2,864 matches
-
imperiale apar tipărite și în limba română, când religia ortodoxă este, în sfârșit, recunoscută prin cele două edicte de concivilitate (1759, 1781), din 1761 existând chiar și o episcopie, când se ridică biserici și se înființează școli românești, nu numai greco-catolice, ci și unele neunite. Pentru exercitarea cultului și pentru desfășurarea procesului de învățământ românii aveau nevoie de cărți. În deceniile anterioare, ele fuseseră procurate, pe căi mai mult sau mai puțin legale, de dincolo de munți. Nevoia mereu sporită de carte
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
primărie a întrebat de ce la numărul 24 nu era trecut nimeni? Cenderul i-a spus că el trebuia să fie trecut la acest număr și l-a poftit în sală cu ceilalți. Iată ce ne-a relatat Gavril Nap, preot greco-catolic: „În noaptea de 24-25 august 1944, după ce am venit de la primărie, am ascultat știrile la radio, de unde am aflat de armistițiul încheiat de România. Am spus soției că nu va dura mult și voi fi arestat. Nu am terminat bine
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
a fost o biserică din Bocșa, Sălaj, aparținând cultului greco-catolic. În curtea bisericii au fost înmormântați Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barbulovici. Biserică a fost construită în 1750. Simion Bărnuțiu a fost înmormântat în curtea bisericii, pe 3 iunie 1864, de un sobor de 30 preoți, avându-l că celebrant principal
Biserica de lemn din Bocșa () [Corola-website/Science/312313_a_313642]
-
gimnaziu, o fetiță de 11 luni, Eleonora, și pe soția sa Suzana. Înmormântarea sa a pricinuit un protest al enoriașilor Bisericii „Sf. Treime” de pe Tocile, pe motiv că în cimitirul parohial ortodox nu și-ar avea locul un credincios unit (greco-catolic). În favoarea înhumării lui Andrei Mureșanu în cimitirul Bisericii de pe Tocile a intervenit însuși mitropolitul Andrei Șaguna, cu îndemnul: „Proștilor, ce mai întrebați, îngropați-l și tacă-vă gura.” Cuvântările funebre au fost rostite de preotul unit Ioan V. Rusu și
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
ieftin dacă ar găsi o fundație specializată în protecția copiilor sau a bătrânilor. Din anul 2006 castelul este vândut unei societăți din Cluj Napoca care a început lucrările de restaurare și conservare a castelului. Din recensământul (conscripțiunea) organizat(a) de Episcopul greco-catolic Ioan Inocențiu Micu-Klein, în anul 1733, afăm că la Jucu de Sus (Felsö-Suk) ("Locus purus valachicus"), trăiau 40 de familii, adică vreo 200 de persoane. În Jucu de Sus al anului 1733, erau recenzați doi preoți, ambii uniți: "Stephan" și
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
din România în anul 2010: Printre principalele obiective turistice din zonă, se numără: Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura și creșterea animalelor domestice. Saltul numeric în favoarea ortodocșilor între anii 1930-1992 se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice.
Aiton, Cluj () [Corola-website/Science/325134_a_326463]
-
Biserica de lemn din Solona, se afla în localitatea cu același nume din comuna Surduc, județul Sălaj și avea hramul ""Sfântul Nicolae"". Această veche biserică greco-catolică, ce a fost construită la o dată necunoscută, a beneficiat spre sfârșitul secolului al XIX-lea de lucrări ample de renovare, lucrări ce au determinat ca unele documente să precizeze acest moment ca dată a edificării bisericii. Datorită stării deplorabile în
Biserica de lemn din Solona, Sălaj () [Corola-website/Science/319013_a_320342]
-
determinat ca unele documente să precizeze acest moment ca dată a edificării bisericii. Datorită stării deplorabile în care a ajuns, biserica fost demolată în primăvara anului 2002. Situația apărută după dispariția bisericii a fost una mai delicată, reprezentanți ai Episcopiei greco-catolică din Cluj afirmând că această biserică a fost demolată abuziv, scopul fiind acela de a împiedica retrocedarea bisericii. Cei care au participat la demolarea și arderea lemnelor au invocat ""stadiul avansat de degradare, ce putea duce, la un moment dat
Biserica de lemn din Solona, Sălaj () [Corola-website/Science/319013_a_320342]
-
prea multe informații referitoare la aceasta. Construindu-se în anii de după evenimentele din 1989 în satul Solona o nouă biserică de zid, vechea biserică de lemn a rămas fără credincioși. În scurt timp biserica de lemn, pe care șematismele bisericii greco-catolice o amintesc a fi construită în anul 1894, deși conform sătenilor, la acel moment doar o renovare capitală a avut loc, a ajuns să se deterioreze. Astfel, în luna martie a anului 2002 biserica a fost demolată, lemnele din care
