512 matches
-
în 1966 și de un articol din ziarul Daily Mail, în care scria că pe străzile orașului Blackburn, comitatul Lancashire erau ca. 4.000 de hârtoape. Un prieten al lui John Lennon, Terry Doran, a venit cu ideea că aceste hârtoape ar umple sala Royal Albert Hall („now we know how many holes it takes to fill the Albert Hall”). O copie a versurilor originale, scrise de mână de John Lennon, a fost vândută în 2010 pentru suma de 1,2
A Day in the Life () [Corola-website/Science/321398_a_322727]
-
este o arie protejată, situată la sud de satul omonim din raionul Strășeni, Republica Moldova. Rezervatia include un hârtop străvechi cu versanții împăduriți cu stejar-carpen, în amestec cu tei, arțar, frasin, unitar se întîlnește fagul și sorbul. Plante ierboase rare: dedițel mare, feriga, curpăn și altele. Aria naturală protejată de Stat "Dolna", a fost încadrată în etajul deluros de
Rezervația peisagistică Dolna () [Corola-website/Science/329656_a_330985]
-
este o arie protejată, situată între satele Temeleuți și Vălcineț din raionul Călărași, Republica Moldova. Aria include păduri de carpen cu amestec de tei și alte specii cu vîrsta de 30-50 ani, care acoperă stîncile unui hîrtop străvechi. Se întîlnesc specii rare de plante: slăbănog, feriga, feriga femenină, cucuta și altele. Pe versanți sunt multe izvoare - unul din care este începutul rîului Bîc. În aria naturală protejată de Stat "Temeleuți", au fost încadrate în etajul deluros de
Rezervația peisagistică Temeleuți () [Corola-website/Science/329709_a_331038]
-
Moldovei Centrale situat în partea dreaptă a Prutului. Are o înclinare generală de la N spre S. Altitudinea maximă este atinsă în Dealul Lărguța, 301 m. Sunt prezente procesele de alunecare și cele de eroziune care au determinat răspândirea largă a hârtoapelor. Pădurile (stejar, carpen, arțar, etc.) constituie aproximativ 30 - 40% din suprafața per ansamblu a masivului.
Colinele Tigheciului () [Corola-website/Science/329863_a_331192]
-
orașul Chișinău, pe str. Armenească nr.13. Ieromonahul Sinisie, a fost stareț între anii 1873-1875, precum și în perioada 1879-1880. În anul 1879, mănăstirii i-a fost dăruit un loc de 35 desetine de pământ de răzeșul Ion Brâncă din satul Hârtopul Mare. Egumenul Augustin,1875-1879. Egumenul Ioanichie, a stărețit în perioada 1880-1884. În timpul stăreției sale, a fost zidit corpul de chili de piatră, cu trapeză și bucătarie. Egumenul Isaia, 1884-1886. Ieromonahul Teodorit, a stărețit în perioada 1886-1896. Mănăstirea dispunea de o
Mănăstirea Țigănești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/331719_a_333048]
-
întretăiate în toate direcțiile, care au înfățișarea unei aglomerări nesfârșite de dealuri mai mult sau mai puțin rotunjite. Întinse suprafețe sunt supuse eroziunii, cu văi adânci disecate de traversarea râurilor mai sus enumerate; de asemenea sunt răspândite rigolele, ravenele și hârtoapele (depresiuni cu diametrul de 3-5 km în formă de amfiteatre mari). Alunecările de teren pe locuri sunt carstice. Actualele verigi de dealuri mai mari sau mai mici, s-au format în timpurile miocenului, atunci sedimentele continentale s-au depus sub
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
chiar orice fleac de pe parcurs, pierzi energie și timp prețios pentru nimicuri. Mai bine privești deja la ceea ce te așteaptă dincolo de această etapă, pentru ca țintă aceea merită toată atenția. Te atrage și astfel te și sustrage de pe calea plină de hârtoape de acum. Deci concentreaza-te doar la ceea ce te așteaptă la destinație. Citește continuarea pe
HOROSCOP, Joi, 22 decembrie, 2016 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104709_a_106001]
-
de hrană și făcându-i pentru totdeauna răzeși. Printre acești ostași era și un viteaz, FRÂNCU, cu cinci feciori: ȚUȚCU, HÂRIE, SIPU, GEMBET și MIHU. Frâncu a fost oștean viteaz în oștirea lui Ștefan-Vodă. De locul lui era din satul Hârtop, care a fost între asfințit și amiază, de Țuțcani, în valea Zoițana. Azi nu mai este satul Hârtop. În ajunul războiului de la Podul Înalt, Frâncu, cu cei cinci feciori ai lui și cu toți oamenii din sat, au fost trimiși
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
feciori: ȚUȚCU, HÂRIE, SIPU, GEMBET și MIHU. Frâncu a fost oștean viteaz în oștirea lui Ștefan-Vodă. De locul lui era din satul Hârtop, care a fost între asfințit și amiază, de Țuțcani, în valea Zoițana. Azi nu mai este satul Hârtop. În ajunul războiului de la Podul Înalt, Frâncu, cu cei cinci feciori ai lui și cu toți oamenii din sat, au fost trimiși în gloată la Dunăre, lângă Brăila, ca să nu lase pe turci să intre în țară. Mihu, mezinul din
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
feciori ai lui și cu toți oamenii din sat, au fost trimiși în gloată la Dunăre, lângă Brăila, ca să nu lase pe turci să intre în țară. Mihu, mezinul din glotașii lui Frâncu, era îndrăgostit de o fată, tot în Hârtop, pe care o chema Ruxanda. El lasă pe tatăl său și pe frați de strajă la Dunăre și porni într-o noapte călare către sat. Cu cât dor și din multă dragoste, ce-a fost între dânșii, se întorcea grăbit
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
mai dăinuiește: Crângu-i crâng Și nu e crâng, Dealu-i deal Și nu e deal. Și de iute ce mergea De-un sat mare că dădea De-odată se oprește la casa cu un plop Din satul ce-i zice Hârtop. Fata, ieșindu-i în prag, o întâmpină drăgostos: Fie Dumnezeu cu tine Și iubirea ta, cu mine! Și Mihu-i răspunde: Mâine, Ruxando, dorul tău, Să-l întărească Dumnezeu! Gândul lui Mihu era ca, după lupta cu turcii, de va
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
pe Ruxanda. Dar Ștefan-Vodă nu putu ține calea turcilor și s-a întors pe apa Bârladului, către Vaslui. Păgânii se iau după dânsul prăpădind tot ce găseau în drum. Au dat foc mai multor sate: Șovârcani, Grăpeni, până și satul Hârtop a fost pârjolit; iar pe Ruxanda, văzând-o atât de frumoasă, Soleiman, pașa cel turcesc, o ia cu dânsul în robie. Când s-a dat bătălia de la Racova, Mihu, zărește pe Ruxanda, stând pe calul lui Soleiman. Turcul, văzând că
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]