1,381 matches
-
editura Emia, Deva ,2015, cap.” Ana Pop Sîrbu de la Criza mistică la Exodul interior ” ,pag.170- 174 3.Florin Dochia , ” Starea de lectură ” ,2,edit.Detectiv literar , 2016 ,cap.” Ana Pop Sîrbu ,Poesii ” pag.148-151 1.Victor Felea, Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu, în revista Tribuna, Cluj,20 mai ,1971,pag.5 2.Cornel Ungureanu, Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu ,în revista literară Orizont, nr 19,11 mai ,1978, pag.4 3.Constanța
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
de lectură ” ,2,edit.Detectiv literar , 2016 ,cap.” Ana Pop Sîrbu ,Poesii ” pag.148-151 1.Victor Felea, Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu, în revista Tribuna, Cluj,20 mai ,1971,pag.5 2.Cornel Ungureanu, Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu ,în revista literară Orizont, nr 19,11 mai ,1978, pag.4 3.Constanța Buzea, Timp interior ,volum colectiv, editura Facla ,1983, cu trimitere la secțiunea , ”Ana Pop Sîrbu ,Singurătatea portretului ” în revista Amfiteatru, mai
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
portretului ” în revista Amfiteatru, mai,1984 ,pag.5 4.Dan Cristea, Tineri debutanți timișoreni, din volumul colectiv ”Timp interior ”, cu referire la ”Ana Pop Sîrbu, Singurătatea portretului, în Luceafărul ,din 28 iulie ,1984 ,pag.3 5.Costin Tuchilă, Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu, în revista Luceafărul din 8 octombrie,1983 ,pag 7 6.Ion Pachia Tatomirescu, Ana Pop Sîrbu, Primăvara casei ,editura Facla,1984 ,în revista Luceafărul,31 octombrie, 1987 , pag.44 7.Ion Arieșeanu, Ana Pop
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
interes pentru istoriografia literară românească, pentru istoria României în general, atât în presa literară cât și în volume. a debutat în revista “Contemporanul” în anul 1966 cu șase poezii prezentate de poetul Geo Dumitrescu. Revistele literare încep să-i publice grupaje de versuri în: Luceafărul, România literară, Steaua, Convorbiri literare, Tribuna, Viața Romănească, etc., colaborează cu traduceri și la Secolul 20. Debutul editorial se produce precoce, în anul 1967 în cunoscuta colecție pentru debutanți “Luceafărul” cu volumul de versuri “Furăm trandafiri
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
literară” documentare ample și noi informații istorico-literare pe baza documentelor primare de arhivă. Ana Blandiana și Romulus Rusan, ca Fondatori ai Academiei Civice și ai Memorialului Sighet îi propun colaborarea la departamentul editorial. Este prezentă în emisiuni de radio cu grupaje de poeme inedite, interviuri dar și cu rubrica „Jertfa cuvântului. Document inedit” pe care a susținut-o începând cu anul 2000 până în 2013 în cadrul emisiunii “Revista literară radio” de la Radio România și pe care o continuă de atunci și în
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
Tismăneanu. Debutează în literatură cu poezia "Vis" pe care o publică sub pseudonimul Emil Georgius în revista literară Luceafărul (nr. 746 din 14 august 1976). Tot în revista Luceafărul (nr. 1163 din 16 august 1984) îi va apare publicat un grupaj de 5 poezii sub același pseudonim, Emil Georgius. Este prezent în Almanahul Anticipația al revistei "Știință și tehnică" pe 1982 și 1983. Nuvela "Comando", publicată în Anticipația 1983 primește în 1983 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură de anticipație. A publicat
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
realităților. Așadar, boema pentru mine înseamnă a face parte din elita spiritului românesc. Mi-a spus, cândva, un profesor universitar de la Iași: domnule, dați-vă importanță, pentru că mâine o să fiți pe platoul literaturii române, voi, nu alții..." Apare cu un grupaj de poeme în Antologie neterminată a poeților români (Anthologie Inachevei des Poetes Roumains), Michel Steriade Editeur, Bruxelles. Divorțează de prima soție. Tot în acest an apare în Antologia poeților români, alcătuită de Kostas Assimakopoulos și apărută la Editura „Arion" din
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
ei, filozoful Ion Papuc. A realizat: Expoziții personale: Expoziții de grup (selectiv): Expoziția din 1987 a beneficiat de un catalog amplu, cu un text despre etapele operei, semnat de Ion Papuc. Revista ARTA (nr. 1 / 1988) i-a dedicat un grupaj cu reproduceri și texte de Dan Grigorescu și Gheorghe Vida.
