1,454 matches
-
față de ei: de ce - m-au Întrebat ei foarte serios, și Întrebarea avea o bătaie mai lungă - mai mulți dintre profesorii tineri care au ținut cursuri și seminarii s-au oprit cu precădere asupra anilor ’50: asupra totalitarismului crâncen, discreționar, asupra Gulagului, a rezistenței din munți, asupra literaturii proletcultiste și jdanoviste, adică asupra unei traume pe care ei nu au trăit-o decât, eventual, la modul indirect, prin memoria revanșardă a unor interpuși. De ce - se Întrebau ei - ne grăbim să transformăm perioada
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
memoria revanșardă a unor interpuși. De ce - se Întrebau ei - ne grăbim să transformăm perioada cu pricina Într-o realitate muzeală sau de bibliotecă, neutralizând implicit Întreaga sa Încărcătură umană atroce? De ce vorbim tot de Închisori, deportări, cenzură, Securitate, Holocaust sau Gulag - noi, care am avut parte doar incidental de ele, de regulă În ipostaze soft, fără sânge și fără teama că ne-am putea pierde viața? Nu suntem oare - au sugerat ei - complicii involuntari ai unui fenomen de eufemizare culturală și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În nici un caz. Trecutul ca atare nu poate fi conservat decât dacă a fost trăit ca atare, cu acea intensitate a trăirii din momentul respectiv. Slavă Domnului, nu este cazul, nu e nevoie să trecem printr-o nouă experiență a Gulagului ca să conservăm sau să construim o memorie la fel de concretă și de palpabilă ca aceea a bunicilor noștri asupra a ceea ce s-a Întâmplat În urmă cu cincizeci de ani. Și atunci orice discuție despre trecut, fie că este vorba de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
-i pune pe studenți să mediteze asupra acestor realități sau de a le oferi teme de cercetare din acea perioadă este singura alternativă la a tăcea, vinovat sau nu, despre acea perioadă. E adevărat că ei nu au fost În Gulag și nu vor avea niciodată același tip de memorie implicată precum supraviețuitorii, câți mai există, ai Gulagului, e o realitate biologică și istorică, dar mult mai imoral decât această „privire din afară” asupra unei drame istorice mi se pare trecerea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din acea perioadă este singura alternativă la a tăcea, vinovat sau nu, despre acea perioadă. E adevărat că ei nu au fost În Gulag și nu vor avea niciodată același tip de memorie implicată precum supraviețuitorii, câți mai există, ai Gulagului, e o realitate biologică și istorică, dar mult mai imoral decât această „privire din afară” asupra unei drame istorice mi se pare trecerea sub tăcere și ignorarea acestei traume. Ioana Macrea-Toma: Între uitare și muzeificare ar mai fi o posibilitate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
epoci. Dacă vreau să mă Înțeleg pe mine și eșecul meu sau succesul meu viitor, atunci va trebui să Înțeleg și ce s-a Întâmplat În urma mea. Eu pledez pentru Înțelegere. Nu pentru uitare, conciliere, condamnare. Comunismul nu Înseamnă numai Gulag, victime și teroare, ci și existența zilnică tragi-comică a persoanelor care au trăit atunci fără să treacă prin așa ceva, și care au Încercat să se adapteze. Această masă adaptabilă ne angrenează pe toți și ar trebui să o cunoaștem pentru ca să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
am lucrat eu, studenții mei, nu pot să spun că alcătuiesc o generație. Așa că mai corect ar fi să spun că am Întâlnit și am lucrat cu o minoritate care dorește să aibă memorie. În ce sens? Cursurile mele despre Gulagul românesc, respectiv despre Fenomenul Piața Universității și Proclamația de la Timișoara sunt opționale, nu sunt obligatorii - vine cine dorește, nu este nimeni obligat să participe la ele. Întrebarea pe care le-o pun aproape Întotdeauna studenților este legată de motivația opțiunii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
temele amintite mai sus? Și majoritatea răspunsurilor sună cam așa: „Pentru că știu deja câte ceva și vreau să știu mai multe și mă interesează tema” sau „Pentru că nu știu nimic și vreau să aflu despre ce e vorba În legătură cu tema asta” (Gulagul românesc, de pildă). Mai există, desigur, și explicații de genul: „Pentru că am un bunic sau o altă rudă care a fost deținut politic sau a trecut prin situația cutare de represiune”. Mai există și unii care nu spun nimic și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au fost aruncați În lagăre și Închisori. Ceea ce le explic studenților și ei Înțeleg și acceptă este următorul lucru: nu este vorba, predând acest lucruri, de o memorie revanșardă, ci de o memorie recuperatoare, chiar cu valoare terapeutică. Cursul despre Gulagul românesc este totdeauna secondat de participarea unor foști deținuți politici care să discute cu studenții. Foștii deținuți politici Îmi reproșează uneori: „De ce să vin să vorbesc În fața studenților? Nu au decât să citească din cartea mea și de acolo află
