2,011 matches
-
Matei Bărzăune din Poienari și renumitul viorist din zona Oltețului, Gheorghe Triculescu, care era și un bun gurist. Cine nu rămânea impresionat când îl asculta cum le mai zicea... de dor și inimă albastră, cântecele oltenești, doine și balade cu haiduci vestiți. Simțea în suflet o bucurie imensă... fiindcă era pentru prima dată când venise singur la țară, iar „conița-gurița” madam Corina, care-l tempera atunci când sărea calul, fiindcă degusta peste măsură țuiculița și vinulețul, rămăsese în București. De data asta
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
drag și sfânt. A plătit cu viața, curajul, demnitatea, credința și dragostea sa. Cioplit din voioșia cristalină a cerului, Ion Golea a înmugurit în pădurea verde de la Fetea. În el nu s-a prohodit senzația primejdiei, căci s-a durat haiduc al cruntelor bejenii, care s-au ridicat împotriva rânduielilor creștine. Și-a încropit din descătușări cărări de luptă pentru a deschide zările speranțelor. Și-a zăvorât toate filele din albumul destinului cu pecețile credinței Zilele sale, cenușeresele, le-a mocnit
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
ar fi făcut parte din sistemul de fortificații al cetății Chioar; este situată la doar 7 km de satul Chelința. Din păcate, amplasamentele turistice, în această zonă lipsesc aproape în totalitate, cu toate că, cei care ar dori să călătorească pe urmele haiducului maramureșean Pintea Viteazul (secolul XVIII), nu prea au mijloacele necesare să o facă. Din fericire, satul Chelința, singurul situat de partea cealaltă a Someșului, în raport cu orașul de reședință Ulmeni, a fost legat, din cursul verii anului 2009, printr-un drum
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
zărea o mogâldeață de om apropiindu-se. Cine să fie la ora asta? Cum câinii porniseră spre noua apariție în peisajul nocturn al serii de iunie, Miron strigă la ei să le potolească avântul. - Huo, mă, na la mine, javrelor. Haiduc, treci înapoi. Care ești acolo, mă, că te rup câinii? - Eu sunt, Miroane, Nicolae. - La ora asta, măi omule! - Lasă că-ți zic eu cum îi treaba. Câinii auzind că îi cheamă stăpânul înapoi și pe doctor vorbind, au mai
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
în vânt turiștii pe tot ce e exotic Și vom lăsa mesaje în alfabetul gotic Iar dacă n-avem bani de masă, de chirie Om face rost cumva măcar de-o farfurie Din cele zburătoare ce fac experimente, Conduse de haiduci sau poate de Terente Dar să pândim momentul când luna e-n eclipsă Să cerem de la nasa pe vară o elipsă Și-o să-i privim de sus pe cei ce azi ne-njură Să nu cădem de teamă, la ei
NU-MI MAI CĂLCA PE VISE de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359608_a_360937]
-
Erau prea mulți pentru un sat așa de mic. Începea procesul de eliminare a celor mai slabi, de către cei mai puternici. Acest Ionică Mitroi pe care l-am cunoscut mai bine că locuiam pe aceeași uliță, era un tip de haiduc, în stare să ridice singur căruța de jos și să plece cu ea în spate. Cred că ar fi putut să bea singur o damigeană de vin și pe urmă să se apuce de treabă. Ca flăcău, vorbea și el
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
Domnitorul acestor ținuturi a dat sfoară în țară că, dacă se va găsi cineva să ucidă acel balaur, va primi o mare răsplată. Boierii țării l-au sfătuit pe Domnitor să-l caute și să-l aducă pe Hălăuceanu, un haiduc ce hălăduia pe aceste locuri, pe care ei aveau ciudă, pentru că îi jefuia, nu voia să li se supună și-i miluia pe săraci. Boierii gândeau că astfel vor putea scăpa de el. Îl prinseră cu șiretlic pe Hălăuceanu, pe când
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
să mănânce carne de vițel, pe care și-o frigea singur în țiglă, iar în loc de apă, bea din butiile cu vin roșu. Un meșter fierar i-a făcut barda după voia lui, precum și cele o sută de cuie pe care haiducul le-a luat în desagă și a pornit la drum, oprindu-se într-o poiană, care se cheamă azi Gura Văii. Aici a strâns rășină de pe târși, pe care o topea la foc și o turna peste niște câlți. El
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
Apoi a luat barda în mâna dreaptă și fluierând o doină haiducească a pornit spre iaz. Balaurul stătea tupilat între stânci, sorindu-și solzii de aur și era mulțumit că prada îi vine cântând. Când fiara s-a repezit la haiduc să-l sfâșie, acesta i-a aruncat bulgării, așa încât, în lăcomia lui, balaurul și-a încleiat gura cu rășină, spărgându-și-o în cuie. Nemaiputându-și descleșta dinții din rășină a ridicat capul în sus de durere, iar atunci Hălăuceanu
