1,450 matches
-
De a fi Cer Cuvântul, când Nu erau nume, nici cuvinte Și nici al minții liber gând. Din aritmia-i ca un suflu Vibrând în golu-i de ecou S-a smuls Cuvântul să îl umplu Cu carnea Timpului cel Nou. Hăuri de-a surda, împletite De-un zvon reticulat - un gel Trecut prin infinite site - S-au închegat drept Semn! Cu el Și gândul ce-l durase, Glasul Lăuntric din tăceri pustii... Trecuse-un ceas...Sosise Ceasul Unui nou ritm: zi-noapte-zi
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
mine mă lași de sămânță, că port în sânge sclipire de zeu, spune-mi, că, de nu, și mort te-oi strânge în brațe, de-o să crape de ciudă ingrata și-o să arunce cât colo nenorocita aia de coasă, în hău... Referință Bibliografică: ce se întâmplă, femeie?... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 865, Anul III, 14 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CE SE ÎNTÂMPLĂ, FEMEIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354877_a_356206]
-
cumplit al decadenței urlă mai aprig și mai vinovat ca niciodată acum!... Nici în interiorul nostru atât de supus îndoielii nu sălășluiesc, din păcate, mai puțin întuneric și lipsa dorinței puternice de moarte!... Ne mai putem salva, oare, sufletul din chingile hăului contemporan, unde omenirea a căzut, fără voia ei, pare că pentru veșnicie?!... În tot acest marasm planetar, ce sărbătorește prin urlete de foame și disperare, în mod global, desigur, Ziua internațională a (ne)muncii, vorbele lui Verșinin din „Trei surori
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
și prin multitudinea nuanțelor de albastru din infinitul cerului. La Bâlea Lac privirile îți sunt delectate de peisajul de un pitoresc aparte, dar și de apa străvezie a lacului din vârful muntelui. Turiști de toate națiile fac fotografii, filmează, admiră hăul ce se deschide pe partea nordică cu șerpuirea șoselei printre stânci și palele de ceață ce se cațără pe abrupți ca niște adevărați alpiniști. Pe partea de răsărit lacul este străjuit de crestele sterpe ale masivului muntos. Aici este un
TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354934_a_356263]
-
gene... Și un coșmar de negru și ecouri Reverberând în valuri de furie Se sparge-n mii de clipe și tangouri Ce-au eșuat în prag de agonie... E-o nebunie de culori și de durere Cu geamătul pierdut în hăul morții; O clipă de repaos valul cere S-așeze iar busola-n fața sorții... Neliniști și furtuni prea multe sunt Și se ascund sub taine și mirări; Pe frunți ne sapă lăcrimarea crunt Și am orbi de n-ar mai
FURIA MĂRII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355012_a_356341]
-
Acasa > Strofe > Timp > HIMERE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Împrejurul meu doar oarbe Goluri negre, hăuri mari Întuneric care soarbe Păcura din păcurari Vânt adie dinspre haturi Lișițele sunt plecate Tremur' apele sub zbaturi Valuri, valuri speriate Fug fantome prin ferești Ca să nu le prindă zorii Dintr-o carte cu povești Și cu zâne iluzorii Referință
HIMERE de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355348_a_356677]
-
rătăcit și s-a-ncurcat printre inele... Secundele s-au rupt în zgomot rece Și s-au împrăștiat printre morminte Nimic nu se întâmplă...ce mai trece? Când el , minutul peste clipe minte? Revoltă mare-i în tot Universul Un hău se va deschide fără timp... Îl mai păstrează-n amintire Versul Magiei fiecărui anotimp... Au împietrit și ură și iubire În iposteze stranii și cochete Le-a prins înghețul într-o-nlânțuire În pași de dans , astrale menuete... S-a scurs lacrima
CĂLĂTOR ÎN TIMP de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355382_a_356711]
-
pe tine nu te cunoști. Dar dacă tu pe tine nu te cunoști, cum te poți iubi? Și atunci, de asta zic, că iarăși începutul este să ne aplecăm asupra noastră, și aplecându-ne asupra noastră vom descoperi un mare hău și-o mare prăpastie plină cu toată urâciunea și pustiirea a ceea ce este omul în starea lui de părăsire. Și dacă fiecare vom descoperi ceea ce suntem noi de fapt, noi vom ierta prea grabnic pe cel care ne greșește nouă
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
chipul în ciobul de oglindă și le spuneam fără să mințim că dintre toate ale pământului ele sunt cele mai frumoase gura însetatului adevăr graiește și-apoi cărările, drumurile acelea netede care duc spre livezi, spre vii, spre creste și hăuri spre țara castanelor, spre împărăția alunilor și-apoi stejarul singur ca un înțelept ce-ți ieșea în cale să-ți aducă aminte că undeva există cineva mai sus decât tine țara copilăriei mele printre fete frumoase, nespus de frumoase cu
