KorAP: Find »[drukola/base=grotesc & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...44 >

1,078 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942

semen”. Comicul absolut însă este “l’expression de l’idée de supériorité, non plus de l’homme sur l’homme, mais de l’homme sur la nature. Eroul rabelaisian este considerat cel mai potrivit pentru a demonstra originea și funcțiile grotescului, având un tip de comic ce “nu rezultă din contrastul față de idealitatea eroică, ci se manifestă ca descătușare și afirmare a materialității reprimate în personaje simbol ale râsului.” Astfel, eroul grotesc declanșează un râs colectiv ce triumfă asupra angoasei, violenței

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
oricăror predispoziții eroice”. Acesta este râsul detașării, râsul de ... (“comique significatif” după Baudelaire), în contrast cu râsul grotesc, participativ, care se manifestă ca râs alături de personaj (“comique absolu”), anulând opoziția și distanța dintre spectator și erou. Kayser vorbește despre un contrast comic/grotesc. Astfel, pe când comicul efectuează anihilarea spaimei, plasându-ne la un nivel securizant al realității, grotescul distruge total ordinea, ne privează de echilibrul nostru și ne ia pământul de sub picioare. Contextul comic presupune o anumită distanțare față de..., spectatorul având un sentiment

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
grotesc, participativ, care se manifestă ca râs alături de personaj (“comique absolu”), anulând opoziția și distanța dintre spectator și erou. Kayser vorbește despre un contrast comic/grotesc. Astfel, pe când comicul efectuează anihilarea spaimei, plasându-ne la un nivel securizant al realității, grotescul distruge total ordinea, ne privează de echilibrul nostru și ne ia pământul de sub picioare. Contextul comic presupune o anumită distanțare față de..., spectatorul având un sentiment de indiferență și securitate. Pe de altă parte, grotescul invadează spectatorul încă de la început și

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
la un nivel securizant al realității, grotescul distruge total ordinea, ne privează de echilibrul nostru și ne ia pământul de sub picioare. Contextul comic presupune o anumită distanțare față de..., spectatorul având un sentiment de indiferență și securitate. Pe de altă parte, grotescul invadează spectatorul încă de la început și oricărui eveniment i se atașează o anumită semnificație neliniștitoare. Trebuie să luăm în discuție și factorii psihologici implicați în ceea ce am observat ca fiind răspunsul clasic la urât: experiența ororii (dezgustului, supărării) și a

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
supărării) și a amuzamentului (încântării, bucuriei) în același timp; “râsul care moare în gât și devine o grimasă sau care este nuanțat cu o isterie moderată ori cu stânjeneală”. Credem că acesta este locul în care urâtul se întâlnește cu grotescul, cu mențiunea că efectul ultimului asupra spectatorului este mai tulburător și neliniștitor. În timp ce este evident că sentimentele ororii și dezgustului sunt direct psihologice, nu același lucru îl putem spune despre implicațiile râsului la o glumă îngrozitoare. Răspunsul se află în

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
senzația unei eliberări momentane de inhibiții ca și în plăcerea intelectuală la perceperea elementului comic. Dar vom proba de asemena o sadică plăcere a ororii, cruzimii și dezgustătorului. Adept al acestei ultime idei, criticul Mihail Bahtin consideră că urâtul și grotescul sunt categorii esențial fizice, referindu-se mereu la corp și la excesele acestuia și sărbătorindu-le într-o manieră neinhibată și veselă. Originar, termenii de urât și grotesc s-au aplicat artelor vizuale atunci este logic să vorbim despre natura

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
a educa cititorul într-un timp scurt, pentru a-i zdruncina căile obișnuite de percepere a lumii și a-l confrunta cu o perspectivă radical diferită și tulburătoare. Credem că în arta și literatura urâtului, ca și în cea a grotescului, spargerea și restructurarea realității familiare joacă un rol extrem de important. Reprezentări istorice ale urâtului în literatură și artele plastice Antichitatea Transpunerea artistică are puterea magică de a transfigura și de a investi cu frumusețe artistică urâtul natural, anormalul, diformul. Această

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
și compasiunea, condiții ale identificării dintre spectator și erou. Transpus în situația eroului, spectatorul va fi “purificat” prin intermediul pasiunilor mai curate pe care le trezește tragedia, iar șocul tragic va fi cel care îi va oferi jinduita liniște sufletească. Teoreticienii grotescului în artă au asimilat bine teoria aristotelică și au implicat-o în determinarea funcției grotescului. În secolul al VII-lea î.e.n., influențele civilizațiilor orientale se resimt într-o mai mare diversitate de stiluri, cu apariția decorului vegetal și animal. “Motivele