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
iaz, iar cu ghearele a ros stânca, făcând un jgheab prin care apa din iaz a început să se scurgă mereu, așa încât și stânca a început să se tocească, făcând deschizătura ce se află acum între pietrele Izvorului Alb. Obosit, haiducul s-a culcat ... Sculându-se mai către seară, Hălăuceanu ... a luat capul balaurului și a pornit spre curtea Domnitorului său, care s-a bucurat mult de această ispravă. El a primit, după făgăduiala dată, libertatea, precum și locurile cale de o
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
brusc să invoce sindromul Bambi, iar doamne respectabile, care și-au sacrificat nepoții pentru o carieră dedicată „celor mulți”, adoptă culori și mine sumbre ce duc cu gândul la pădurile desfrunzite din noiembrie. Răzleț, apare chiar și specia hieratică a haiducului de laborator, aflat veșnic în goană, pe căluțul său de lemn, și agitând amenințător sabia de molid din dotare. E cât se poate de firesc ca acest grup eclectic de pretinși prigoniți politic să își dorească stoparea cu orice preț
Glonțul de diamant () [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
brusc să invoce sindromul Bambi, iar doamne respectabile, care și-au sacrificat nepoții pentru o carieră dedicată „celor mulți”, adoptă culori și mine sumbre ce duc cu gândul la pădurile desfrunzite din noiembrie. Răzleț, apare chiar și specia hieratică a haiducului de laborator, aflat veșnic în goană, pe căluțul său de lemn, și agitând amenințător sabia de molid din dotare. Iulian Lepa Posibila discreditare a unor magistrați cu trecut tulbure mai urmărește, pe lângă timorarea unor judecători sau procurori implicați în cazuri
Glonțul de diamant () [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
să treacă prin efort propriu dintr-o categorie socială, într-o altă categorie cu mai multe beneficii pentru viața sa și a familiei. Fiu de țăran de la talpa țării, cu mult pământ, cu o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata, ca și ceilalți cinci frați ai săi, ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață
Elena Buica: DE ZIUA TATĂLUI (17 iunie) () [Corola-blog/BlogPost/339363_a_340692]
-
Non multă șed multum” spunea domnul Peter Sragher. Ca si cum parcă părinții nu ar fi suferit destul, prietenia să cu Gheorghe Sută, liderul Partidului Național Țărănesc din Domnești, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara, participanta activă la „Rezistență anticomunista din Munții Făgăraș - Haiducii Muscelului”, si apartenența să țărănista aveau să-i condamne familia la supravegherea miliției și securității după război, pana prin anii ’70. Ion Pena n-a fost căsătorit, hotărâse s-o facă după război, dar n-a mai apucat, și n-
Marin Scarlat: Ion Pena, scriitorul interzis () [Corola-blog/BlogPost/339379_a_340708]
-
TVR HD luni, 27 aprilie, ora 20:10 În „Salonul nr 6”, ecranizare după nuvela lui A. P. Cehov, în regia lui Vitalie Lupașcu, actorul Dan Aștilean interpretează rolul medicului Raghin Îi dau replica: Răzvan Vasilescu, Constantin Dinulescu, Gavril Pătru, Ion Haiduc, Natalie Ester. Înaintea primei difuzări pe post a teleplay-ului, Dan Aștilean a acceptat să ne spună câteva cuvinte despre experiența întâlnirii cu textul lui Cehov, pe platourile TVR. Dan Aștilean: „ Cred că e un examen când joci Cehov. Ți se
DAN ASTILEAN in Premiera Casei de productie TVR SALONUL NR 6 () [Corola-blog/BlogPost/339436_a_340765]
-
aprilie, ora 12:10; TVR HD - Marți, 28 aprilie, ora 14:00. SALONUL NR. 6 de Anton Pavlovici Cehov Traducerea : Alexei Mateevici Regia artistică și scenariu : Vitalie Lupașcu DISTRIBUȚIE: Raghin - Dan Aștilean, Gromov - Răzvan Vasilescu, Hobotov - Gavril Pătru, Nikita - Ion Haiduc, Dariușca - Natalie Ester, Mihail Avereanovici - Mihai Dinvale, Moiseica - George Lungoci, Nebunul orb - Constantin Dinulescu, Țăranul fără simțuri - Cristian Toma, Nebunul Funcționar - Mihai Răducu, Mamă copil - Amalia Ciolan, Primarul - Bogdan - Ghițulescu, Poetul (Pușkin) - Ioana Visalon, Doctorul tânăr - Mihai Răzuș ECHIPA TV
DAN ASTILEAN in Premiera Casei de productie TVR SALONUL NR 6 () [Corola-blog/BlogPost/339436_a_340765]
-
țăranii erau în stare să moară, sunt vândute celor câțiva îmbogățiți sau străinilor, nu pe cine știe ce bani, sume uneori echivalente achitării unor impozite și datorii mai vechi. Personajele cărții nu sunt țărani sadea. Ei au atitudine politică și genă de haiduci. În satul Crângași încă mai circulă amintiri despre Dae Firoiu, haiduc superior care sprijină pe învățătorul Vasile Crângașu. Fiecare capitol reia o scenă generică, din istoria lumii. Capitoliul de exemplu a fost salvat de un stol de gâște. Portițe de