Biserica de lemn din Solona, Sălaj () [Corola-website/Science/319013_a_320342]
-
în ziarul Graiul Sălajului aflăm că acțiunea de demolare a bisericii a fost făcută fără a fi înștiințat Protopopiatul Ortodox Jibou sau Primăria Comunei Surduc. Urmare a acestor evenimente, dispariția bisericii de lemn din Solona a fost catalogată de către ierarhia greco-catolică drept abuzivă, la fel ca și în cazurile bisericilor de lemn din Bonț sau Ghirolt din județul Cluj sau cel al bisericii din Chiheriu de Jos din județul Mureș. În ceea ce privește aspectul, imaginile păstrate prezintă o biserică de dimensiuni mici spre
Biserica de lemn din Solona, Sălaj () [Corola-website/Science/319013_a_320342]
-
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Cacica este un lăcaș de cult construit în anul 1865 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni din satul Cacica (județul Suceava). Primii greco-catolici ruteni s-au stabilit în sudul Bucovinei după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a coloniza noile teritorii ale imperiului. În anul 1780 Curtea Districtuală austriacă recomanda înființarea de parohii greco-catolice în orașele și satele Bucovinei. Primele familii de ucraineni sosesc la Cacica în 1785 pentru a munci în mina de sare din localitate. În 1810 se organizează primul grup de credincioși greco-catolici, iar doi ani mai târziu se cumpără terenul
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
1780 Curtea Districtuală austriacă recomanda înființarea de parohii greco-catolice în orașele și satele Bucovinei. Primele familii de ucraineni sosesc la Cacica în 1785 pentru a munci în mina de sare din localitate. În 1810 se organizează primul grup de credincioși greco-catolici, iar doi ani mai târziu se cumpără terenul și o casă pentru loc de biserică. Primul preot pentru comunitatea ucraineană a fost pr. Lejohubschei (1812-1813), urmat de pr. Ivan Voievidca (1813-1818). Începând din 1812, împăratul Francisc I al Austriei a
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
târziu se cumpără terenul și o casă pentru loc de biserică. Primul preot pentru comunitatea ucraineană a fost pr. Lejohubschei (1812-1813), urmat de pr. Ivan Voievidca (1813-1818). Începând din 1812, împăratul Francisc I al Austriei a aprobat înființarea de parohii greco-catolice la Siret (1812), Cernăuți (1813), Cacica (1814), iar mai târziu au fost înființate parohii și la Rădăuți (1833), Câmpulung Moldovenesc (1883) și în alte localități. Parohia greco-catolică ucraineană a fost înființată în anul 1814, dar până la construirea unei biserici proprii
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
Începând din 1812, împăratul Francisc I al Austriei a aprobat înființarea de parohii greco-catolice la Siret (1812), Cernăuți (1813), Cacica (1814), iar mai târziu au fost înființate parohii și la Rădăuți (1833), Câmpulung Moldovenesc (1883) și în alte localități. Parohia greco-catolică ucraineană a fost înființată în anul 1814, dar până la construirea unei biserici proprii, credincioșii greco-catolici ruteni din Cacica au folosit biserica romano-catolică (construită din lemn în 1810) pentru ținerea slujbelor religioase. În acea biserică se oficia liturghia alternativ pentru romano-catolici
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
Siret (1812), Cernăuți (1813), Cacica (1814), iar mai târziu au fost înființate parohii și la Rădăuți (1833), Câmpulung Moldovenesc (1883) și în alte localități. Parohia greco-catolică ucraineană a fost înființată în anul 1814, dar până la construirea unei biserici proprii, credincioșii greco-catolici ruteni din Cacica au folosit biserica romano-catolică (construită din lemn în 1810) pentru ținerea slujbelor religioase. În acea biserică se oficia liturghia alternativ pentru romano-catolici (polonezi) și greco-catolici (ucraineni) până în 1865, când greco-catolicii își vor ridica propriul lăcaș de cult
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
folosit biserica romano-catolică (construită din lemn în 1810) pentru ținerea slujbelor religioase. În acea biserică se oficia liturghia alternativ pentru romano-catolici (polonezi) și greco-catolici (ucraineni) până în 1865, când greco-catolicii își vor ridica propriul lăcaș de cult. Conform cronicii parohiei, preotul greco-catolic din Cacica a botezat-o în anul 1863 pe Olga Kobyleanska, viitoarea scriitoare de limbă ucraineană. a fost construită din cărămidă în anul 1865, după proiectul lui Luca și Dumitru Navroțchi. Edificiul a fost ridicat cu sprijinul credincioșilor, în timpul păstoriei
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