VEŞNIC COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356795_a_358124]
-
Făcând-o-apoi uitată într-o barcă. Îți ia prieten sincer numai zborul, Râvnește toată viața spre înalt, Tu caută și în tristeți amorul Trăind din plin, asalt după asalt, Spre deznădejde când te-o-mpinge râul, Spre soare zbori, lăsând tristeții hăul! Referință Bibliografica: Celor triști / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 298, Anul I, 25 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CELOR TRIŞTI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356880_a_358209]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SMOALĂ Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Plouă plouă peste case alterate, degradate, suprapuse degerate, îmbuteliate abator de oameni tristeți plictisite întuneric șters, timp întins în hăuri gust de ebonită arsă mohoreală pală, șantiere scurse prăpăstii murdare peste municipiu oase învelite, dichiseală stinsă cenușii sunt toate vise, descompuneri, frunze răvășite culori fără nume urme de iubire îndoit e vântul zboară peste inimi asfalt, smoală, plumb umbre chinuite
SMOALĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356905_a_358234]
-
un sens aproape metaforic, în ideea că va scăpa de acele aminiri obsedante și, mai ales, de regretele pustiitoare din sufletul ei. Mă miram și i-am și spus-o, că o femeie ca ea avusese atîtea speranțe prăbușite în hăul cel fără de fund al deziluziilor, și ea mă privea, parcă fără să mă vadă, și cuvintele mele treceau pe lîngă ea ca niște libelule cu elitrele strălucitoare. Și îmi spunea că își retrăia continuu toate viețile posibile și imposibile, dar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
lumi lângă țărm desenz pe nisip vis târziu descifrat în nuanțe marine și mă scad cu un val altele să-mi adaug. 29.08.2011 Restituiri În candela veche mai arde un rest de fitil egal cu sfârșitul culorii în hăuri de galben respir suflarea măsoară și albul cenușii din vipii glisând printre semne de tus vrăjit caligraf este ochiul în buclă mătăsii cuvintele ghem îmi șoptesc doar să fiu desprinderi de verde în sâmburi striviți sub carâmb absorb în spirală
POEMELE TOAMNEI (ANA URMA, VASLUI) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356938_a_358267]
-
o altă viață am învățat că nemurirea rămâne un aluat proaspăt de eșec lamentabil privind oamenii în ochi înveți ce e infernul și că Osiris e numele tău nu renunțăm la măști ne ține de cald patima ce strigă din hău la răni deschise minciuna din bucuria momentului înălțător că ești mai presus de clipa trecutelor lacrimi și probabil că fac dansul clișeului continuu deliciul viului rămâne în coaste sunt idiotul din Panteonul meu sunt naivul ce-și caută viața murind
IDIOT ÎN PANTEONUL MEU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356620_a_357949]
-
trecători, poduri naturale ce leagă maluri și surpușuri de stânci, aparent neclintite, “încovrigături” nedefinite în curs de configurare și în fața cărora amuțești dorind să anticipezi un final la care nu vei mai putea fi martor, unele “crevase” adânci ale căror hăuri n-au văzut niciodată lumina zilei, dar nici n-ai vrea să le privești, care nu sunt îndeajuns de cercetate de geologi, paleontologi și alți “scormonitori” ai tainelor din măruntaiele pământului, cu toată suflarea ce-ar trebui s-o conțină
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
avionetă cu aripile tăiate și în a cărei carlingă “șed călare” patru “pasageri” care alunecă de o parte și de alta prin contrabalansare, până depășesc marginea asigurată “sub picioare” cum s-ar zice, de zici că acum se duc în hăul de desdesubt, de la mai mult de trei sute de metri; Insanity, o semipotcoavă nituită a cărei parte de jos este bine prinsă în dispozitivele de pe acoperiș, la capul celălalt prevăzut cu o “gheară” ca de macara și care are ca “prelungitoare
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
că-I scapă?! Așa și eu. Pînă la Abel și moartea lui în Cain pitită de gelozia criminală, știam c-a omului ursită (după-ntâmplarea din Eden) cu suferința-l va uni și-apoi că moartea mai la urmă în hăul fără fund îl va zvârli. Dar una-i omul ce se stinge când ceasul lui a fost oprit, un fenomen inevitabil pentru al vieții circuit, și alta mare grozăvie când vrea pe semeni să-i robească, ba chiar a fratelui
