1,507 matches
-
Dumitru V. Marin (etnolog, monografist, romancier, editorialist, animator cultural, conducător de partide etc.), Marin Rotaru (un creator cu mult mai presus de condiția învățătorului), Val Andreescu (exploziv ca jurnalist și poet), Ion Gh. Pricop, Costin Clit, Cristian Simionescu, Simion Bogdănescu, Gruia Novac, Mircea și Serghei Coloșenco, Daniel Grosu condei sprinten în 3 volume, Maria Cozma (între timp pariziancă) 5 cărți, Traian Nicola (unic monografist), Marina Costea, 7 cărț i, caricaturistul Nicolae Viziteu, pictorul Dionisie Gradu, Cornel Vasilescu, Paul Olaru, Lucian Valeriu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
bârlădean Marian Costandache (ed. Opera Magna, Ia și, 2006). Doctorul Constantin Teodorescu a mai sponsorizat o manifestare eminamente culturală care-i face deosebită cinste, și-l felicit pentru asta ! într-un fel de prezidiu, alături de doctor mai erau Teodor Pracsiu, Gruia Novac, Ioan Mancaș (directorul muzeului - organizatorul), Nicoleta Arnăutu, Marian Costandache iar în asistență vreo 20-30 de persoane, cu câteva nume ale "literelor" județene. în final s-a depus o coroană de flori la statuia lui Mihai Eminescu, din părculețul din
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
din Vaslui, Scânteia din capitală, Adevărul și revista Ethos a Fundației "Ștefan Bârsănescu". A colaborat cu poeme și epigrame la revistele Convorbiri literare, România literară, Contemporanul, Ateneu, Almanahul literar, Cronica. Tip. Dicționarul personalităților vasluiene (2001) și altele, în colaborare. NOVAC, Gruia, n. 22 noiembrie 1935 în jud. Soroca. Școală normală, absolvent al Facultății de Filologie Iași, profesor Gheorghe Roșca Codreanu, publică la Flacăra Iași, Vremea nouă, Gazeta de Est, Meridianul, Bârladul etc. Voce distinctă în viața culturală a județului, mare animator
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Doboș, Vicențiu Donose, Daniel Dragomirescu, Ion Enache, Virgil Giușcă, Elena Gramaticu - Rășcanu, Vasilica Grigoraș, Ioan Hodaș, Constantin Jomir, Gheorghe Lupu, Valentina Lupu, Ioan Manca ș, Constantin Manea, Dumitru V. Marin, Ion Mâcnea, Ion Murgeanu, Petru Necula, Vasile Negură, Traian Nicola, Gruia Novac, Daniela Oatu, Ioan Patriche, Coriolan Păunescu, Cristi Pântea, Alexandru Poamă, Elena Poamă, Theodor Pracsiu, Ion Gheorghe Pricop, P.S.Corneliu, Dan Ravaru, Emil Rășcanu, Gheorghe Sofianu, Cassian Maria Spiridon, Laurențiu Șoitu, Constantin Teodorescu, Ioan Toderașcu, Lucian Vasiliu, Nicolae Viziteu și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Mihai Apostu, Ioan Baban, Corneliu Bichineț, Gelu Bichineț, Simion Bogdănescu, Costin Clit, Theodor Codreanu, Serghei Coloșenco, Daniel Dragomirescu, Iorgu Gălățeanu, Dionisie Gradu (pictură), Daniel Grosu, Năstase Forțu (pictură), Marcel Guguianu (sculptură), Ioan Mancaș, Dumitru V. Marin, Ion Mâcnea, Traian Nicola, Gruia Novac, Mihai Ogrinji, P.S. Corneliu, Cristian Pântea (sculptură), Elena Poamă, Theodor Pracsiu, Ion Gheorghe Pricop, Dan Ravaru, Marin Rotaru, Cristian Simionescu, Avram D. Tudosie, Nicolae Viziteu (caricatură) și alte câteva nume care ne scapă. într-un front secund s-ar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cât și de concepția și felul de a fi al scriitorului. Însăși prezența președinților de colhozuri, a membrilor guvernului este „o cuirasă” care să salveze punerea de probleme și care să „blindeze” opera ca „să meargă”; Pavel Rusu și Mihai Gruia au, astfel, spre deosebire de Tudor Mocanu, o aură calpă, ideologizată. În virtutea mentalității liniar-creștine, scriitorul încearcă să împace normele etice milenare cu formele noi de viață, ceea ce generează o notă de falsitate evidentă. Deficitul epic este compensat prin darul povestirii, iar dialogul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