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
în imagini burlești. A obținut un premiu Pulitzer în 1960 pentru caricatura editorială și în anii "60 a fost considerat a fi "decanul caricaturiștilor". Ripley a fost un caricaturist cronicar pentru "San Francisco Bulletin" înainte de primul război mondial, desenând un grupaj de situații (chatler) aparte și bizare din timpul unei activități sportive pe care a intitulat-o "Believe or Not", sintagma și titlu care vor deveni celebre. Nu mai puțin celebru a devenit însuși Ripley datorită acestei "găselnițe" inspirate. Fiind foarte
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
în circulație o monedă de alamă, cu valoare nominală de 50 bani „Mircea cel Bătrân”, dedicată aniversării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Bătrân. Are pe avers, suprapus parțial peste un cerc hașurat, un grupaj de elemente: inscripțiile „ROMANIA“ și „50”, un fragment din imaginea mănăstirii Cozia, anul de emisiune „2011”, valoarea nominală a monedei „50 BANI” și stema României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Bătrân într-un medalion oval și inscripția în
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
poezie "Lucian Blaga", edițiile din 1986 și 1987, de la Sebeș-Alba și la Festivalul Concurs de creație literară "Tudor Arghezi", ediția a VII-a, 1987, Târgu-Jiu. Editorial, a debutat în 1987, în volumul colectiv "Alpha '87", Editura Dacia, Cluj-Napoca, cu un grupaj de poezie intitulat Poemul casei. Antologia a fost recenzată în mai multe reviste, printre care și în "România literară": Debuturi în poezie, de Nicolae Manolescu. După 1989, a publicat poezie, proză, eseu, articole de critică și istorie literară, filosofie și
Ion Munteanu (scriitor) () [Corola-website/Science/314903_a_316232]
-
ninge" (Editură Albatros, 1980), "Orașul cu un singur locuitor" (Editură Albatros, 1982), "Înțeleptul la ora de ceai" (Editură Cartea Românească, 1984). Debutează în volum la Editură Albatros în 1980 cu culegerea de poeme "La noapte va ninge". Publică mai multe grupaje de poezie, precum și fragmente de teatru, în principale reviste și ziare literare naționale și studențești: România literară, Luceafărul, Amfiteatru, Cronică, Viața Românească, Vatra, Echinox etc. În 1987, fuge din România și cere azil politic în Franța, unde obține cetățenia franceză
Matei Vișniec () [Corola-website/Science/297565_a_298894]
-
la revistele "Convorbiri literare", "Cronica română", "Cronica" etc. Săptămânal, a publicat în perioada cât a fost primar seria de articole grupate sub titlul de “Tableta primarului” în cele mai importante ziare locale: Monitorul, 24:Ore, Evenimentul și Ziarul de Iași, grupaj care a fost sistat în decembrie 2003. Din decembrie 2004 a realizat două rubrici săptămânale la Ziarul de Iași și Evenimentul. De asemenea, a publicat articole la rubrica “Tableta cu ecou” în Revista Națională de Administrație Publică. De asemenea, a
Constantin Simirad () [Corola-website/Science/306819_a_308148]
-
în fracturisti, utilitariști, deprimisti, neoexpresionisti sau minimalisti, alcătuiesc un tablou de familie care n-a părut atât de evident prin stivuirea propriu-zisă a volumelor” notează Alex Goldiș. Paul Cernat observa și el că „oricît de diverse că formulă și personalitate, grupajele tind să alcătuiască, împreună, un flux relativ omogen, tipologic și chiar valoric, un eșantion generaționist reprezentativ. (...) Experimentală (și experiențială) fără fasoane experimentaliste, obsesionala și furioasă, plină de prospețime, de adrenalină și umori negre distilate, antologia retrospectivă a lui Daniel D.
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
în Revistă "Convorbiri literare",debutată de scriitorul Corneliu Sturzu. Ea a fost activă în Cenaclul "Junimea" din Iași între anii 1981-1991, de asemenea a participat la începutul activității ei literare la Cenaclul "În numele poetului" condus de poetul Cezar Ivănescu (un grupaj de poezii i-a apărut atunci în revistă "Luceafărul") Bianca Marcovici este din 1990 membră a Uniunii Scriitorilor din România - Fliala Iași, precum și membră a "Asociațiilor Scriitorilor Israelieni de Limbă Română" din anul 1991; Din anul 1991 a devenit și
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
Ștefa N. Maier: http://www.romanialibera.com ACUM - Revista AgoraONline unde a colaboarat, luna de luna timp de 3 ani. Ultima apariție, luna august, 2006!(LITERNET) Este invitată la "Zilele Convorbirilor Literare", 22-24 aprilie unde citește din cărți precum și un grupaj inedit la Cenaclu U.S. Primește diplomă și premiu "Magna Cum Amiciție" (red. șef Cassian Maria Spiridon) după maratonul de poezie desfășurat în prezența unui numeros public la Atheneul Tătărași, Iași, aprilie 2005. Participa la emisiunea "Viața Cetății", TVR Iași. Apare
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
Andrei Șaguna“. 4. I. Valerian l-a numit corespondent al revistei „Viața literară” pentru Ardeal, începând din septembrie 1932. 5. Numărul 139 al revistei „Viața literară”, 1-20 decembrie 1932, de Crăciun, cuprinde un excelent interviu cu G. Călinescu și un grupaj de poezii. 6. Trimiterea se face la „Viața literară”, 8, nr. 146, 1 iulie-30 august 1933, p. 2, col. 4, mijloc, unde i se publică poezia Chin. 7. Ștefan Baciu - „Rânduri” în „Viața literară”, 8, nr. 148, 22 octombrie-5 noiembrie
