784 matches
-
a remarcat preferința locuitorilor pentru anumite zone, prielnice ocupațiilor, dar în cazul pericolului extern comunitățile bazinului bârlădean au fost nevoite să caute alte locuri, favorabile traiului, ferite natural și care să permită un grad sporit de siguranță (poienile, prisăcile sau hățișurile pădurilor). În consecință, condițiile fizico-geografice au îndemnat populația să se așeze în teritorii ce le ofereau îndeosebi un climat natural protector: vetrele unor stațiuni nu depășeau ca altitudine fundul (obârșia) văilor, din apropierea unor pârâuri, podețe sau din poieni, prisăci, oferind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
era acolo, vesel. Izbutise .... Intrat, temător, cu coduri și parole, Într-un internet café - pentru a fi mai greu depistat, la o adică -, Thomas Încerca să cotrobăie, puțin după miezul nopții, prin propria sa viață ascunsă. A găsit ceva, un hățiș care l-a dezorientat; privea atent ecranul. Trasee labirintice, date ce trimiteau la alte date, Lars s-ar fi descurcat, Însă Thomas nu avea de gînd să-i dea acestuia amănunte. Nu vroia complicații. Se putea aștepta la un șantaj
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
întrerupt. întotdeauna i-am invidiat pe colegii mei care aveau voci baritonale sau grave. Cînd ești dotat cu o voce puternică, pătrunzătoare, e ca și cum ai avea o macetă în prelungirea mînii. în felul acesta avansezi în junglă tăind lianele și hățișul vegetal fără nicio teamă. am observat de altfel foarte repede în cercurile pe care le-am frecventat că liderii de grup erau de fapt posesorii de voci baritonale sau grave. o voce baritonală conferă o autoritate naturală incontestabilă. Cînd toți
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
deversau relatările lor destinate amorțirii populației. Rulat sub banchetă, taximetristul scutură și el amorțit un picior. Parcă regretând, străinul își introduse degetul mare și degetul arătător sub viermele însiropat al limbii și fluieră prelung, șerpește, de trei ori. Deodată, din hățișul de măselariță, boz, dud și mur sălbatec de pe marginea dreaptă a autostrăzii năvăliră, îndoind rămurele în fuga lor, cele patru bagaje. Precum orice bagaj, pentru cunoscători, își vădeau și ele un sex. Iar acestea erau de genul masculin. Cei patru
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se clătina scârțâind în vânt și numai într-o țâțână, treptele erau putrede și negre - pe ici pe colo lipsea câte una, așa încît trebuiai să treci două deodată și balconul de lemn se clătina sub pași. El trecu prin hățișul grădinei și prin zaplazurile năruite și urcă iute scările. Ușile toate erau deschise. El intră într-o cameră naltă, spațioasă și goală. Păreții erau negri de șiroaiele de ploaie ce curgeau prin pod și un mucegai verde se prinsese de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a-l mai săruta o dată... tare și cu zgomot. - Acuma mergi, mergi! Te rog. - De ce mă rogi? - Pentru că te-aș ucide de-ai mai rămânea. - Cum? - Știu eu cum, zise ea, vicleană ca un copil. Ea-l duse pân-la un hățiș și-l împinse afară din grădină. Apoi se întoarse și, îmbrățoșînd un trunchi, zise încet și c-un fel de ciudă: "Ieronim! te mușc! " Ea bătu cu pumnii în trunchiul de copac; apoi se duse-n odaia ei și, rupîndu-și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
grădină și mare; și adesea, trăgând zăvorul la ușă ca să {EminescuOpVII 132} nu fie supărată de intrarea nimărui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate ce se pierdeau în orizon, la prăvălatica grădină, frumoasă și sălbătăcită, care-și înrădăcinase hățișurile și arborii până lângă țărm; sau alte dăți, pierzîndu-se pintre aleele umbroase, ea plivea firele de iarbă de pe cărare sau se ascundea într-un boschet aproape de țărm, în care ședea ore întregi, adâncită în dorul ei fără de speranță. În zile
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o dată tare și cu zgomot... - Acuma mergi, mergi te rog... - De ce mă rogi? - Pentru că te-aș ucide de ai mai rămânea. - Cum? - Știu eu cum, zise și râse c-o esperiență șireție... Aide, fugi. Ea-l duse pân la un hățiș și-l zvârli afară din grădină... apoi se-ntoarse și îmbrățișînd un trunchi de copac, zise încet și cu-n fel de ciudă: "Ieronim, te mușc de nu vii cu mine... vin - la mine-n cămăruță... te-oi culca lângă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fereasta-nspre grădină și mare, și adesea, trăgând zăvorul la ușa-i, ca să nu fie supărată de intrarea nimărui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate ce se pierdeau în orizon, la priveliștea * grădinei frumoase și sălbăticite care-și înrădăcinase hățișurile și arborii până lângă țărm sau, pierdută pintre aleele umbroase ale grădinei, ea plivea firele de iarbă de pe cărare sau se ascundea într-un boschet aproape de țărm, în care ședea ore întregi, adâncită în dorul ei fără de speranță. In zile
