1,673 matches
-
a) incendiu; ... b) explozie; ... c) furtună și alte calamități naturale; ... d) energie nucleară; ... e) tasare și alunecări de teren; ... ... – riscuri din clasa 9 - alte daune sau pierderi legate de alte bunuri decât cele menționate la clasele 3-7, cauzate de: a) grindină; ... b) îngheț; ... c) furt; ... d) alte evenimente, neacoperite de clasa 8; ... ... – riscuri din clasa 13 - răspundere civilă generală. ... Articolul 2 Societatea Eazy Asigurări - S.A. este administrată în sistem unitar, conform prevederilor Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările
DECIZIE nr. 975 din 19 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274924]
-
trădarea. Cum poate, din seninul ireal, Subit să se înfrupte o tornadă? Căci până și tărâmul boreal Poate servi ca dulce promenadă! Unde iubirea cuibul și-a clădit, Furtuna nu cutează s-o atingă, Chiar în copacul veșnic desfrunzit, Cu grindină să plouă ori să ningă. Dar noi, prin anotimpuri de tăceri, Am și uitat ce iz are căldura. Când toamne reci strivesc fâșii din „ieri”, Simțiri plăpânde nasc, rănite, ura... (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: ENIGMATICELE
ENIGMATICELE PLOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379032_a_380361]
-
cerului albastră/ cununi de vise-mi dăruiești/ și flori cu frunze gălbejite/ și versuri fragmentate/ uitarea ta cea consonantă/ pe dorul meu fără de pată/ îmi spui să-mi cercetez iubirea/ din pictura viselor-/ tristeți năvalnice-mi dărui,/ gonindu-mă, la grindina zărilor”. (Din geana cerului) Poeta se cuibărește în brațele reveriei și simte înstrăinarea oamenilor îmbrăcați în tăcere care au uitat de lucrurile fundamentale ale acestei vieți:” privesc cum oamenii/ se rotesc în tăcere/ mistuiti de dorinți/ asemeni unor frunze opace
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
trebuie să ne gătim singuri prânzul, spuse o fată, scundă și slăbuță. Suntem izolați aici și trebuie să ne descurcăm. Dar este greu pentru noi să facem așa ceva! Doamne, ce vijelie înspăimântătoare a fost azi noapte! Ați văzut? A fost grindină! Cădeau bucăți de gheață cât oul de prepeliță! Ce fulgere imense, sclipitoare despicau cerul întunecat! Ziceai că vine sfârșitul lumii! Chiar și râul din apropiere a ieșit din matcă. Iar dimineața nu s-a mai auzit concertul păsărelelor din crâng
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
umane, incertă precum statuile de ceară. Poeta restabilește, cu mijloacele artei cuvântului, relația ... XXIX. FURTUNĂ AFARĂ ȘI-N NOI, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016. Cad trăsnete din cer, iar firul ierbii țipă, Căci grindina îl mușcă hapsân, clocotitor, Se zbate șoimu-n zbor și-și frânge o aripă, Natura revoltată așteaptă ajutor. Cazanele urgiei erup, dezlănțuite, Ceru-și sfărâmă poarta sub ropotul de ploi, Priveliștea e sumbră, iar satul părăsit e, Niciun suflet pe stradă
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
-nclină-ncet, cu grație, Lăsându-ne-năuntru, o clipă. Apoi revine. Uzi leoarcă, mână-n mână, ne-apropiem agale Unul de altul chipul, ce-i răvășit de ploaie, ... Citește mai mult Cad trăsnete din cer, iar firul ierbii țipă,Căci grindina îl mușcă hapsân, clocotitor, Se zbate șoimu-n zbor și-și frânge o aripă,Natura revoltată așteaptă ajutor.Cazanele urgiei erup, dezlănțuite,Ceru-și sfărâmă poarta sub ropotul de ploi,Priveliștea e sumbră, iar satul părăsit e,Niciun suflet pe stradă
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
veneai pe la amiază, cu un coș cu mâncare? Eu, mă lăsăm atunci de la cosit, și te întâmpinam, c-o sărutare. Îți amintești iubito cum greblam, fânul uscat, ca sa il facem claie? Și uneori ne ascundeam sub car, ca să scăpăm de grindină și ploaie. Îți amintești iubito, seri de vară când te rugăm cu mine să mai stai? Și ne iubeam pe fan uscat afară, iar fânul, mirosea a flori de mai. Îți amintești iubito seara-n care, eu ți-am cerut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
veneaipe la amiază, cu un coș cu mâncare?Eu, mă lăsăm atunci de la cosit,și te întâmpinam, c-o sărutare. Îți amintești iubito cum greblam,fânul uscat, ca sa il facem claie?Și uneori ne ascundeam sub car,ca să scăpăm de grindină și ploaie.Îți amintești iubito, seri de varăcând te rugăm cu mine să mai stai?Și ne iubeam pe fan uscat afară,iar fânul, mirosea a flori de mai.Îți amintești iubito seara-n care,eu ți-am cerut să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