a vorbit despre marile probleme basarabene: ciudata babilonie care a subminat limba română, rolul nefast al experimentărilor și al structurilor social-economice străine obiceiului pământului, periclitarea echilibrului ecologic etc. „Apele nu pot să dispară, va spune unul dintre eroii săi, Mihai Gruia. Apele ba se revarsă, ba își schimbă albia, ba coboară în adâncuri, dar să dispară nu pot, pentru că apa, și aerul, și cerul e tot ce-avem mai frumos, tot ce avem mai sfânt.” Aceste atitudini ferme au devenit mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
pana autorului lui Vlaicu Vodă apare, într-o măsură, doar tragedia în versuri Sutașul Troian, din care e dus la capăt un singur act (apărut în „Rampa”, 1911) de fapt o continuare a proiectatei trilogii Mirciada (în varianta inițială - Român Gruie), alcătuită din Vlaicu Vodă, Dan Vodă, Mircea cel Bătrân (ultimele două nescrise). Cu fulgerări metaforice și o cavalcadă a ritmului amintind de Scrisoarea III a lui M. Eminescu, în Sutașul Troian învolburarea sentimentelor forțează tiparele convenției clasice. Vlaicu Vodă este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
mare jucător, Vlaicu se repliază într-o indescifrabilă complezență, contrariind până și pe cei mai apropiați, care ajung să-l suspecteze de trădare; însingurarea lui îndurerată ascunde însă cheia ingenioasei manevre la care părtaș va fi doar taciturnul sfetnic Român Gruie. Cu o mască - poate prea accentuată - de smerenie și falsă umilință, de resemnare și molatecă supușenie, Vlaicu își asumă rolul ingrat al unui domnitor aparent bicisnic, temător și șovăielnic. Astfel poate urzi, la adăpost de rele, țesătura unui plan pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
1902, aceste versuri de 16 silabe (înrâurire hugoliană) au fost compuse pentru cea de-a doua ediție, probă care a contat mult în „afacerea” tristă a paternității puse la îndoială. O prezență enigmatică, dar de transparentă semnificație simbolică, este Român Gruie, „statornic reazăm” al domniei, acela care „pururi, cade jertfă”, întruchipând „strămoșeasca legătură dintre scaun și popor”. Prin acest erou, persuasiv triumf al discreției, tot numai tăceri grele de înțeles, D. încearcă intuitiv să sporească, așa-zicând prin „amuțire”, posibilitățile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
muzicale (aparțin lui H. Goring și N. Pora) sau ale expozițiilor de artă plastică (făcute de Grigore Tăușan și I. Grozea). Cu aceeași regularitate apare cronica dramatică, ținută de Petre Locusteanu, actor și autor dramatic, Const. Rîuleț sau de I. Gruia. Comentariile dedicate literaturii recapătă spațiul avut în perioada când B. Delavrancea răspundea de alcătuirea gazetei. Cronicar literar este Ilarie Chendi; de multe ori intervine în analiza actualității sau în discuțiile de principii Izabela Sadoveanu (care debutează aici în calitate de critic literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
în paginile publicației clujene: Nichita Stănescu, care debutează aici, la 17 martie 1957, cu un grupaj de versuri intitulat 1907, Ioan Alexandru, Angela Marinescu, Nicolae Prelipceanu, Matei Gavril, Vasile Igna, Horia Bădescu. S-au manifestat și poeți clujeni importanți: Bazil Gruia, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea, Negoiță Irimie, Ion Rahoveanu, Miron Scorobete, Adrian Popescu, Ion Cocora, Ion Mircea, Dinu Flămând, Aurel Șorobetea ș.a. După 1970 lirica s-a eliberat într-o mare măsură din chingile ideologicului, lărgindu-și aria prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