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
sau străinilor, nu pe cine știe ce bani, sume uneori echivalente achitării unor impozite și datorii mai vechi. Personajele cărții nu sunt țărani sadea. Ei au atitudine politică și genă de haiduci. În satul Crângași încă mai circulă amintiri despre Dae Firoiu, haiduc superior care sprijină pe învățătorul Vasile Crângașu. Fiecare capitol reia o scenă generică, din istoria lumii. Capitoliul de exemplu a fost salvat de un stol de gâște. Portițe de ieșire există în mediul social - politic inventat de Ion R. Popa
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
țăranii erau în stare să moară, sunt vândute celor câțiva îmbogățiți sau străinilor, nu pe cine știe ce bani, sume uneori echivalente achitării unor impozite și datorii mai vechi. Personajele cărții nu sunt țărani sadea. Ei au atitudine politică și genă de haiduci. În satul Crângași încă mai circulă amintiri despre Dae Firoiu, haiduc superior care sprijină pe învățătorul Vasile Crângașu. Fiecare capitol reia o scenă generică, din istoria lumii. Capitoliul de exemplu a fost salvat de un stol de gâște. Portițe de
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]
-
sau străinilor, nu pe cine știe ce bani, sume uneori echivalente achitării unor impozite și datorii mai vechi. Personajele cărții nu sunt țărani sadea. Ei au atitudine politică și genă de haiduci. În satul Crângași încă mai circulă amintiri despre Dae Firoiu, haiduc superior care sprijină pe învățătorul Vasile Crângașu. Fiecare capitol reia o scenă generică, din istoria lumii. Capitoliul de exemplu a fost salvat de un stol de gâște. Portițe de ieșire există în mediul social - politic inventat de Ion R. Popa
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]
-
le adune-aș vrea, într-o corola vie în primă, a nemărginirii, poezie - tăcerile-mi profunde, de pripas vor prinde, oare, -n primăvară glas? voi întomna cu ele-n gușa, ca un cuc? le-oi trece iarnă în desaga de haiduc? Referință Bibliografica: ELOGIU TĂCERILOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ELOGIU TĂCERILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340780_a_342109]
-
visele, eroul meu, un Șef de CAP nu avea decât idei mici ... Din anul al treilea de studenție, în urma unui concurs am devenit, până în 1965, secretarul subredacției revistei “Viața studențească” din Iași. Au mai concurat doi băieți cu nume de haiduci, alții spun că de bandiți, care au devenit, unul prozator de talent, celălalt publicist infatuat ... Îndrumător era domnul profesor C. Ciopraga. M-a rugat să nu le spun asta colegilor mei. „Cât trăiți!”. O fac acum cu adâncă recunoștință fiindcă
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
soții. Am venit pe lume nu departe de Brâncoveni, satul martirilor pilduitori. Prin acest ținut l-au purtat pașii pe Iancu Jianu, cutreierând în sus și-n jos pe malurile Oltețului. Numele comunei vine de la Voinea, unul din oștenii celebrului haiduc oltean. În acest tărâm, cuprins între Balș și Caracal, bogat în păduri de stejar și zăvoaie virgine s-a născut Romuliana, mama împăratului roman Galeriu (Galer, Doamne, lerui, ler). Mai sus de satul meu, pe Olteț, veghează întru credință străveche
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
satul Pleșești, terminată abia în anul 1791. Despre zidirea acestei mănăstiri nu se cunosc date concrete; dar din generație în ge- nerație, pe cale orală, de-a lungul veacurilor, au circulat mai multe variante: a) Mănăstirea ar fi fost construită de haiducul Dragu, care se ascundea în hățișurile Pădurii Balaciu, ce se întindea până aproape de locul unde a hotărât să ridice mănăstirea și în stufărișul unei bălți de mari dimensiuni, care azi îi poartă numele: Balta Dragului. Legenda spune că aici, în
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
a hotărât să ridice mănăstirea și în stufărișul unei bălți de mari dimensiuni, care azi îi poartă numele: Balta Dragului. Legenda spune că aici, în baltă, s-ar afla un butoi plin cu galbeni, pe care i-ar fi ascuns haiducul, după ce a construit trei biserici. Banii îi avea de la boierii pe care îi tâlhărea în pădure în drumul lor spre Târgul de la Râureni, spre Băbeni sau Râmnic. O întâmplare asemănătoare am citit-o în nuvela „În pădurea Cotoșmanei„ din volumul
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]