cel al „Adormirii Maicii Domnului”. În anul 1867, "„Directoriul Arhidiecezei de Lemberg”" menționează că în Cacica trăiau 1.356 catolici de rit roman, 5.490 greco-catolici, 29 protestanți și 88 de rit mozaic. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, parohia greco-catolică a primit două vizite ale ierarhilor din Galiția: mitropolitul Iosif Sembratovici de Liov (la 5 mai 1880) și episcopul Andrei Șeptițki de Stanislavov, viitor mitropolit de Liov (la 20 mai 1890). În 1895 a fost construită casa parohială greco-catolică. Până în
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
parohia greco-catolică a primit două vizite ale ierarhilor din Galiția: mitropolitul Iosif Sembratovici de Liov (la 5 mai 1880) și episcopul Andrei Șeptițki de Stanislavov, viitor mitropolit de Liov (la 20 mai 1890). În 1895 a fost construită casa parohială greco-catolică. Până în anul 1948 toți preoții slujitori au provenit din Galiția Răsăriteană sau din Bucovina de Nord. După Unirea Bucovinei cu România (1918), greco-catolicii ruteni s-au aflat pe teritoriul României. În anul 1922 a fost înființată o administratură apostolică cu
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
Unirea Bucovinei cu România (1918), greco-catolicii ruteni s-au aflat pe teritoriul României. În anul 1922 a fost înființată o administratură apostolică cu sediul în orașul Siret (astăzi în județul Suceava), cu rol de a-și exercita jurisdicția asupra parohiilor greco-catolice rutene din Regatul României. În negocierile pentru încheierea Concordatului cu Vaticanul, Guvernul României a insistat asupra eliminării Administraturii apostolice a greco-catolicilor ruteni. În anul 1930, după încheierea Concordatului cu Vaticanul și ratificarea sa de către Parlament, Papa Pius al XI-lea
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
cu Vaticanul, Guvernul României a insistat asupra eliminării Administraturii apostolice a greco-catolicilor ruteni. În anul 1930, după încheierea Concordatului cu Vaticanul și ratificarea sa de către Parlament, Papa Pius al XI-lea a desființat administratura apostolică, dar a stabilit un vicariat greco-catolic rutean sub jurisdicția Eparhiei Române Unite a Maramureșului. În anul 1930, populația satului Cacica era de 1.882 locuitori, dintre care 703 polonezi (37,35%), 657 români (34,90%), 344 ruteni (18,27%), 88 germani (4,67%), 40 evrei (2
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
ortodoxie, a fost înființat un Vicariat cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul ortodox a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare. Majoritatea credincioșilor greco-catolici din Cacica a trecut la romano-catolici și doar o mică parte a trecut la ortodocși. a devenit în anul 1948 biserică ortodoxă. Fiindu-i solicitată predarea bisericii către reprezentanții clerului ortodox, preotul Nicolae Maniu a pus cheia pe pragul bisericii
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
-i solicitată predarea bisericii către reprezentanții clerului ortodox, preotul Nicolae Maniu a pus cheia pe pragul bisericii și a spus: "„Biserica nu este a mea, ci a lui Dumnezeu. Cine are nevoie de ea s-o ia de acolo”". Preoții greco-catolici ruteni din Bucovina au cerut protecția Episcopiei romano-catolice de Iași, dar, prin adresa nr. 4502 din 21 februarie 1955, aceasta a comunicat Guvernului României că "„preoții Maniu Nicolae, Rogojinschi Emil, Toniuc Isidor și Vorobchievici Vladimir nu aparțin bisericii noastre catolice
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
că "„preoții Maniu Nicolae, Rogojinschi Emil, Toniuc Isidor și Vorobchievici Vladimir nu aparțin bisericii noastre catolice, nu-i avem în evidența preoților noștri și nu au legături de jurisdicție cu noi”". După Revoluția din decembrie 1989 a fost reînființat Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România, iar fosta biserică ucraineană din Cacica a revenit la confesiunea greco-catolică. După cum a declarat preotul paroh Nicolae Nicolaișen, preotul ortodox Ioan Ardelean nu a încercat să împiedice acest proces de revenire, ci din contra l-a favorizat
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
noastre catolice, nu-i avem în evidența preoților noștri și nu au legături de jurisdicție cu noi”". După Revoluția din decembrie 1989 a fost reînființat Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România, iar fosta biserică ucraineană din Cacica a revenit la confesiunea greco-catolică. După cum a declarat preotul paroh Nicolae Nicolaișen, preotul ortodox Ioan Ardelean nu a încercat să împiedice acest proces de revenire, ci din contra l-a favorizat. În anul 1992, el a predat cu proces verbal atât biserica, cât și casa
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]