la Cluj, bisăptămânal, de la 30 aprilie 1926 până la 15 decembrie 1931, cu subtitlul „Ziar săptămânal al tinerimei grupate sub steagul Partidului Național”. Redactori responsabili: Pavel Pavel (1926), V.V. Tilea, Emil Pop, A. Buteanu (1928), A.T. Mureșan (1929) și Bazil Gruia (1932). Ziarul e precedat de o foaie volantă, apărută la 21 aprilie 1926, prin care se anunță programul aripii tinere a Partidului Național, bazat înainte de toate pe „refacerea morală și politică a țării” și pe „desăvârșirea unui naționalism integral”. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286188_a_287517]
-
la 21 aprilie 1926, prin care se anunță programul aripii tinere a Partidului Național, bazat înainte de toate pe „refacerea morală și politică a țării” și pe „desăvârșirea unui naționalism integral”. În primul an, apar articole scrise de I. Lupaș, I. Gruia, Ioan Moldovan, Ghiță Bob, Emil Pop, Sever Stoica, I. Martaloglu, Pavel Pavel (Tudor Bălteanu), Petre Domșa. Din 1928, își începe colaborarea Bazil Gruia (Ostracizarea valorilor, Pacifismul în România etc.), care va fi prezent și cu poezii, iar apoi Petre Țuțea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286188_a_287517]
-
țării” și pe „desăvârșirea unui naționalism integral”. În primul an, apar articole scrise de I. Lupaș, I. Gruia, Ioan Moldovan, Ghiță Bob, Emil Pop, Sever Stoica, I. Martaloglu, Pavel Pavel (Tudor Bălteanu), Petre Domșa. Din 1928, își începe colaborarea Bazil Gruia (Ostracizarea valorilor, Pacifismul în România etc.), care va fi prezent și cu poezii, iar apoi Petre Țuțea, în acea vreme student în drept la Cluj. Primul articol semnat aici de acesta din urmă, în 1929, este Problema regiunei în noua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286188_a_287517]
-
Chemăriștii” se războiesc sistematic cu liderii Partidului Liberal și cu cei ai Partidului Poporului, cu mareșalul Averescu sau cu O.Goga, în urma unui articol dur care le dă prilejul să verse multă cerneală. Printr-o ședință publică a Tribunalului, Bazil Gruia este achitat de acuzația de calomnie. Ziarul titrează pe prima pagină Înfrângerea politică a mareșalului Averescu (mareșalul fusese reprezentat în proces de avocații Hanibal Teodorescu, Laurean Gabor, Valer Moldovan, iar Bazil Gruia fusese apărat de avoații Radu Rosetti, P. Ioanițescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286188_a_287517]
-
cerneală. Printr-o ședință publică a Tribunalului, Bazil Gruia este achitat de acuzația de calomnie. Ziarul titrează pe prima pagină Înfrângerea politică a mareșalului Averescu (mareșalul fusese reprezentat în proces de avocații Hanibal Teodorescu, Laurean Gabor, Valer Moldovan, iar Bazil Gruia fusese apărat de avoații Radu Rosetti, P. Ioanițescu, Aurel Socol, Ionel Pop și V.V. Stanciu). Bazil Gruia semnează în paginile ziarului poeziile Mureșul, Plânsul vântului, Colinde, alături de Aron Cotruș, care e prezent cu mai multe poeme (Cosașul, Răbdare, Sunt bun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286188_a_287517]
-
pe prima pagină Înfrângerea politică a mareșalului Averescu (mareșalul fusese reprezentat în proces de avocații Hanibal Teodorescu, Laurean Gabor, Valer Moldovan, iar Bazil Gruia fusese apărat de avoații Radu Rosetti, P. Ioanițescu, Aurel Socol, Ionel Pop și V.V. Stanciu). Bazil Gruia semnează în paginile ziarului poeziile Mureșul, Plânsul vântului, Colinde, alături de Aron Cotruș, care e prezent cu mai multe poeme (Cosașul, Răbdare, Sunt bun, sunt rău...). Mai pot fi citite texte de Tudor Arghezi (Vărul Mihalache), Pamfil Șeicaru, Nae Ionescu, Octav
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286188_a_287517]
-
nimănui. "Păi, ce facem!?" "Hai să mergem că n-o scoatem la capăt!" Eu am ură pe alții, nu pe ăștia, că ei nu s-au atins de mine, aș fi un măgar să vă spun altceva. Am ură pe Gruia Novac, profesorul, acest măgar impertinent, murdar, care a fost ofițer de securitate și după 1989 umbla din partid în partid ca să-i toarne pe oameni sau știu eu ce gândire avea el!? Când am spus asta "Hăăăă!", a sărit în