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
putu opri de a-i lua capul între mâni și de mai a-l săruta odată... tare și cu zgomot. - Acuma mergi! Te rog. - De ce mă rogi? - Pentru că te-aș ucide de-ai mai rămânea. Ea-l duse pân-la un hățiș și-l împinse afară din grădină. Apoi se întoarse și, îmbrățoșînd un trunchi, zise încet și c-un fel de ciudă: Ieronim! Ea bătu cu pumnii în trunchiul de copac, apoi se duse-n odaia ei și, rupîndu-și cu furie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai [a-l ] săruta o dată.... tare și cu zgomot. - Acuma mergi, mergi! Te rog. - De ce mă rogi? - Pentru că, te-aș ucide de-ai mai rămânea. - Cum? - Știu eu cum, zise ea, vicleană ca un copil. Ea-l duse pân-la un hățiș și-l împinse afară din grădină. Apoi se întoarse și, îmbrățoșînd un trunchi, zise încet și c-un fel de ciudă: Ieronim! te mușc! Ea bătu cu pumnii în trunchiul de copac; apoi se duse-n odaia ei și, rupîndu-și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu fereasta-nspre grădină și mare; și adesea, trăgând zăvorul la ușă ca sa nu fie supărată de intrarea nimărui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate ce se perdeau în orizon, la prăvălatica grădină, frumoasă și sălbătăcită, care-și înrădăcinase hățișurile și arborii până lângă țărm - sau alte dăți, pierzîndu-se pintre [prin] aleele umbroase, ea plivea firele de iarbă de pe cărare, sau se ascundea într-un boschet aproape de țărm, în care ședea ore întregi, adâncită în dorul ei fără, de speranță
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Iată întregul acestui spectacol înfricoșat. Știam aicea casa unui preot; trebuia să mă duc la el. Cât mă bucurai când, ieșind în suburbiul întunecos și plin de grădini al orașului, văzui cumcă acolo nu arde nimic. Grădinele încongiurate de un hățiș des și tufos, deși scuturat de toamnă, se-ntindeau alături cu strada, pe când după acel hățiș, ascunse-ntre arbori, se vedeau casele. Ajunsei și înaintea casei preotului. Poarta era deschisă și răzimată-n amândouă părțile. Ferestrele erau deschise, ci pin
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Cât mă bucurai când, ieșind în suburbiul întunecos și plin de grădini al orașului, văzui cumcă acolo nu arde nimic. Grădinele încongiurate de un hățiș des și tufos, deși scuturat de toamnă, se-ntindeau alături cu strada, pe când după acel hățiș, ascunse-ntre arbori, se vedeau casele. Ajunsei și înaintea casei preotului. Poarta era deschisă și răzimată-n amândouă părțile. Ferestrele erau deschise, ci pin ele s-auzeau vaietele cele slabe ale unei femei. De-a intra astfel cum eram în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
xe "Oprea"Oprea, cu care am putut adânci unele aspecte legate de represiunea anilor 50 și care mi-a pus la dispoziție cu generozitate din documentația sa, Stelian xe "Tănase"Tănase, cu care am făcut repetate tururi de orizont În hățișurile istoriei comunismului românesc, și Michael Shafir, Ladislau Gyemant, Hildrun xe "Glass"Glass, Leon xe "Volovici"xe "Volovici"Volovici, Mihai Ionescu, Lucian xe "Năstasă"Nastasă, Andrei Oișteanu, Victor xe "Eskenosy"Eskenasy, cu toții excelenți parteneri de conversații, În cadrul cărora mi-am limpezit
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și nimbul ei tragic” (p. 13). Respingând acuzația de complot, conspirație, lovitură de stat (pe care le consideră fabulații), autorul precizează: „Noua Putere politică s-a născut dintr-o sumă de conjuncturi, iar istoria și-a croit atunci drum prin hățișurile hazardului” (p. 14). Iliescu este inflamat din pricina unor „cercuri politice interne” care ar fi inculcat românilor ideea complotului, pentru a-l obstrucționa să candideze în 1990 și 1992 - de aceea insistă pe ideea că revoluția a fost stihială și a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care înglobează și înghite revoluția, distrugând-o și ruinând-o. Voi prezenta tezele legate de teoria complotului în ordinea cronologică în care au fost publicate mărturiile și analizele respective, pentru că astfel este mai ușor pentru cititor să se descurce în hățișul respectivelor teorii, unele dintre ele fiind abracadabrante și apocaliptice. 1tc "1" Teoria complotului externtc "Teoria complotului extern" Cel dintâi care a susținut varianta complotului extern, și aceasta chiar în timpul desfășurării revoluției, a fost Nicolae Ceaușescu. În toate intervențiile sale de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