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
fi “purificat” prin intermediul pasiunilor mai curate pe care le trezește tragedia, iar șocul tragic va fi cel care îi va oferi jinduita liniște sufletească. Teoreticienii grotescului în artă au asimilat bine teoria aristotelică și au implicat-o în determinarea funcției grotescului. În secolul al VII-lea î.e.n., influențele civilizațiilor orientale se resimt într-o mai mare diversitate de stiluri, cu apariția decorului vegetal și animal. “Motivele orientalizante” se concretizează în aglomerația numeroaselor personaje provenite din lumea animală animale din realitate sau

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
asupra materiei.” Ceea ce contează acum este materialitatea, componența fragilă, dematerializarea, accidentalul, defectuosul. În pictură și în sculptură, formele nu mai sunt idealizate, ci sunt scoase din starea lor perfectă prin surprinderea detaliului care amplifică și contorsionează forma și mișcarea. Pe când grotescul manierist inventează plăsmuiri subiective, artificiale prin deformările lor neverosimile, lipsite de credibilitate în plan obiectiv, grotescul baroc valorifică deformările deja existente în natură sau pe cele potențial reale. Artiștii ale căror lucrări se înscriu în specia grotescului baroc evită să

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
uimire și admirație, Daumier și expresioniștii îl moștenesc, iar Picasso a continuat marile linii ale artei lui Goya. În literatură, iluminismul pozitivează și “secularizează” răul. Binele și răul sunt diminuate, aduse la opoziția estetică dintre ideal și caricatură. Urâtul și grotescul sunt valorificate didactic, tolerate ca instrumente pedagogice sau dimpotrivă, defăimate și delimitate ca maladive. Această lume, “cea mai bună cu putință”, a fost de nenumărate ori supusă îndoielii în literatura iluministă. Candid este o astfel de creație, capodoperă a romanului

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
pe dos și universuri negative în raport cu norma pe care o încalcă, dar pozitive din unghiul satisfacției pe care o oferă publicului. Romantismul Referindu-se la nestăpânitele răsturnări politice și sociale antrenate de anul 1789, Fr. Schlegel a numit Revoluția Franceză "grotescul cel mai înspăimântător al epocii.” La sfârșitul secolului al XVIII-lea, elementele iraționale irup în arta majorității țărilor europene, impunând o estetică eliberată de reguli și întemeiată pe spontaneitate, imaginație, explorarea zonelor tenebroase. Romantismul exprimă “o stare de conflict între

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
deoarece creează terenul propice pentru îmbogățirea teoriei conceptului de urât: Friedrich Schlegel, Jean Paul, Lessing, Victor Hugo sunt scriitori și teoreticieni care și-au exprimat punctul de vedere asupra acestui concept. Dar regalitatea unui alt concept inrudit se produce acum: grotescul. Dupa Jean Paul, diavolul este, după el, “umbra lumii care ajută în a face lumina mai strălucitoare”, iar anihilarea lumii finite prin umor se poate produce numai întrucât umorul avansează către “ideea de infinit.” Cu alte cuvinte, Jean Paul acreditează

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
fel de “figură eroică a romantismului.” Această concepție anunță ideea de mai tărziu a lui Freud, pentru care “umorul are ceva sublim.” În Franța, rolul de a reabilita comicul dândui un loc preponderent în teoria urătului și în cea a grotescului i-a revenit lui Victor Hugo în prefața sa la drama Cromwell din 1827. Realizând conexiunea dintre grotesc și comedie, Hugo pare a se întoarce la identificarea tradițională a grotescului cu comicul, ridicolul și bufonul. Hugo nu neagă această identificare

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
umorul are ceva sublim.” În Franța, rolul de a reabilita comicul dândui un loc preponderent în teoria urătului și în cea a grotescului i-a revenit lui Victor Hugo în prefața sa la drama Cromwell din 1827. Realizând conexiunea dintre grotesc și comedie, Hugo pare a se întoarce la identificarea tradițională a grotescului cu comicul, ridicolul și bufonul. Hugo nu neagă această identificare, dar o consideră ca fiind doar un aspect al grotescului, celălalt fiind deformarea și oribilul: “(Le grotesque) este

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
un loc preponderent în teoria urătului și în cea a grotescului i-a revenit lui Victor Hugo în prefața sa la drama Cromwell din 1827. Realizând conexiunea dintre grotesc și comedie, Hugo pare a se întoarce la identificarea tradițională a grotescului cu comicul, ridicolul și bufonul. Hugo nu neagă această identificare, dar o consideră ca fiind doar un aspect al grotescului, celălalt fiind deformarea și oribilul: “(Le grotesque) este partout; d’une part, il crée le difforme er l’horrible, de

