5,849 matches
-
în continuare. Nici nu vreau s aud că s-a terminat pelicula sau că s-a blocat aparatul sau mai știu eu ce scuză penibilă. Asta e secvența cea mai formidabilă din tot filmul meu. Uite. Publicul e paralizat de groază. Publicul. Publicul unic. Singurul spectator. Spectatorul care e și actor principal. Cel căruia i se întâmplă toate astea. Acum. Publicul care nu prea reușește să se lupte cu un coșmar care persistă. Publicul care e deja în delir. Publicul care
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
panică. Bazil opri cu dificultate autoturismul lângă trotuar.Miki închise radioul.Se auzeau zgomote de geamuri sparte și țipetele femeilor. Acum oamenii alergau îngroziți pe aleile din parcul teatrului.Din când în când se opreau și priveau în urmă șocați. Groaza pusese stăpânire pe ei. -E cutremur! exclama speriat Bazil. -A fost cutremur,îl linisti Miki.S a terminat. -Nu înțelegeam de ce mă trage volanul în dreapta.Am crezut că am pană. Au privit împreună la pagubele produse de sinistrul de pământ
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Atuncea am hohotit și am urlat de mi-am întins venele din gât, și am strâns cartea la piept. Și când am deschis-o, repede, să mă uit în ea înainte să vină ăia să mă salte, am văzut, cu groază, că paginile liniate frumos erau goale. Ziua în care au venit belgienii în ziua când au venit belgienii la noi cu ajutoare, aflând de ei, milițianul Manciuzdă hotărî pe loc, ca o primă măsură, să ordone babei Pampas să facă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
zis că în semn de prietenie, de prietenie cu ei, să suflăm toți pe rând o dată în cimpoi, să ia cu ei în Belgia câte un pic din răsuflarea noastră amestecată cu aere de România. Pe mine m-a apucat groaza. Știam că ceva din Manciuzdă e pitit într-un colț al cimpoiului. Cancer a suflat primul. A suflat cu forță și a zis la oameni să se încordeze când suflă, că vine jetu’ înapoi. Și oamenii m-au împins și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
când în când, se micșora până ce ajungea un punct albăstrui. Atunci Celebi se oprea, iar micul cerc de lumină creștea iar, făcând bezna înconjurătoare și mai neagră, și mai căscată. Nu era numai spaima de moarte. Era ceva fără nume, groaza de putreziciunea de dincolo de lume care putea în orice clipă să-i cadă în spate din stârvimea ei și să smulgă din el, într-o strânsoare la gândul căreia Celebi simțea cum ochii îi ies încet din orbite. „Doamne Isuse
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
așa, deodată... „Doamne Isuse Cristoase, de ce m-ai adus aici?“ se întreba, cu trupul străbătut de o spaimă groasă. Cuvintele îi jucau singure în cap și Celebi își blestemă apucăturile de literat care-l făceau să-și gândească până și groaza în cuvinte. Ar fi dorit spaima cabrată a cailor, ar fi vrut să urle, sfâșiindu-și plămânii și exorcizând tot pământul cu răcnetul său. Pași înceți îi veneau împotrivă. Un șuvoi fierbinte îl străbătu, brobonindu-i fruntea și topindu-i genunchii
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
le duci la tavernă, pe banii mei. Hop și-așa, uite cărășelul, Baroane, pescar cu diplomă, aici te-am luat... Hai să-ți mai zic cu mama, mă, e cu durere la lingurică... Zi-i, da` să nu fie cu groază, că te arunc din barcă și te mănâncă neamurile lu` peștii prinși. Și racii, vin unul câte unul și harșt, harșt, taie din tine câte o bucată, da` tu ești mort și nu mai simți, stai pe fund și te
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mă înec, mă alergau niște canibali dați dracului, ca toți canibalii, de altfel, nu am aflat, totuși, dacă doreau să mă pregătească sub formă de supă sau de tocăniță, cu chiu cu vai am ieșit la mal, gândindu-mă cu groază că aș fi putut să ajung hrană pentru piranha, știi că ciugulesc din tine cu atâta viteză încât nici nu simți când ți-au ajuns la os? Pentru o clipă, fu tentat să creadă că și pictorul acela care vorbea
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
