722 matches
-
le strunească în forme poematice lucrate cu migală și fără cusur. Iată, bunăoară, un tandru-sensibilizator Laudatio: "1. Ce gingaș spânzură el la tâmpla amiezii cercel. 2. Ce tandru și fără pereche mă prinde subtil de ureche. 3. Ce lin pe grumaz mi se lasă, un guler jilav de mătasă. 4. Ce galeș mă-ncinge cu capse de calme răcori peste coapse. 5. Ce blând sânul stâng mi-l săgeată cu lungi, hieratice lame, de dulce otravă, Adame". Sau o înfiorată Deschidere
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
realizând că doamna Moscu, lovită de demență, se retrăsese în camera Christinei. Acolo, în fața portretului, pictorul știe ce are de făcut: "Egor apucase toporișca din mâna vecinului și se apropie de tablou. Înălță foarte sus brațul, apoi îl repezi în grumazul înfășurat în dantelă al domnișoarei Christina. I se păru că ochii clipesc, sânul tresare". Pentru ca vampirul să moară, tânărul realizează că trebuie să-i ucidă, mai întâi, icoana din propriul suflet: prin zdrobirea portretului, are loc exorcizarea Christinei din inima
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu respingerea filosofiei de către Rorty. Cele două proiecte au în comun suspiciunea față de ideologii, opoziția față de încrederea oarbă pe care acestea o cultivă și o viziune pozitivă asupra pluralismului democratic. Ambele resping, desigur, imaginea orwelliană a unei "cizme călcînd pe grumaz, pentru totdeauna". Dar, din perspectiva societății civile, opera lui Rorty implică, totuși, dificultăți care întrețin în mod direct calitatea sa pre-politică. Rorty ne spune că instituțiile democratice nu pot fi combinate cu sentimentul scopului comun de care s-au bucurat
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nici altul. [...] E însă o slăbiciune de care mă tem, fiindcă nu știi niciodată cum s-o apuci [... ]: de femei, ba chiar mai rea decât aceasta de o singură femeie. Acesta e momentul lui de glorie, ultimul. Cu piciorul pe grumazul învinsului, învingătorul își permite chiar să facă aprecieri retrospective legate de luptă. Relatarea e la trecut cum la trecut fusese și confruntarea. La prezent e doar realitatea ființei sale, a puterii sale dominatoare (Tu nu ești om, Lică, ci diavol
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de-a treia întruchipează un vizitiu. Să păstrăm pe mai departe imaginea aceasta. Iar despre cai, spunem că unul este bun; nu și celălalt. [...] Acela dintre ei care-i de-un soi mai bun are statura dreaptă, trupul bine tăiat, grumazul falnic, botul arcuit, ochi negri, iar culoarea lui e albă; e dornic de onoruri, dar totodată cumpătat și rușinos; iubește părerea cea adevărată; când îl mâni, biciul nu-și are rostul, pentru că ascultă numai de îndemn și vorbă. Celălalt cal
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
e dornic de onoruri, dar totodată cumpătat și rușinos; iubește părerea cea adevărată; când îl mâni, biciul nu-și are rostul, pentru că ascultă numai de îndemn și vorbă. Celălalt cal, dimpotrivă, e șui și greoi, clădit fără nici o noimă, cu grumazul țeapăn, cu gâtul scurt, cu bot turtit; trupul tot e negru, ochii alburii și injectați de sânge; e nesățios și îngâmfat; urechile le are împăroșate și abia de mai aude; și doar cu lovituri de bici și îmboldiri ce îl
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
multe astfel de Închideri de drum. Odată ajunși la casa mirelui, cei din alai chiuiau: Ieși afară soacră mare / Că-i aicea nora ta / Și-ți aduce cămașa, / C-o mânecă de urzică / Să-ți fie gura mai mică / La grumaz Îi cu cănaci / Când ea zice / Tu să taci. Și urăturile continuau: Ce mireasă avem noi / N-am da-o pe șase boi / Nici pe șase, nici pe patru / Nici pe jumătate satu. Soacra ieșea În filigore și arunca grâu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
precum niște corsete ce lasă să se arate rotunjimea sînilor. Se-aflau acolo trandafiri galbeni ca pielea aurie a fecioarelor păgîne, trandafiri de-un roz mai pal și trandafiri ca lămîița ce străluceau ca razele de soare, erau toate nuanțele grumajilor de ambră pe care, fierbinți, îi inunda un soare lucitor. Acest schimb semantic (ibidem, p. 198) contaminează părți întregi din Paradou și face posibilă elipsa descrierii actului sexual printr-o deplasare narativă asupra grădinii (cosmos) și care se regăsește recategorisită
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