Roiuri de muște, văzduh de muște, priveliști muscărești; 5 - O ciumă grozavă a răpus toate vitele egiptenilor, însă cele ale israeliților au trăit; 6 - Bube și beșici atât pe oameni, cât și pe vitele egiptenilor ce au supraviețuit ciumei; 7 - Grindină densă în miez de vară ce a răpus toată iarba, culturile și toți copacii, de totul devenise sinistru în țara Egiptului; 8 - Stoluri de lăcuste au venit și au mâncat iarba ce mai rămăsese la egipteni chiar în urma plagilor anterioare
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
miez de vară ce a răpus toată iarba, culturile și toți copacii, de totul devenise sinistru în țara Egiptului; 8 - Stoluri de lăcuste au venit și au mâncat iarba ce mai rămăsese la egipteni chiar în urma plagilor anterioare, chiar a - grindinei! În ciuda acestora faraonul tot împietrit era; 9 - Când după toate acestea se făcu întuneric... Mai precis, după a treia zi de întuneric, în care nu se mai putea deosebi lumina de întuneric, ba chiar acelea au fost 3 zile ca
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
străjerul ce veghează din turn Și-ar răsări tămâioare, să-mbălsămeze cuvântul. Dar tu nu întrebi și nu-ți ridici privirea spre piscuri! Stai gol de imagini la margini de azi. Te uiți la furtună de sub umbrela de riscuri Și grindina fuge de tine, chiar dacă arzi. Revino și ascute coasa de gânduri, E primăvară între pământuri! Între mii de ipoteze Cine bea din cupa ta, nu-i nici beat, nici treaz nu șade, Umblă tot vorbind cu luna, ori urlând ca
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373585_a_374914]
-
la televizor, am rămas dezamăgit. Călușul nu mai era acel ritual cunoscut de mine. Devenise un... „joc popular românesc”...precum brâul sau sârba. Un dans dintr-o suită executată la festivalurile folclorice, în pauzele dintre recitalurile cântărețelor. De atunci, o grindină de întrebări îmi zdrențuie sufletul: de unde acest obicei la români?, care au fost tainele inițierii în acest ritual?, care sunt semnificațiile lui?, de ce vătaf?, de ce steag cu pelin, usturoi, spic de grâu și ștergar de borangic?, de ce panglici albe și
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CÂNTEC PĂRĂSIT Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2094 din 24 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cântec părăsit M-ai ocolit pân’ m-ai lovit Ca grindina în seri de vară, Azi sufletul îmi stă să moară De-atâta plâns, de neiubit. În morile ce le-am vânat Răsună acum un cântec trist, Eu nu-l aud, nu mai exist, Doar zbor pe-un cal înaripat, Cu
CÂNTEC PĂRĂSIT de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373897_a_375226]
-
se năpustească în luptă crâncenă asupra unui dispozitiv german care amenința împresurarea diviziei. Este emoționantă descrierea lui Constantin Kirițescu a acestei lupte violente: „După garduri, din mărăcinișuri, de pe ferestrele caselor și podurilor, dușmanul a ascuns zeci de mitraliere, arunca o grindină de gloanțe asupra falnicului regiment. Cai și călăreți cad grămadă unii peste alții. Două sute de oameni rămân pe câmpul de luptă, formând împreună cu cadavrele cailor, mormane de carne sângerândă. Printre ei, toți ofițerii regimentului în cap cu bravul lor comandant
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
DE GHEAȚĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1272 din 25 iunie 2014 Toate Articolele Autorului FLORI DE GHEAȚĂ Când Soarele privea din chindie, Apar dinspre miazănoapte nori albi, Care, purtați pe aripi de vânt, Se descarcă de grindină peste tot satul. Asfaltul negru a albit, Pomii se-apleacă supuși ca niște sclavi, Dezbrăcându-se de frunze Ca soldații prizonieri de armură. Grădinile - mirese gătite în armindeni, Sunt deflorate în mod bestial De alte flori - muniție de gheață - Proiectile
FLORI DE GHEAŢĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347431_a_348760]
-
i se mai întâmple vreodată. Avusese dureri, dar parcă nu-l înfricoșeaseră atâta... Ce i se întâmpla de atâta amar de timp, credea că se datorează unei veri capricioase, cu temperaturi sufocante și ploi în averse urmate de căderi de grindină. Nu odată a fost prins în câmp și udat până la piele, ba au fost câteva zile când a tremurat ca-n plină iarnă. Stratul de piatră colțuroasă, destul de gros, care se formase în câteva minute, când norii cerului își lăsaeră
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
an blestemat. Într-o zi, cu puțin nori la orizont, se apucase să cioplească rămășițele de iarbă care se vedeau pe sub prunii din coasta Piscului. Trebuia să fie curat terenul pentru a aduna, de pe jos, bruma de fructe rămase în urma grindinii căzute. „Când am să le scutur, trebuie să nu se amestece ale prune cu buruienile...” și pe frunte i se vedeau broboanele transpirației care îi cădeau în ochi, picături pe care le sufla când îi ajungeau pe buza superioară, și
