare de cafea aburind în iarbă, și-un tren trecînd
Aș întinde o mînă și-aș mîngîia un copac mai apropiat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13159_a_14484]
-
îi reproșa lirismul de album (Fundacul Varlaamului), cu oricâte menajamente, maestrului său E. Lovinescu, deficiența analizei psihologice și caracterul livresc din romanele Mite și Bălăuca și chiar multele scene artificiale, “de placaj”. Eros în mănăstire de Damian Stănoiu reprezintă o greșeală grosolană contra gustului”, Ion Iovescu, numit în mod exagerat “un Creangă al Munteniei” de către mentorul “Sburătorului”, nu era decât autorul “unei compuneri pur și simplu penibile.” Și lista se mai poate prelungi. Multe articole din această cuprinzătoare ediție, alcătuită de
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
partea specifică de contribuție marcată în “Notă asupra textului”. Iar adaptarea în versuri franceze aparține chiar editoarei, Françoise Mingot-Tauran, ea însăși poetă, încurajată în această aventură de plăcerea pentru arhaisme și structurile epopeice. Tehnic vorbind, juxta este perfect realizată. Singura greșeală, din cauza căreia pierde mult tocmai originalitatea jucăuș-inteligentă a autorului, este scoaterea intervențiilor comentatorilor din infrapagină (ele se citesc în replică imediată la text - aici e farmecul) și plasarea lor la sfârșitul fiecărui cântec. Astfel ele își pierd valoarea de exercițiu
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
cavalerului și-l ajută să scape. Văzând curtezana aceasta, se repede ca nebună asupra servitoarei, o trântește pe pat și vrea s-o omoare. Cavalerul se întoarce ca să se răzbune, crede că e curtezana în pat, îi taie capul - din greșeală - servitoarei Otyo. În momentul următor vine și amorezul Dampe, se bate cu cavalerul și acesta îl omoară. Curtezana vine și vede moartea amorezului și a servitoarei, vrea să fugă, dar e sugrumată de cavalerul Tosa”. Ecourile acestei prime reprezentații sunt
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
întâi-stătător într-ale istoriei religiilor (asta căutase și găsise Anton Dumitriu). Eu înclin către prima variantă de vreme ce recenzenții vremii văzuseră în acest studiu, cât și în Alchimia asiatică (1935) doar o virtuozitate sau simplă erudiție. La mijloc era, firește, o greșeală: privirea căzuse pe bogatul parter de note și se ignora arhitectonica - deloc barocă - pe care tânărul Eliade o ridicase și la care va șlefui apoi până la sfârșitul vieții. Importantă era metoda sa, noutatea și eficacitatea cu care era aplicată, cât
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
de chimie. Alchimia participă la o anumită funcțiune spirituală: aceea de a obține nemurirea sau eliberarea prin orice mijloace. Chimia este cu totul altceva. Este o tehnică pentru cunoaștere și stăpânirea lumii substanțiale, fizico-chimice”. Așadar, istoricii științelor făcuseră o dublă greșeală. Prima, de natură metodologică, era căutarea în documentele antice a adevărurilor științifice, a observației exacte și a experimentelor riguroase, neținându-se cont că această înțelegere a științelor naturii era o cucerire relativ recentă a spiritului omenesc; a doua greșeală - o
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
dublă greșeală. Prima, de natură metodologică, era căutarea în documentele antice a adevărurilor științifice, a observației exacte și a experimentelor riguroase, neținându-se cont că această înțelegere a științelor naturii era o cucerire relativ recentă a spiritului omenesc; a doua greșeală - o consecință a primeia - este neînțelegerea incongruenței dintre unele tehnici pragmatice (argumente pentru teza alchimiei ca prechimie) și universul mental puternic augmentat de magic și criteriul sacralității. Spre exemplu, nu poți vedea unele „descoperiri” empirice ale babilonienilor ca pe o
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
unei vieți din care cunoșteam aproape întregul bagaj de informații, dobândesc încă o dată confirmarea, autorul punând acum in extenso documentele pe masă. este prea bine realizată, ca să nu-i semnalăm lui Niculae Gheran, unele mici inadvertențe, care pot fi și greșeli de tipar. Astfel, mareșalul Ion Averescu în loc de Alexandru... (p. 123); despre Constantin Radovici (1877-1916), actor, se spune că „la începutul secolului 19 a avut o trupă proprie.” Evident, nu poate fi decât sec. 20 (p.126). Altă notă: „Este vorba
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
ca tendințele educațiunii moderne să devie orientări hotărâte, ar fi, desigur, prudent, să se examineze rezultatele atinse și să se considere, dacă imperfecțiunile ce se dovedesc, sânt, într-adevăr, numai neajunsuri inherente debutului unui curent, sau dacă sânt simptomele unor greșeli esențiale, pe care natura se răzbună. Idealul de egalitate, oricât de scump ne-ar fi și oricât de drept, în unele condițiuni, poate deveni, în speță o nedreptate ireparabilă pentru multă vreme dacă va aduce nivelarea unor deosebiri dintre sexe
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
condițiuni, poate deveni, în speță o nedreptate ireparabilă pentru multă vreme dacă va aduce nivelarea unor deosebiri dintre sexe, deosebiri ce constituesc puterea lor specifică și valoarea lor ca factori de cultură. Inovațiuni primejdioase pentru bărbați pot compromite o generație; greșeli în educarea femeii pot deveni catastrofale pentru un tip de cultură. Parcă și natura însăși și-a luat măsuri în această privință ferind femeia de aventurile căror bărbatul le rămâne expus când își caută norme noi de conduită. Femeia poartă
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
Aceste femei sunt oameni excepționali și merită să fie cinstite ca atare. Dar a face din ele chipul ideal de feminitate și dovada pentru egalitatea însușirilor feminine și bărbătești - îndrăznesc a crede, că nu e numai o iluzie dar o greșeală primejdioasă pentru viitorul femeii întrucât ea aspiră să fie un factor constructiv în cultură. Oare nu e vădit că resortul acestui tip de eroism e un simțământ tipic masculin, de stil individualizant?! Nu e clar, că asemenea gesturi, legitime la
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Cred că am făcut o greșeală luînd cărțoiul despre Dostoievski de la Sorin Titel. Trăiam într-o dulce neștiință, mi se părea că descopăr lucruri nostime și, iată, acum, deschizînd volumul la întîmplare, dau tocmai de capitolul cu culorile! De fapt, ca să fiu cinstit, remarcasem doar galbenul
Cu Cehov nu-i de glumit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13436_a_14761]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Fericit c-am bătut aseară într-un mod absolut senzațional, cînd totul părea dus dracului, pe handbaliștii ruși, amărît că în "bunul de tipar", aflat în sfîrșit la mine, sînt 50 ("cincizeci"!!) de greșeli, încerc să scriu scrisoarea duminicală, pe-un timp ploios, cu prima cafea băută demult. Tocmai s-a trezit Tamara Nikolaevna și profit să mai fac un rînd! Fie ce-o fi! (E vorba, desigur, de cafea!) Curios cît de schimbat
Iar pentru femeile cu sînii nebuni aș avea sutiene de forță! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13925_a_15250]