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
găseau În supa nenorocită pe care o primeau de mâncare. Sau dicționarele miniaturale despre care am vorbit, cu ajutorul cărora intelectuali rafinați Îi Învățau, de pildă, pe țărani limbi străine. Lucreția Jurj, cea mai frecventă invitată a mea la cursul despre Gulagul românesc, o femeie cu patru clase primare, care fusese luptătoare În munți și zece ani apoi deținută politică, ajunsese de pildă În Închisoare o vorbitoare de franceză: Învăța pe de rost scriind pe gamelă și făcând exerciții pe săpun. În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
știi că nu formatezi creiere. Nu poți să fabrici creier anticomunist cu bucata. De aceea eu Îmi asum inclusiv reacții ambigue În legătură cu memoria suferinței. Mi-aduc aminte că recent, de pildă, am avut un student care optase pentru cursul despre Gulag, dar care, după excursia la Gherla și Sighet, mi-a zis: „Sunt dezamăgit. Mie nu mi-a comunicat nimic această excursie documentară. Memorialul de la Sighet este primitiv, nu văd care e modalitatea prin care noi să ajungem la o aprofundare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cred că există o memorie coercitivă În legătură cu istoria recentă sau cel puțin ceea ce am promovat eu nu a fost o memorie coercitivă, motiv pentru care reacțiile studenților au fost bune. Acum v-am vorbit mai mult despre cursul axat pe Gulagul românesc. Pot să vă spun Însă, În legătură cu celălalt curs, despre anul 1990 și Piața Universității, că studenții mei care aveau cinci, șase, șapte ani pe vremea Proclamației de la Timișoara și a fenomenului „Piața Universității 1990” bineînțeles că nu știu nimic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1990?”. Le-am zis: „Întrebați poporul român, nu pe mine”. Anca Hațiegan: Întrebați-i pe optzeciști... Ruxandra Cesereanu: Da, Întrebați-i pe optzeciști... ca să ne Întoarcem la oile noastre. Studenții sunt extrem de interesați de documentare. De pildă, În cadrul cursului despre Gulagul românesc am șansa să posed o casetă video cu spovedania lui Franț Țandără, fostul torționar comunist intervievat de Doina Jela. Este un documentar care nu a rulat la televiziune; este un film făcut din bruioane. Nu am dreptul să dau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
multe lucruri. Ce Înseamnă să fii literat, până la urmă? Andrei Simuț: Poate ar trebui să ne găsim un public! Ruxandra Cesereanu: Să vă povestesc acum altceva. Am avut, la un moment dat, o reacție foarte ciudată, În urma unui curs despre Gulag ținut chiar aici, la Litere. După vreo trei sau patru seminarii-dezbatere, o studentă mi-a scris un bilețel care suna astfel: „Vă aștept după curs, pentru că vreau să vă spun ceva”. Și ce mi-a zis studenta respectivă? A fost
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a plâns, și-a cerut iertare de la mine”; i-am spus, la rândul meu, că m-a tulburat istoria ei și că am scris despre ea În jurnalul pe care Îl țineam despre felul În care se desfășura cursul despre Gulagul românesc. După un an de zile m-am reîntâlnit cu studenta mea care avea o singură curiozitate: dacă am publicat jurnalul În care am scris despre povestea ei și a tatălui ei. I-am spus: „Nu l-am publicat, nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de față manualul de istorie nu știu dacă ajunge până În stricta actualitate. Doru Pop: Este o comparație bună, pe care trebuie să o facem cu Holocaustul, transgresând dimensiunea etnică, pentru că Holocaustul nu este o problemă etnică, ci o agresiune antiumană. Gulagul comunist sau Holocaustul au o dimensiune acută. Poate nu conștientizăm, dar În România au fost uciși aproape un milion de oameni. Alte câteva milioane au fost mutați, au emigrat sau au fost alungați. Or, din păcate, iar revenim la generația
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fericită: „Cum, bunicul a fost luptător În munți?”. „A, nu, explică atunci bunica, el era trimis acolo Împotriva bandiților!” (s.m.). Studenta a venit la mine foarte amuzată și mi-a spus: „Ce spuneți, doamna profesoară, eu sunt pasionată de studierea Gulagului și a rezistenței din munți, iar bunicul meu iată ce făcea - era acolo cu trupele de Securitate Împotriva partizanilor! Eu ce sunt atunci - o struțocămilă?”. „Nu, i-am spus, fiecare răspunde pentru faptele lui - tu pentru ale tale, bunicul tău
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