miss, poate, ele fac întotdeauna deliciul paradelor), prăbușită pe piatra cubică, încerca să se îndepărteze de acel coșmar, numai că un picior îi lipsea și gura rămăsese deschisă, surprinsă în timp ce lăsa să iasă din gât un strigăt de durere și groază. Participanții la paradă fuseseră împrăștiați precum popicele de acea mașină roșie a cărei culoare se asorta perfect cu sângele de pe șosea, iar mâna pictorului îi surprinsese cu o frenezie care te făcea să te întrebi imediat, cu stupoare, cum de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
a nu țipa. Am scuipat sânge deasupra chiuvetei, iar când m-am privit în ochi am văzut un alt chip. Nici nu m-am recunoscut. Semănam un pic cu unul dintre monștrii aceia care ies din morminte, în filmele de groază, cu fețe gri și ochi adânciți în orbite. Nu știu dacă a mai trăit cineva o astfel de senzație. Mă refer la aceea în care ești tăiat cu meticulozitate de un ferăstrău nevăzut. Dacă nu sunt singurul, atunci mi-aș
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
penele, se privi mulțumită În oglindă și cânta veselă, deși se simțea puțin amețită. Dimineață când se trezi, prima ei grijă a fost să meargă În fața oglinzii. Îi Îngheță inima (vă vine a crede că avea și ea inimă?) de groază când văzu că penele ei de un alb strălucitor erau acum negre ca smoala.Crezu că cineva făcuse o glumă proastă: se frecă, se spală, se pudră, dar degeaba.Penele rămâneau negrenegre.Îi veni să plângă dar nu putu să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sunt Ana. Ce-ai pățit? Nimic. M-am speriat când te-am auzit. Uite așa face omul infarct. Te rog să nu mai mănânci înghețată la Cireșica, știi că ai probleme cu gâtul și pe la Cireșica mai trec și o groază de tramvaie. Ce-ți veni cu gâtul? N-am nimic, aici e cald și înghețata mi-a prins foarte bine. Iar tramvaiele nu mai circulă pe aici de ani buni, le-au mutat mai în deal. Îți mai ții promisiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
dat ușor din cap ca și când se gândea la altceva, însă n-a comentat în nici un fel. Totuși, aceste două incidente legate de șerpi au făcut-o pe mama să-i urască toată viața. Sau, mai bine zis, să-i inspire groază și o teamă respectuoasă. Când a văzut că am ars ouăle de șarpe, a judecat probabil gestul ca fiind de rău augur. Așa mi-am dat seama că făcusem un lucru teribil. Multă vreme am fost obsedată de teama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
și le-au dat din mână-n mână. Au reușit să stingă focul în câteva minute. Dacă mai ardea puțin, prindea și acoperișul băii. „Ce bine că s-a terminat!“ am zis în gând. În clipa următoare, m-a apucat groaza. Mi-am dat seama că dezastrul fusese provocat de scoaterea din cuptor, cu o seară în urmă, a vreascurilor încă fumegânde. Le-am lăsat lângă stiva de lemne, crezând că s-au stins. Îmi venea să plâng. Pe când stăteam încremenită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Poate unii consideră punctul meu de vedere nedrept. Abia când am fost recrutată pentru a munci cot la cot cu ceilalți, încălțată cu pantofi cu talpă de cauciuc, mi-am dat seama cât de sinistru este. Deseori mă gândesc cu groază la munca aceea. Datorită ei am căpătat totuși rezistență fizică. Iar când n-am s-o mai pot scoate la capăt de azi pe mâine, munca brută mă va salva, oricum, din impas. Într-o bună zi, pe când războiul atingea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
însă pe alte mâini și mi-am dat seama că nu mi-a rămas decât să mor în casa asta de la țară. Când mă gândeam că tu o să fii cea care-mi găsește cadavrul, intram în panică. Parcă îți citeam groaza pe chip. Iată că a sosit prilejul. Tu nu ești aici. În schimb, o dansatoare prostănacă va descoperi că m-am sinucis. Aseară am băut amândoi și am culcat-o în camera de oaspeți de la etaj. Eu mi-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
o-ngaimă: Azurul unei șepci pe-o tidvă de soldat Și șeful casei alb de spaimă. Eu nu mai vreau nimic... În val, pe Enisei Polara stea lumina-și curmă Și ochii lui albaștri, lucind în ochii mei Îmi taie groaza de pe urmă... 19 august, 1939 Casa de pe Fontana IX Demența-n jocul ei îngust Pe jumătate suflet umbră-i, Și vin de foc îmi dă să gust, Să mă îmbie-n valea-i sumbră. Și-am înțeles că mai demult
