12,775 matches
-
lăsa deoparte expunerea privitoare la republici, deoarece am tratat în altă parte pe larg despre ele8. Mă voi referi numai la principate și, așa cum împletești firele unei urzeli, voi dezvolta punctele arătate mai sus și voi arăta cum se pot guverna și păstra aceste principate. Spun, deci, că în statele ereditare, și care s-au obișnuit cu familia principelui lor, greutățile întîmpinate în păstrarea lor sînt cu mult mai mici decît în principatele noi, deoarece este de ajuns să nu te
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
n-au întâmpinat în domnia lor alte greutăți decît acelea pe care propria lor ambiție le-a făcut să se nască între ei. Răspund la această nedumerire, arătînd că toate principatele care au lăsat vreo urmă în istorie au fost guvernate în două moduri diferite: fie de un principe avînd alături de el numai slugi plecate care, fiind miniștri prin bunătatea și îngăduința lui, îl ajută la conducerea statului, fie de un principe și de către nobilii feudali, baroni, care posedă acest rang
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu prin bunătatea stăpînului lor, ci prin vechimea neamului din care descind. Acești feudali își au statele și supușii lor proprii care îi recunosc drept stăpîni și care au față de ei un sentiment firesc de afecțiune, în statele care sînt guvernate de un principe și de slujitorii lui, autoritatea acestuia este mai mare, deoarece nu există nimeni altcineva în toată țara care să fie recunoscut ca mai mare; iar dacă oamenii ascultă și de altul, o fac numai în măsura în care acesta este
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fac numai în măsura în care acesta este ministru sau funcționar și nu simt față de el nici o afecțiune deosebită. În vremurile noastre întîlnim ca exemple ale acestor două feluri de guvernare pe sultanul Turciei și pe regele Franței. Întreaga monarhie a sultanului este guvernată de un singur om, iar ceilalți sînt slujitorii lui; împărțindu-și regatul în sangeacuri, el își trimite acolo guvernatorii, pe care schimbă și îi mută după cum vrea el. Dimpotrivă, regele Franței este înconjurat în țara lui de un mare număr
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de care să ai a te teme, deoarece ceilalți nu au autoritate față de popor, și după cum înainte de victorie învingătorul nu putea să-și pună nădejdea în ei, tot astfel după victorie, el nu trebuie să teamă de ei. În statele guvernate după exemplul Franței se întîmplă contrariul: adevăr, este ușor să pătrunzi în această țară, cîștigînd de partea ta pe un mare feudal, deoarece există oricînd atît oameni nemulțumiți, cît și din aceia care vor schimbări în țara lor. Aceștia, pentru
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
demne de a fi cunoscute și de a fî pildă altora, nu vreau să le las deoparte. După ce ducele a ocupat Romagna și a constatat că fusese condusă de stăpîni incapabili, care mai curînd îi jefuiseră pe supuși decît îi guvernaseră, și astfel le dăduseră motiv de dezbinare iar nu de unire, încît provincia era bîntuită de hoți și de tîlhari și în tot felul tulburată, socoti că, pentru a-i reda pacea și a o aduce sub ascultarea puterii suverane
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Siracuzei, ca și cum ar fi avut intenția să se consulte asupra unor chestiuni privind statul, și la un semn dinainte știut, soldații lui omorîră pe toți senatorii și pe oamenii cei mai bogați ai cetății. Aceștia fiind uciși, el ocupă și guvernă prin forță orașul, fără nici o luptă civilă. Și cu toate că a fost de două ori învins de cartaginezi, iar la urmă asediat de ei, nu numai că a putut să-și apere cetatea, dar, lăsînd acolo o parte din oameni, care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
celor mari. În adevăr, se întîlnesc în orice cetate aceste două tendințe politice diferite și ele se nasc din faptul că poporul nu vrea să fie nici guvernat și nici asuprit de cei mari, pe cînd cei mari vor să guverneze și să asuprească poporul; iar din aceste două voințe diferite se naște în orice stat unul din cele trei efecte ale lor, și anume principatul, libertatea sau abuzurile de tot felul. Principatul este creat fie prin voința poporului, fie a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