licoare de viață lungă și de înțelepciune), pentru a exalta mai curând vigoarea de altădată a stirpei (Lovinescu sancționează polemic, ca și în opera de doctrină, influența slavă, orientală, asupra sufletului românesc, mutilat de "o umilință străveche ce ne încovoaie grumazul: în străini vedem încă stăpânul secular")179. "Mândru" și "falnic", adevărată "forță a naturii", bătrânul Colea și-a păstrat intactă tinerețea, pofta de viață, agresivitatea animalică (de "fiu al lupoaicei"), spre deosebire de "sfiosul" intelectual cu studii la Paris, pe umerii căruia
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
tatăl și fiul. Acesta își însoțește mama pe post de „braț înarmat”, gata să intervină la comandă. Așa se dovedește apt de acțiune în preajma Dornelor, cînd le iese în cale un individ cam nesocotit la vorbe. „Munteanca a bătut în grumazul calului cu capătul frîului și a trecut repede înainte, cu obrazul întors spre Gheorghiță și lepădîndu-i o poruncă: -Trage baltagul și pălește-l. De glasul ei uscat și otrăvit, atît feciorul cît și străinul s-au spăimîntat. Gheorghiță a pus
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
A doua zi ne-am urcat amândoi într-o sanie cu un cal. Am mers vreo zece verste. Apoi a oprit calul.Du-te, ești liber! mi-a spus plângând. Mă credeam scăpat, dar pistolul automat care-l ținea pe grumazul ei îmi spunea altceva. Mi-am dat drumul în zăpadă, era până la brâu, dar mă gândeam că dacă mă îndepărtez, așa, cum puteam, mă găurește prin spate. M-am întors și i-am spus:Dar pistolul?! Mariusia a aruncat atunci
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
urmă mi-au spus să închid ochii și au început să mă lovească cu rămurele de pelin și de urzică. După un timp, loviturile au devenit mai dureroase. Am deschis ochii. Nebunele mă loveau pe obraji, pe frunte și peste grumaz cu nuiele de salcie încălzite pe plită. Am început să țip, dar degeaba, ele loveau cu putere, ca și cum ar fi vrut să se răzbune pe tot ce au tras de la Basarabi, chipurile ele își împart stăpânirea cu cei din neamul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Era o mișcare spirituală care vroia să modifice natura umană? Iarăși întrebarea, cum? Printr-o nouă religie? Care? Satele aveau biserici și preoți care de două mii de ani încercau același lucru. Și nu fără succes. Umilința în fața credinței frângea adesea grumazul celui care se credea nemuritor pe pământ. Cu sau fără credință într-o viață viitoare, fii mai puțin trufaș, pământul tot te așteaptă, o să ai aceeași soartă cu cel pe care îl umilești sau îl despoi. Ce era deci nou
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ciocănitul greoi, pietros. Botul brun al jivinei se bălăbănea de-acum, în stânga, lipit de umărul său. Bizar animal marin aruncat pământenilor ? Respirația caldă îi atinse brațul, măgărușul se lipise de rătăcitul care îi mângâia acum, cu palma jilavă, coastele ascuțite, grumazul păros, urechile. — Și eu care mă credeam fortificat ! Să mă sperii tocmai de tine, bătrân înțelept... În sfârșit, un interlocutor răbdător cu întrebările inutile. Și de încredere, poliția nu-l trage de limbă, nici de urechile magnifice care pot păstra
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Idealul rămâne ici, la inimă, și realitatea e realitate, Bologa! Realitatea e revoluția dincolo, la muscali, înțelegi?... De-aseară forfotește vestea prin telefoane. Azi e confirmată oficial. În Rusia a izbucnit revoluția... Vasăzică, speranțele noastre, uite-așa, în vînt!... Plecăm grumazul și continuăm, Bologa! Apostol își aduse aminte că și groparul i-a vorbit de revoluția rusească, dar nici atunci și nici acuma, nici barem n-a tresărit. Răspunse mai nervos: ― Ce mă interesează pe mine ce se petrece acolo?... Nu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
EminescuOpIV 77} AVEAM O MUZĂ Aveam o muză, ea era frumoasă, Cum numa-n vis odată-n viața ta Poți ca să vezi icoana radioasă, În strai de-argint a unui elf de nea! Păr blond deschis, de aur și mătasă, Grumazii albi și umeri coperia, Un straiu de-argint strâns de-un colan auros Strângea mijlocul ei cel mlădios! Și talia-i ca-n marmură săpată Strălucea albă-n transparentul strai, Sâni dulci și albi ca neaua cea curată, Rotunzi ca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