românească. În timpul facultății a fost redactor la revista Echinox. Actualmente este conferențiar la Catedra de Literatură Comparată a Facultății de Litere din Cluj și redactor la revista de cultură Steaua. A publicat următoarele eseuri de mentalitate: Călătorie spre centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (1998), Panopticum. Tortura politică În secolul XX (2001), Imaginarul violent al românilor (2003), Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (2004), Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (ediția a II-a, 2005)și Năravuri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și redactor la revista de cultură Steaua. A publicat următoarele eseuri de mentalitate: Călătorie spre centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (1998), Panopticum. Tortura politică În secolul XX (2001), Imaginarul violent al românilor (2003), Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (2004), Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (ediția a II-a, 2005)și Năravuri românești (2007). A publicat Împreună cu studenții patru volume experimentale conținând reportaje sociale; volumele semnate Ruxandra Cesereanu et al. sunt intitulate: Fărâme, cioburi, așchii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Au fond de l’abîme, Paris, 1976; Vania Moïsséieff (Le Jeune martyr de Volontirovka), Paris, 1976; ed. Vania Moiseev (Tânărul martir din Volintiri), Chișinău, 2000; Les Enfants du goulag (Chronique de l’enfance opprimée en URSS), Paris, 1979; ed. (Copiii Gulagului), tr. Mioara Izverna, București, 2000; Le Calvaire de la Roumanie chrétienne, Paris, 1987; ed. (Calvarul României creștine), Iași, 1992; Maîtresse, Dieu existe, Paris, 1988; Univers simfonic, București, 1994; Inscripții pe un vas de lut, pref. Dan Zamfirescu, București, 1994; În șfichiul
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
de viață în plină comunizare a României, descriind cruzimea, absurditatea regimului instaurat. Într-o largă însumare de destine și fragmente existențiale, jurnalul surprinde momentele de cumpănă ale suprimării libertăților într-o societate debusolată, dezarmată și terorizată până la a travesti monstruozitatea gulagului pe cale de instaurare în deziderat politic național. În spiritul autenticist al vremii, prozatoarea tratează materia epică, surprinsă pe viu, după regulile narațiunii romanești, investind notația personală cu semnificații estetice. Mai mult decât proza, jurnalul face dovada unei excepționale vocații scriitoricești
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
stereotipii, în lozinci și clișee. Prozele demontează minuțios și apoi etalează cu emfază mecanismul. Teatrul predilect al povestirilor este lumea sfârșitului de secol XX, veac al anomaliilor istorice, în care s-au inventat comunismul și nazismul, lagărul de exterminare și gulagul, canalul, Sighetul și Gherla, colectivizarea forțată și planurile cincinale, lupta de clasă și dictatura proletariatului. Volumul de eseuri Bonjour, popor! (1995) reunește publicistica din anii când, în redacția revistei „22”, H. lua săptămânal pulsul societății postcomuniste timpurii. Autorul detectează două
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
ieșirea din lagărul unde fusese Închis Împreună cu alți militanți sau simpatizanți ai Gărzii de Fier, Închiși de poliția regelui Carol al II-lea. Mulți dintre discipolii lui au avut parte de destine tragice, uciși pe frontul de Est, morți În Gulagul românesc sau exilați uneori după mai mulți ani de Închisoare. Nu este vorba a fortiori de o situație inedită. Cum bine amintește și George Voicu, explicarea Revoluției franceze printr-o teorie a „complotului evreiesc” este cu mult ulterioară epocii revoluției
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
în realitate și în suflete, producând fisuri și mutații, personajele se înscriu în galeria celor învinși. Publicist cu vocație, S. a intervievat diferite personalități - Aici și acum (1976) și Pentru tine bat... - și a scris un volum documentar, Basarabia în Gulag (1995). Pentru scriitor întrebarea este un mod esențial de existență: întrebând și întrebându-se, autorul și eroii săi se transpun în miezul realului, străluminându-l din interior. Vămile prin care trec personajele, tentate să se împlinească în virtutea unor porniri umane firești
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
Chișinău, 1976; Linia de plutire, postfață Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; ed. postfață Mircea Ciobanu, București, 1993; Pentru tine bat..., pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1987; Peregrinările și suferințele spătarului Neculai din Milești (în colaborare cu Valeriu Matei), Chișinău, 1988; Basarabia în Gulag, Chișinău, 1995. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Serafim Saka, în Profile literare, Chișinău, 1972, 510-514; Valentina Tăzlăuanu, „...m-am aruncat la un moment dat să cuprind cât mai multă viață în brațe și în peniță” (interviu cu Serafim Saka), LA, 1987
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]