celor mari se menține în această situație mai greu decît acela care o obține cu ajutorul poporului; căci, deși principe, el este înconjurat de oameni care i se par a fi egalii lui și de aceea nu poate nici să-i guverneze, nici să le poruncească după voia lui. Dar acela care ajunge principe prin favoarea poporului, este singur pe locul lui și nu are împrejur pe nimeni sau prea puțini care să nu fie gata să-l asculte. Afară de aceasta, pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
timpul necesar pentru a se salva, după cum caută să-și cîștige recunoștința aceluia care, după speranța lor, trebuie să învingă. Se mai adaugă faptul că un principe este întotdeauna nevoit să trăiască cu același popor, în timp ce poate foarte bine să guverneze fără a avea în slujba lui mereu pe aceiași nobili; el poate să numească în aceste slujbe în fiecare zi pe alții și apoi să-i destituie, poate să le ia și să le dea onoruri și strălucire doar după
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se va vedea că temeliile pe care și-a înălțat puterea erau trainice 28. Principatele de acest fel sînt puse la grea încercare atunci cînd trec de la o formă de guvernare largă la un regim absolutist; căci principii acestor state guvernează fie prin ei înșiși, fie prin mijlocirea diferitelor magistraturi. În acest caz, situația lor este mai nesigură și mai primejdioasă, deoarece ei atîrnă în totul de voința acelor cetățeni care ocupă diferitele magistraturi, iar aceștia pot să le ia cu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
religie, sînt atît de puternice și de așa natură, încît principii lor își păstrează puterea, oricare le-ar fi acțiunile și felul de viață. Aceștia sînt singurii principi care au state și nu le apără; au supuși și nu-i guvernează 32; statele lor, cu toate că nu sînt apărate, nu le sînt luate, iar supușii, cu toate că nu sînt guvernați, nu se preocupă de aceasta și nici nu se gîndesc să se sustragă autorității lor, ceea ce de altfel nici n-ar putea face
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ar fi acțiunile și felul de viață. Aceștia sînt singurii principi care au state și nu le apără; au supuși și nu-i guvernează 32; statele lor, cu toate că nu sînt apărate, nu le sînt luate, iar supușii, cu toate că nu sînt guvernați, nu se preocupă de aceasta și nici nu se gîndesc să se sustragă autorității lor, ceea ce de altfel nici n-ar putea face. Deci numai aceste principate sînt sigure și fericite 33. Dar, întrucît sînt guvernate printr-o rațiune superioară
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
supușii, cu toate că nu sînt guvernați, nu se preocupă de aceasta și nici nu se gîndesc să se sustragă autorității lor, ceea ce de altfel nici n-ar putea face. Deci numai aceste principate sînt sigure și fericite 33. Dar, întrucît sînt guvernate printr-o rațiune superioară, la care mintea omului nu poate să ajungă, nici nu voi vorbi despre ele; căci, fiind create și păstrate de Dumnezeu, ar însemna să fiu încrezut și cutezător, dacă aș trata despre ele. Cu toate acestea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
papă curajos, cum a fost Sixt IV, nici soarta norocoasă și nici priceperea nu au putut să salveze vreodată statul de aceste rele. Iar viața scurtă a acestor papi a fost cauza neputinței lor; căci în cei zece ani cît guverna, în medie, un papă, cu greu izbutea să micșoreze puterea uneia dintre cele două facțiuni iar atunci cînd, bunăoară, unul din ei izbutea să-i nimicească aproape cu totul pe cei din partidul lui Colonna, răsărea deodată un altul, dușman
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
aliați buni, iar situația internă va fi întotdeauna sigură atunci cînd va fi sigură situația din afară, în cazul că aceasta n-a fost cumva tulburată de vreo conspirație. Și chiar dacă împrejurările externe ar începe să se strice, dacă a guvernat și a trăit așa cum am spus, principele va putea oricînd, dacă nu-și pierde cumpătul, să reziste oricărui atac, așa cum a făcut Nabis Spartanul, despre care am vorbit. Dar în ce privește pe supuși, chiar dacă situația din afară nu se tulbură, principele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a întîmplat deoarece neamul lui Bentivoglio se bucura în vremea aceea de multă dragoste din partea poporului; și dragostea aceasta era într-adevăr atît de mare, încît la moartea lui Annibale, cînd nu mai rămăsese nimeni după el care să poată guverna statul, aflîndu-se că la Florența trăia un vlăstar din neamul acesta, și care pînă atunci fusese socotit drept fiul unui fierar, bolognezii trimiseseră să-l caute la Florența și îi încredințară cîrmuirea orașului lor, care a fost guvernat de el