bogată Prinsă ușor cu un colan de pai, Astfel adesea mă găsea veghind - Nori străbătea o umbră de argint. Crinul luminei strălucea în mână Reflectând dulce mândrul ei obraz, Razele dulci loveau fața-i senină, Rotunzii umeri și-albul ei grumaz; Părul lucea ca auru-n lumină, Straiul cădea de pe-umeri de atlaz, Ochi mari albaștri-n gene lungi de aur Și fruntea-i albă-ntunecată-n laur! {EminescuOpIV 78} Odată-n viața-i muritorul vede În visul său un chip
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
spate, Ochii ei căprii se uită la cerescu-i mândru frate Și de melancolici gânduri al ei suflet e cuprins. Înainte de plecare - ea, doinind din frunză, chiamă Zimbrii codrilor cei vecinici, li desmiardă sura coamă, Li îndoae a lor coarne, pe grumaz îi bate lin Și pe frunți ea-îl sărută, de rămân steme pe ele, Apoi urcă negrul munte, pe șivoaele de stele, Lin alunecă ș-a lene drumul cerului senin. Îndărătu-acelui munte, infinita întinsoare E frumoasa-mpărăție mândră a sântului soare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pas, Nu are nimene un cânt să semene Cu al tău glas. Spune-ne cântecul ce-n nopți lunatice Adese îl cânți, Când luna tremură prin ceți apatice, Prin codri sfinți. SIRENA Vin-iubite! Conjura-voiu Cu-al meu braț al tău grumaz Și lipi-voiu a mea față De-arzătorul tău obraz. Vin-iubite, multe nume Mângâioase îți păstrez, Visul vieții mele este Tu ferice să te vezi. De ce-ntorci tu ochii-n lături De cuvântul meu gonit? Nici visezi cât poți în lume
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mă privi cu dor. {EminescuOpIV 355} Și ah, era atâta de frumoasă, Cum numa-n vis odată-n viața ta Un înger blând cu fața radioasă, Venind din cer se poate arăta; Iar păru-i blond și moale ca mătasa Grumazul alb și umeri-i vădea. Prin hainele de tort subțire, fin, Se vede trupul ei cel alb deplin. {EminescuOpIV 356} IAMBUL De mult mă lupt cătând în vers măsura, Ce plină e ca toamna mierea-n faguri, Ca s-o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
RIDICI... De pe ochi ridici închisă Languroasa, lungă geană, Rai de fericiri promise Și de tainică dojană. Și-ți pui degetul pe gură, Sfătuiești și ameninți Și îmi dai învățătură Să ne facem mai cuminți. Atunci brațul meu cuprinde Mlădiosul tău grumaz: "Mîni vom fi cum vei pretinde, Dar cum sunt mă lasă azi. Astfel lupt cu-a ta mustrare Ceasuri, zile, săptămâni, Și mereu a mea-ndreptare O amân de azi pe mâni. {EminescuOpIV 384} SBOAR-AL NOPȚII NEGRU FLUTUR Sboar-al
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mă mai deștept. " Se clatin-visătorii copaci de chiparos Cu ramurile negre uitîndu-se în jos, Iar tei cu umbra lată, cu flori păn-în pământ Spre marea-ntunecată se scutură de vânt. {EminescuOpIV 411} Ea cade în genunche sub florile ce plouă. Grumazul i-l cuprinde cu brațele-amîndouă Lăsând pe spate capul... - "Copile! n-o să mîntui? Căci fioros de dulce, pe buza ta cuvîntu-i... "Și cât de mult ridici tu, în gând pe-o biată roabă! "Comoara ta din suflet e singura-mi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
LA FEREASTĂ (cca 1872 ) Am pus sofa la fereastă - Luna trece blondă-tristă, Stele curg strălucitoare - Mândra capu-n mâni și-ascunde. Și-apoi și-l ascunde-n perini, Într-un colț al sofei roșii; Aurul moale se desface, Curge pe grumazul alb, {EminescuOpIV 485} Și de ce-și ascunde fața Dulce, jună, fericită, - Oh, ar vrea să râdă de bucurie Fără ca s-o văd și eu. Luna-n patul ei de nouri Albi, s-ascunde să se culce, - Păru-n cap
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
după aceea ostentația. Avem în noi nebănuite resurse de barbarie. Diavolul are grijă să arunce în orice biografie câte o furcă de păcate. Fără zăbală, plăcerile devin călăi. Tentația facilității roade în noi ca o surpare. Seriozitatea românească își rupe grumajii când dă de bere și de mititei. Bărbații sunt foarte chibzuiți. Nu - și mănâncă banii de băutură. La moartea sa, Stalin avea doar trei costume de haine. A fost, deci, un criminal atât de mare, încât nu a încăput în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
poate să nu fie nici un grad de rudenie. In istoria literaturii numai câțiva scriitori prind fotolii. Ceilalți stau pe strapontină sau pe la colțuri cu genunchii pe grăunțe ori pe coji de uitare. Podiumul de premiere este instalat, de regulă pe grumajii învinșilor. Din unele vieți nu rămân decât cumetriile clipei. Când fotoliul pe care stai este deasupra celorlalte, ți se văd toate stinghiile putrede. De multă popularitate s-a bucurat bunătatea fățarnică, nu exigența sinceră. Societatea care își înșeală fii trebuie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]