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
să se ajungă la decădere morală. Proiectul acelei comunități europene a căzut sub loviturile dure ale migratorilor. Europa a fost băgată în beznă pentru mai bine de o mie de ani, supusă călăririlor a tot felul de popoare venite din hăurile Asiei și a războaielor de tot soiul. „Gohungeaslavbulungpecumtătu” este formula prin care, generații întregi, am reținut pe cei care ne-au călcat teritoriile mioritice. Unii (cumanii, turcii) cu sutele de ani, lăsându-ne grele moșteniri genetice. Cum să nu stea
ROMÂNIA, ALTĂ VITEZĂ ? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368779_a_370108]
-
cu disperare la porțile grele ale țării, care li s-au închis implacabile, renegându-și fii. Printre zăbrelele lor, ochii goliți de bucurie și iubire își cântă disperarea într-un Ave Maria funebru, îndoliind primăvara și aruncându-i lumina în hăul trădării. Exodul proscrișilor curge asemeni unui fluviu în aval, către orizonturi ostile, refuzați, alungați și uitați. Rădăcinile le-au fost extirpate în totalitate din pământul fertil al Edenului natal și zeii străini ai lumii îi țin în robie pentru o
SĂ NE TREZIM DEMIURGUL de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368814_a_370143]
-
tu că merită Ce simți tu că nu se dă Trece o pasăre în zbor Am crezut că-i un cocor Când colo este al meu dor Ce-și caută cuibul de zor Umblă întins lungul câmpiei Prelungind ochiul în hău Nu-i nici pom și nici o vie Unde să m-așez să dorm Bate vântul și e frig Caut depărtări și strig Poate aude cineva Paote chiar iubita mea Toamna aici este departe Și o vară ne desparte Crezi c
RÂMNICUL SĂRAT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368828_a_370157]
-
trista lui poveste, Pune sufletul în mortul Care-ar mai trăi o dată Și absolvă-i lui chiar totul Într-o lume vinovată, Pentru că acolo-n ceruri Unde nu există rău, Nu sunt două adevăruri Nu-i nici negru și nici hău Ea, iubirea, o credință, Lacrimi șterge din portret Șterge propria-ți neputință Ce te știe după umblet, Ce te știe după umblet, Într-o lume vinovată, Om din om, suflet din suflet, Poarta inimii o cată, Nelăsându-te să cazi
GLOSSĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368839_a_370168]
-
tine e pustiu...totu-mi pare insipid Mă simt orfan...ba și mai mult : de parc-aș fi un apatrid... Noi știm de stress și de depresii...dar ni se par doar epitete Știind că boala cea mai grea, e hăul din suflete... O mamă, leac de suflete, te-aștept în orice anotimp Cu bogăția-ți sufletească cea fără limite de timp ! Scrisoare către mama care muncește în străinătate... Maică dragă, mamă bună De ce ne devii străină ? La străini unde muncești
DIN SCRISORILE NETRIMISE ALE UNOR COPII PENTRU MAMELE LOR DIN STRAINATATE... de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368934_a_370263]
-
și frânt de teamă Că nu aveai un suflet-frate Pentru durerea ta să geamă, Să îți ia grijile din spate. Dar ne-am găsit și mi-ai fost rău Și mi-ai fost bine, totodată, M-ai scufundat, adesea,-n hău Și ți-am fost mamă, ți-am fost tată. Mi-ai fost copilul cel din flori Ce s-a lipit, profund, de suflet, Mi-ai fost balsam, mi-ai dat fiori, Mi-ai fost..., cât am avut răsuflet...” O altă
DOI FRAȚI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370882_a_372211]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ÎN TOAMNĂ AMARĂ Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului M-am așezat pe marginea sufletului tău, În toamnă amară, înfloream lumini din hău. E atât de frig! corbii veghează pustiul, În umbrele tăcerii m-alungă târziul. Tu n-ai știut să vezi adâncuri de fiorduri, Nu ai putut s-asculți sublimele acorduri. Creșteau multicolore sub ramuri de ceață, Trecutele ore purtau atâta viață
ÎN TOAMNĂ AMARĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370899_a_372228]
-
-mi sparg buzunarul. Istoricul: Atunci, dă-i cu ...tămâie! Pauză În semn că discuția cu Prescurescu, nu duce niciunde, Istoricul a pornit-o pe drumul în care dorea să viseze dacă între Rai și Iad, există alei încărcate de verdeață, hăuri, ori doar o dungă...întunecată! Își revine când aude glasul... Revenind pe pământ, metaforic vorbind, iată cum marea majoritate de la Fundația „Origini Carpatice” a participat la botezul primului...copil! Cel care va supraveghea și va lumina o parte din generațiile
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]