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
Cronicar Mister și groază De peste trei decenii trăiește în SUA cu o nouă identitate și un alt chip. Din cînd în cînd semnează cu numele lui real, Ion Mihai Pacepa, articole în presa românească, în care scrie ce și cît vrea el. Octogenarul misterios
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7193_a_8518]
-
rană veche persista din vremea imperiului chezaro-crăiesc: să dăm nume latinești nu pentru că așa ne-a învățat Școala Ardeleană, ci pentru că e bine ca măcar numele să rămână la noi, între noi, cu noi. Așa încât ne-am procopsit cu o groază de Cornelius și Cornelia, Livius și Livia, Traianus și Claudia, Darius și Lucia, Octavianus și Octavia, Tiberius și Marcela, ba chiar și (Doamne iartă-mă!) cu o verișoară mai îndepărtată care poartă până în zilele noastre povara numelui Pomponia. Chiar și
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
să-l audă atât de aproape încât la un moment dat a crezut c-o să calce peste ea. Vocile se îndepărtau, apoi se apropiau iar. Bărbații se învârteau în jurul locului în care o văzuseră căzând. A urmat un moment de groază, când mercenarii au început să se certe între ei. Aza cunoștea bine genul ăsta de indivizi, în stare să se omoare pentru o vorbă ori pentru un simplu schimb de sudălmi. Dar cel mai mult se auzea vocea legionarului. Răgușise
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
să vadă stofele, să miroasă parfumurile, și corabia încet-încet se desprindea de chei și ele se lăsau duse în larg... în largul lumii... pe urmă țipau ele, prefăcându-se disperate,... dar țipetele astea, dragă Babis, nu erau niște țipete de groază, erau făcute, prefăcute... Babis mai puse mâna pe o napolitană, mi-o întinde zâmbind încântat, duce cealaltă mână la piept, la frunte, la buzele negre, unsuroase, schițând salutul oriental. Mi-am luat rămas bun și am ieșit afară. Catedrala nu
Cifra norocoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8757_a_10082]
-
Jeanrenaud, prima dată în limba română) și, ca o mare promisiune, Istoria corpului de Alain Corbin, J.-J. Courtine, Georges Vigorello. Noi cu adevărat și provocatoare sunt cărțile din colecția "Demonul teoriei": Despre televiziune de Pierre Bourdieu, Cei care aduc groaza. Eseu despre perdantul radical de Hans Magnus Enzensberger, Cea mai frumoasă istorie a fericirii de André Comte-Sponville, Jean Delumeau și Arlette Farge, La ce bun adevărul? de Pascal Engel și Richard Rorty, Etica lecturii de J. Hillis Miller, Kafka. Pentru
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
pe front până în Ungaria. Terminarea războiului mă găsește dincoace de Prut și, cum se știe sau cum nu se prea știe, în Basarabia imperiul răului a distrus sute de biserici și mănăstiri, a deportat în Siberia și-n Kazahstan o groază de preoți și călugări. Urmez școala de cântăreți bisericești la Constanța, Seminarul Teologic la Mănăstirea Neamțului și Facultatea de Teologie din București, pe care am întrerupt-o nu din voia mea. O să vedeți. În anul 1946 sunt tuns în monahism
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
lui Gisulfo se angajară în luptă în fața zidurilor din Cormons și nu supraviețui nici măcar unul în fața celor două sute de avari. Când ni s-a relatat bătălia, ni s-a descris eroismul lor precum și pilda lui Gisulfo, care străpuns de o groază de săgeți, îți dădu duhul spintecat de spada kagan-ului. Noi reușisem să convocăm doar șaizeci de oșteni, fie prea bătrâni, fie prea tineri. Rotari era furios și a trebuit să mă stăpânesc ca să-l conving că situația nu s-ar
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
sută de bărbați, deoarece acum o să-și aibă ultimul bărbat pe care-l merită o trădătoare a propriului popor. Regele nu făcu nici un gest. Romilde, în schimb, se agită lălâie și ca vai de capul ei; privirea îi înghețase de groază. Veniră niște soldați cu cazmale și făcură câteva găuri în pământ. Alții aduseră scări și drugi și ridicară ceva semănând cu o spânzurătoare. Dar Romilde nu era sortită să moară cu gâtul în ștreang, nici de țăruș și nici de
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]