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
la drama Cromwell din 1827. Realizând conexiunea dintre grotesc și comedie, Hugo pare a se întoarce la identificarea tradițională a grotescului cu comicul, ridicolul și bufonul. Hugo nu neagă această identificare, dar o consideră ca fiind doar un aspect al grotescului, celălalt fiind deformarea și oribilul: “(Le grotesque) este partout; d’une part, il crée le difforme er l’horrible, de l’autre le comique et le bouffon.” Scriitorul francez plasează grotescul în vecinătatea urâtului care (spre deosebire de frumos care este limitat

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
dar o consideră ca fiind doar un aspect al grotescului, celălalt fiind deformarea și oribilul: “(Le grotesque) este partout; d’une part, il crée le difforme er l’horrible, de l’autre le comique et le bouffon.” Scriitorul francez plasează grotescul în vecinătatea urâtului care (spre deosebire de frumos care este limitat) există și proliferează în mii de forme diferite. Problema ridicată în acest punct este dacă o figură izolată sau un obiect (de felul unei garguille) pot fi considerate ca fiind grotești

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
mii de forme diferite. Problema ridicată în acest punct este dacă o figură izolată sau un obiect (de felul unei garguille) pot fi considerate ca fiind grotești, cu alte cuvinte, dacă sunt suficiente urâțenia fizică și diformitatea pentru a defini grotescul. Dacă lucrurile ar sta în acest fel, atunci grotescul ar aparține categoriilor estetice determinate de aparența externă. Dar imediat ce trece la considerații generale, Hugo arată importanța contextului, a locului și funcției atribuite unui obiect, ca parte a unei structuri mai

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
este dacă o figură izolată sau un obiect (de felul unei garguille) pot fi considerate ca fiind grotești, cu alte cuvinte, dacă sunt suficiente urâțenia fizică și diformitatea pentru a defini grotescul. Dacă lucrurile ar sta în acest fel, atunci grotescul ar aparține categoriilor estetice determinate de aparența externă. Dar imediat ce trece la considerații generale, Hugo arată importanța contextului, a locului și funcției atribuite unui obiect, ca parte a unei structuri mai largi sau ca un purtător de semnificație. Numai în

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
la considerații generale, Hugo arată importanța contextului, a locului și funcției atribuite unui obiect, ca parte a unei structuri mai largi sau ca un purtător de semnificație. Numai în acest fel forma individuală devine expresivă și putem spune că aparține grotescului. Hugo merge mai departe cu o considerație esențială pentru istoria conceptului, atunci când consideră grotescul ca un pol al tensiunii al cărei opus este sublimul și definește artele ca o modalitate de a crea armonie între extreme: sublim - grotesc, frumos - urât

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
ca parte a unei structuri mai largi sau ca un purtător de semnificație. Numai în acest fel forma individuală devine expresivă și putem spune că aparține grotescului. Hugo merge mai departe cu o considerație esențială pentru istoria conceptului, atunci când consideră grotescul ca un pol al tensiunii al cărei opus este sublimul și definește artele ca o modalitate de a crea armonie între extreme: sublim - grotesc, frumos - urât. Înțelegem astfel că adevărata natură a urâtului și grotescului se dezvăluie numai prin confruntarea

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
pentru istoria conceptului, atunci când consideră grotescul ca un pol al tensiunii al cărei opus este sublimul și definește artele ca o modalitate de a crea armonie între extreme: sublim - grotesc, frumos - urât. Înțelegem astfel că adevărata natură a urâtului și grotescului se dezvăluie numai prin confruntarea cu opusul lor. În timp ce sublimul ne înalță către o lume supranaturală și fermecătoare, “ingredientele” grotescului, ridicol distorsionate, oribile și monstruoase, parcurg traseul invers, cel al coborârii spre domeniul nocturnal, abisal și neliniștitor al inumanului. Hugo

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
monstruoase, parcurg traseul invers, cel al coborârii spre domeniul nocturnal, abisal și neliniștitor al inumanului. Hugo evidențiază contrastul dintre spiritul pur și “la bête humaine”, pentru a caracteriza tensiunea dintre sublim și grotesc și, implicit, pentru a sugera faptul că grotescul provoacă invadarea lumii familiare de către forțe necunoscute și inumane. “Frumosul are un singur chip, urâtul are o mie. Din punct de vedere uman, frumosul nu este altceva decât forma considerată în proporția ei elementară, în simetria sa absolută, în armonia

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
sentimentul incapacității de a mai viețui în acestă lume metamorfozată, devenită străină, ostilă uneori, lipsită de principii ordonatoare sau de semnificații. Salvador Dali „Timpul ireversibil” “Valorile ghid” se relativizează într-o “morală a ambiguității” ce deturnează totul în deriziune și grotesc - un grotesc care nu rezidă din frica de moarte (cum credea Ruskin), ci din “teama de viață” (Kayser). Categoriile care se aplicau lumii noastre vizibile devin inaplicabile, se abolesc legile staticii, “naturalul” este distorsionat iar ordinea istorică este fragmentată. Groaza

Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]