loviturii de stat, dar folosește și transcrie multe depoziții care pedalează pe ideea puciului, chiar dacă nu toate aceste depoziții pot fi creditate în totalitate: unele sunt emfatice, altele sunt pur și simplu depășite de evenimentele din decembrie 1989 și de hățișul revoluției. * Călin Cernăianu (Diplomația lupilor. Erată la literatura aplicației tactice din decembrie 1989, 1997) susține teza că Securitatea l-a trădat pe Ceaușescu și a instrumentat evenimentele din decembrie 1989 în conlucrare cu Armata și cu reprezentanții nomenclaturii de rangul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
disponibilitate de a surprinde „miracolul” metamorfozelor universale, cu o frenezie senzorial-imaginativă ce se dezvăluie ca agent transformator, Într-un proces mereu reluat al „alchimiei imaginii”. „Printre versurile sale - scria Pompiliu Constantinescu În recenzia cărții - te poți plimba ca printr-un hățiș nesfîrșit, poți schimba direcția, fără teamă de a pierde firul călăuzitor, te poți Întoarce sau ești liber să sări de la sfîrșit la-nceput și de aici la mijloc. Ca Într-o pajiște de luxuriantă vegetație, te pleci să culegi o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În cronica la Incantații, Șerban Cioculescu Îl caracterizase și el pe autor ca pe un „permanent posedat al imaginilor discontinue, proiectate În afară cu o pasionată incontinență”, notînd că: „Versurile d-lui Ilarie Voronca se valorifică mai bine detașate din hățișul contextului”. La rîndul său și În legătură cu aceeași carte, Emil Gulian Înregistra „uriașe enumerări de imagini, de foarte multe ori de o calitate excepțională și Întotdeauna inedite”, adăugînd Însă că e vorba de „un flux de imagini Înșirate ca mărgelele pe
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
porțile cetății Un străin la poarta orașului, cum sună un titlu de sonet -, oarecum blocat În acțiunea sa de tentația, mai puternică, a Întoarcerilor spre sinele tulburat, către "lăuntricul zvon" și "lutul scoică" spre care descinde sîngele ca spre un hățiș", contrazicînd sau punînd sub semnul Întrebării voința prezumtivului erou-cavaler. O zi, o buclă pe acest tăiș? Acum, ca la-nceput, a cîta oară? Pasăre, sîngele, mai jos coboară Și intră sub pămînt ca-ntr-un hățiș... (Scoica de pămînt). "Străinul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sîngele ca spre un hățiș", contrazicînd sau punînd sub semnul Întrebării voința prezumtivului erou-cavaler. O zi, o buclă pe acest tăiș? Acum, ca la-nceput, a cîta oară? Pasăre, sîngele, mai jos coboară Și intră sub pămînt ca-ntr-un hățiș... (Scoica de pămînt). "Străinul" pare a se resemna În starea de așteptare nelămurită, deschis oricăror posibilități: Oprit aici sub foșnitoarea barcă: Stejar sau flaut. Curcubeu sau rană Nu intru În cetate. Vară, iarnă. Trecură. Stau. Cetatea crește parcă. Un an
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
indicatorilor relevanți. Pe de altă parte, apare o problemă cel puțin la fel de grea ca și selecția indicatorilor, chestiune ce constă în traducerea indicatorilor în întrebări și așezarea întrebărilorînchestionar, adică ceea ce ține de „tehnologia” redactării unui chestionar. Într-adevăr,prins în hățișul problemelor de conținut, cercetătorul, și cu deosebire cel fără experiență, riscă să scape din vedere multitudinea capcanelor de această natură ce-l pândesc la tot pasul, începând cu formularea întrebărilor și terminând cu punerea în pagină a chestionarului. Fără a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Erori generate de construcția grafică a chestionarului" Tehnoredactarea unui chestionar este o operație importantă, în special în cazul anchetelor indirecte, în scris, când subiectul rămâne singur cu chestionarul în față și el trebuie să se descurce ușor și rapid în hățișul de întrebări de diferite forme și cu diferite modalități de răspuns. Dar și în ancheta orală acest aspect merită toată atenția, întrucât operatorii pot ei înșiși fi puși în fața unui chestionar, fără o instruire aprofundată, și atunci din textul redactat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ca să se joace de-a v-ați ascunselea, i s-ar fi arătat măcar celui ce-ar fi ajuns la disperare căutându-l, jertfindu-i curățenia zbuciumului. Poate că Dumnezeu e chiar zbuciumul priincios ce-l călăuzește pe om în hățișul ideilor, este tensiunea ce duce la cunoașterea deplină, la actul morții. Tommaso a fost transferat la San Giorgio Morgeto. Chilia e și mai mică decât cea de la Placanica și are o masă pe care poate pune călimara, penele, câteva foi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]