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
la “Muses d’Or”, Franța; 1996: Premiul Rimbaud la concursul "Jeux Floraux d’Aquitanie", Franța; 1996 (octombrie): Diplomă de onoare la concursul “La plume d’Or”, Franța; 1997: Premiul juriului al orașului Marsilia, Franța; 1997: Marele Premiu al Juriului pentru grupajul “Nulle part” (“Nicăieri”), în cadrul concursului Amelie Murat, Clermont-Ferand, Franța; 1998: Prima mențiune a Concursului de Poezie organizat la al XVIII-lea Congres Mondial al Poeților, Bratislava, Slovacia; 1999: Marele premiu al Concursului de Poezie organizat de IFLAC, Haifa, Israel; 2001
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
natural comprimat (CNG). Camioanele ajută la reducerea cu până la 20% a emisiilor de CO2 comparativ cu un camion obișnuit, alimentat cu combustibili fosili. Acestea au o capacitate utilă de până la 800 kg și deservesc serviciului de transport în regim de grupaj domestic, oferit de sucursalele București și Cluj-Napoca. Compania este reprezentată la nivel mondial de peste 96.000 de angajați, care activează în aproximativ 2.000 de locații din 130 de țări. Romtrans S.A. a fost înfințată în anul 1952, iar de
DB Schenker () [Corola-website/Science/332776_a_334105]
-
versuri în revistele "Sigma", "Viața studențească" și "Caiete de literatură" (acestea din urmă editate de "Asociația Scriitorilor din Brașov"). Este remarcat, în mod deosebit de elogios, la "Poșta redacției", în revista Luceafărul din 1 mai 1971, de poetul Cezar Baltag. Primul grupaj consistent de poeme, care constituie adevăratul său debut în presa literară, este găzduit de revista "România literară" din 1 februarie 1973, la rubrica " Vă propunem un nou poet", girată de scriitorul Geo Dumitrescu. În 1973, a participat la concursul de
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
greacă, cehă, sârbă, slovenă, bulgară și albaneză. Centrul de Documentare și Informare din Cârțișoara, inaugurat în decembrie 2011 și accesibil tuturor membrilor comunității locale, poartă numele lui Mircea Florin Șandru. De-a lungul timpului, Mircea Florin Șandru a colaborat cu grupaje de poezie și eseuri la următoarele publicații: „Actualitatea literară”, „Amfiteatru”, „Ante Portas”, „Argeș”, „Astra”, „Bucureștiul literar”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Echinox”, „Facla literară”, „Flacăra”, „Gazeta Cărților”, „ Literatorul, „Luceafărul”, „Nomen Artis”, „Nord literar”, „Orizont”, „Poezia”, „Ramuri”, „România literară”, „Sintagme literare”, „Slast
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
niște explozii florale într-un spațiu robust și tonic. Singurul peisaj (“Grădină”) semnifică, în ansamblul expoziției, atât excepția genului, cât și expresia plastică marcată de un conținut ideatic mai evident: expansiunea luxuriantă a vegetalului în natura invadată de culoarea verde... " "Grupajul expozițional demonstrează din plin ireproșabila execuție tehnică și perfecta stăpânire, de maestru, a mijloacelor de exprimare artistică. Se poate, de asemenea, observa că vizualitatea formelor este construită rațional, într-un demers “programatic” eficace, dar culoarea răspunde unor “stări de grație
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
grag înalt) s-a întors de la Berlin pe calea aerului ”. Cazul cel mai interesant cu privire la alegerea structurii articolelor s-a petrecut pe 25 ianuarie 1988, cu un an înaintea căderii regimului comunist. Scânteia din 25 ianuarie a publicat, în cadrul unui grupaj de versuri, poezia „Erou al păcii”. Autorul a dorit prin acele versuri să-și exprime dragostea față de conducător, nu numai prin conținutul poeziei, ci și printr-un artificiu tehnic, prin care trebuia să formeze Nicolae Ceaușescu. Din neglijență, în redacție
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
pus în circulație moneda cu valoare nominală de 50 bani "Mircea cel Bătrân", din alamă, dedicată aniversării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Bătrân. Are pe avers, suprapus parțial peste un cerc hașurat, un grupaj de elemente: inscripțiile „ROMANIA“ și „50“, un fragment din imaginea mănăstirii Cozia, anul de emisiune „2011“, valoarea nominală a monedei „50 BANI“ și stema României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Bătrân într-un medalion oval și inscripția în
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
de Gravură, locul care a stimulat importante realizări în perioada anilor ’70 în domeniul gravurii. Printre temele sale predilecte, se regăsesc: istoria, tradițiile și obiceiurile populare românești (vezi „Călușari” și „Ursite”, secțiunea „Litografii color”), scenele cotidiene, artistul realizând un întreg grupaj cu subiectul „ferestre”. A folosit foarte mult procedeul gravării cu acizi a plăcilor litografice, pe care le-a folosit pentru a imprima, cu ajutorul preselor, pe suport de carton, litografii alb negru sau color. Astfel, au rezultat serii de litografii, fiecare
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]