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Crăciun și La Anul Nou, semnate R...a. Mult mai bogată este secțiunea „D-ale poporului”, cu lirică populară, descântece, chiuituri, ghicitori, orații (de nuntă, de înmormântare, de Paște, de Crăciun), colinde, doine, balade ( Femeia vândută, Ana Ardeleana, Fata neamțului, Gruia lui Novac), culese de Vasile Rebreanu, Traian Moldovan, Alexiu Viciu ș.a. Din rețetele terapeutice, intitulate generic Medicini populare românești, însoțite uneori și de descântece adecvate, s-ar putea alcătui aproape un manual de leacuri tradiționale. Lungi studii, unele întinse pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
1940; Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Folklorul. Obiect. Principii. Metodă, București, 1947; ed. (Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii), București, 1970; Balada populară română, București, 1966; Folcloristica română. Evoluție, curente, metode, București, 1968; Folcloristica, București, 1975; Structura poetică a basmului, București, 1975; Gruia lui Novac. Repovestire în proză, cu gravuri de Mircia Dumitrescu, București, 1977; Retorica folclorului. Poezia, București, 1978; Eposul popular românesc. Teme, motive, structuri poematice, București, 1983; Poetica „Mioriței”, București, 1984; Proza populară românească, București, 1986; Zur Volkskunde der Rumänen. Volksdichtung
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
cu Soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, București, 1974; Folklor românesc. Studii și texte, Craiova, f.a. Ediții: Emil Gârleanu, Bucăți alese comentate, Craiova, [1941]; Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, I-II, pref. edit., București, 1965; Gruia lui Novac, cu ilustrații de Done Stan, București, 1965. Repere bibliografice: Augustin Z. N. Pop, „Mesianism ardelean”, VBA, 1938, 1-2; Iorgu Gane, „Bârladul cultural”, „Țara Bârsei”, 1938, 4-6; Aurel Ivănescu, „Bârladul cultural”, IIȘ, 1938, 5; Alexandru I. Lapedatu, [„Bârladul cultural
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
până la „Săptămâna cărții”, „Figuri românești”, „Figuri mondiale”, „Cultură, arta, teatru”, „Cultură, arta, literatura”. Printre poeții gazetei se numără directorul ei, George A. Petre, care semnează cu asiduitate versuri ocazionale. Alături de el, în paginile ziarului își fac loc Emil Isac, Bazil Gruia ș.a. Adevăratul poet al anilor ’30 este, in G. de V., Aron Cotruș. Poezie mai semnează Dem. Bassarabeanu, Eugeniu Sperantia, Ion Bătrâna-Voivodeni, Petre Damaschin. Cu vremea, încep să scrie aici și Victor Eftimiu, Al. Ț. Stamatiad, Ion Th. Ilea, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
și a habsburgilor, în Evul Mediu. Haiducii jefuiau averea bogaților și împărțeau nevoiașilor. Erau iubiți de popor, care le-a creat legende și balade. Cei mai cunoscuți haiduci au fost: Andrii Popa, Toma Alimoș, Pintea Viteazul (1670-1703), Iancu Jianu (1787-1842), Gruia Novac. hanul lui Manuc - celebră clădire din București, păstrată și astăzi, construită de Manuc bei, mare negustor muntean, în 1808. În această clădire erau prăvălii și un hotel cu peste 100 de camere. Aici se adăposteau diplomații străini veniți la
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
omului și a universului: „Această lună lină/De nu va răsări,/ În locu-i răsări-va/Lin chipul maică-mii”. Idealizată după modelul Madonei lui Rafael, icoana Fecioarei cu Pruncul semnifică și „scutul, și îndemnul unirii în numele frățietății de neam” (Stelian Gruia). Într-o rețea de teme și motive izomorfe, mama figurează o măicuță a Basarabiei, terorizată de istorie; o nouă măicuță descinsă din Miorița, care își caută fiii amenințați cu dispariția. Străvechiul topos al maternității este cultivat pe fecundul sol al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]