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să poată guverna statul, aflîndu-se că la Florența trăia un vlăstar din neamul acesta, și care pînă atunci fusese socotit drept fiul unui fierar, bolognezii trimiseseră să-l caute la Florența și îi încredințară cîrmuirea orașului lor, care a fost guvernat de el pînă ce Giovanni ajunsese la vîrsta la care putea să ia în mînă conducerea. În concluzie, deci, spun că un principe nu trebuie să se teamă de conspiratori atunci cînd poporul îi este favorabil. Dar dacă poporul îi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de însușirile lor, împotriva poporului, pentru ca la rîndul lor, ei să obțină o soldă îndoită și să-și satisfacă din plin lăcomia și cruzimea. Se întîmpla astfel ca împărații care, nici prin firea lor și nici prin felul de a guverna, nu se bucurau de o faimă prea mare, așa încît să poată ține în frîu și poporul și soldații, își pierdeau întotdeauna domnia; iar cei mai mulți dintre ei, aceia mai ales care ajungeau să ocupe tronul ca oameni noi, cînd își
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vulpe vicleană, și va constata că a fost temut și respectat de fiecare, iar soldații lui nu l-au urît. Nu se va mira deci observînd că, deși era cel dintîi din neamul lui care ajunsese principe, știuse totuși să guverneze un imperiu atît de întins. Într-adevăr, faima lui foarte mare l-a apărat întotdeauna de ura pe care popoarele ar fi putut s-o aibă împotriva lui din cauza jafurilor pe care le săvîrșea. Dar Antoninus, fiul lui, a fost
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în fiecare zi, îl păstra mai departe în corpul lui de gardă, ceea ce era desigur o purtare nesocotită și menită să-i aducă pieirea, așa cum s-a și întîmplat. Dar să trecem la Commodus, căruia îi era foarte ușor să guverneze imperiul, deoarece îl stăpînea prin drept de moștenire, fiind fiul lui Marcus Aurelius. Ar fi fost suficient să meargă mai departe pe căile urmate de tatăl său, pentru ca în felul acesta să mulțumească și trupele și poporul; dar fiind crud
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
îl stăpîneau. Asemenea mod de acțiune dovedește, prin urmare, slăbiciunea principelui, într-un principat puternic, diviziunile interne de felul acesta nu vor fi niciodată îngăduite, deoarece, dacă ele sînt folosite în timp de pace întrucît cu ajutorul lor poți să-ți guvernezi mai ușor supușii după cum îți place atunci cînd vine un război, tactica respectivă se dovedește a fi înșelătoare. Fără îndoială că principii devin mari atunci cînd reușesc să învingă greutățile și împotrivirile pe care le întîmpină din partea celorlalți. De aceea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
aceia care sînt noi în domnie, au întîlnit oameni mai credincioși și mai folositori între aceia care la începutul domniei lor au fost considerați suspecți, decît între aceia care la început se bucurau de încrederea lui. Pandolfo Petrucci, principele Sienei, guverna statul mai mult cu ajutorul acelora care îi fuseseră suspecți, decît cu ceilalți. Dar despre lucrul acesta nu putem vorbi în mod general, deoarece aspectele lui variază cu fiecare caz în parte. Voi spune numai aceasta, și anume că oamenii care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ales, dintre ei, pe cei pe care i-au considerat cei mai înțelepți, cei mai drepți, cei mai dezinteresați, cei mai umani, cei mai curajoși, pentru a-i conduce. Justiția (s-ar spune) face principalul obiect al unui Suveran; el guvernează deci binele oamenilor, pe care trebuie să-l pună mai presus de orice alt interes. Ce devine atunci ideea de interes, mărire, ambiție și despotism? Se întîmplă că Suveranul, departe de a fi stăpînul absolut al oamenilor care se află
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
oamenilor, nu este jug mai puternic și care să fie purtat mai ușor, în același timp. Astfel, sînt departe de a contesta părerea lui Machiavelli, cu care toată lumea este de acord, aceea că regatele ereditare sînt cele mai ușor de guvernat. Voi adăuga doar că prinții moștenitori sînt fortificați în puterea lor prin legătura strînsă care există între ei și cele mai puternice familii din stat, dintre care majoritatea își datorează bunurile și grandoarea Casei conducătoare. Poziția lor este atît de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]