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > LEMNE DE PIATRĂ Autor: Angheluță Lupu Publicat în: Ediția nr. 645 din 06 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Cad lemne de piatra-n morminte Că o grindină din mii de cuvinte Lumea nu mai spune ce simte Se-ascunde, urăște și minte Prunci înjunghiați și vânduți prematur Nici nu se nasc si-s carne de tun Pe-ai lor umeri apasă si-adun' Toate minciunile ce astăzi
LEMNE DE PIATRA de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346373_a_347702]
-
bătutul clopotelor pot să aibă, de asemenea, proprietăți vindecătoare. De aceea, în Rusia, clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor. Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară virușii de gripă, hepatită și tifos, aceleași sunete împrăștie și risipește norii amenințători cu grindini și furtuni nimicitoare. Proteinele virușilor se încovoaie și nu mai poartă infecția, a spus A. Malakovskaia. Semnul crucii are un efect și mai semnificativ: omoară microbii patogeni (bacilul de colon și stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci și
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
de rugăciune Așteptai mereu să vină, Nici acum nu știu de unde, Curcubeul peste noi, Simt și astăzi cum ți-ascunde Chipul limpezit de ploi Și prin ierburile ude Alergam copii desculți, Numai tunetul se-aude Cum coboară peste Munți... Cade grindina ca piatra Detunată dintre stânci, Apără-ne, Doamne, vatra, Unde-s ploile de-atunci? Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Ploile de altădată... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2005, Anul VI, 27 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
PLOILE DE ALTĂDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377950_a_379279]
-
bine, o perioadă. Să știi că masajul făcut de dumneata m-a ajutat. Și, în timp ce mă pregătesc pentru masaj îl întreb cum își mai petrece zilele. Știu că-i place să comunice cu oaspeții veniți la tratament. Îmi vorbește despre grindina care a căzut în localitate zilele trecute și a afectat culturile din grădini și de pe câmp. Îmi spune apoi cum mai merge piața din Oradea, bogată anul acesta ca și altădată. Vin oamenii cu legume, carne și fructe din satele
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
devenind plante de leac, bune de lecuit toate bolile... Bătrânii credeau că, în noaptea Sânzienelor, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă și împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Și tușa Sia jura că în noaptea aceea le-a văzut cu ochii ei. Sânzienele sunt și niște făpturi ireale, fantastice, frumoase, făpturi luminoase de aer, albe, binefăcătoare, mutându-se de la un loc la altul, cântând pe sus, cu glasuri
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
veneai pe la amiază, cu un coș cu mâncare? Eu, mă lăsam atunci de la cosit, și te intâmpinam, c-o sărutare. Îți amintești iubito cum greblam, fânul uscat, ca să îl facem claie? Și uneori ne ascundeam sub car, ca să scăpăm de grindină și ploaie. Îți amintești iubito, seri de vară când te rugam cu mine să mai stai? Și ne iubeam pe fân uscat afară, iar fânul, mirosea a flori de mai. Îți amintești iubito seara-n care, eu ți-am cerut
FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369230_a_370559]
-
luat-o la fugă. M-am uitat odată în direcția mamei tale. Și ea era la pământ. N-am știut dacă moartă, sau numai rănită, dar nu m-am apropiat să văd și nici nu m-am oprit din fugă. Grindina de bombe continua să cadă peste capetele noastre. Nu era timp de pierdut. Nici până astăzi, nu știu cu siguranță dacă ea, ori Beea, sora ta geamănă, au scăpat cu viață. Atunci aveam numai un singur gând. Să te pun
ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR – FRAGMENT: TOTUL DESPRE RENATA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374149_a_375478]
-
intervale de ordinul zecilor de minute. În zona latitudinilor medii, vortexurile de dimensiuni continentale cresc și se descompun în perioade de câteva zile. Ele sunt înțesate cu straturi dense de nori, care dau naștere la precipitații (ploaie, zăpadă și, local, grindină) și sunt asociate cu zone extinse de presiune atmosferică scăzută la suprafață. Denumirea tehnică a acestor depresiuni este de cicloni extratropicali, diferiți de ciclonii tropicali, care desemnează o familie de perturbații cantonate în zona latitudinilor joase. Cele mai intense dintre
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]