541 matches
-
ca să sporească iluzia". (Ritzer, 1996, 62) Și, într-adevăr, cu costuri foarte mici pe punga de cartofi, de exemplu, se obțin profituri uriașe în in-dustria fast-food, acestea putând ajunge la 400 % sau 600 % peste costurile reale 187. Greutatea și mărimea hamburgerului sunt standardizate și calculate la aprox. 45 g și un diametru de 9 cm, iar chifla măsoară exact 8,89 cm. Datorită unor inovații McDonald's, carnea nu are decât 19 % grăsime. Temperatura de preparare și durata sunt fixe și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
aprox. 45 g și un diametru de 9 cm, iar chifla măsoară exact 8,89 cm. Datorită unor inovații McDonald's, carnea nu are decât 19 % grăsime. Temperatura de preparare și durata sunt fixe și respectate cu strictețe, astfel încât toți hamburgerii să arate la fel și să aibă același gust (Ritzer, 1996, 63). Calculabilitatea conduce la predictibilitate, căci nu ar trebui să existe surprize în cadrul unui sistem raționalizat. Fiecare hamburger este identic cu cel produs cu o zi înainte și cu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
preparare și durata sunt fixe și respectate cu strictețe, astfel încât toți hamburgerii să arate la fel și să aibă același gust (Ritzer, 1996, 63). Calculabilitatea conduce la predictibilitate, căci nu ar trebui să existe surprize în cadrul unui sistem raționalizat. Fiecare hamburger este identic cu cel produs cu o zi înainte și cu cel care se va produce în ziua următoare. Și aceasta nu atât pentru că oamenii nu se așteaptă la surprize, cât pentru faptul că ar putea fi surprinși neplăcut, dacă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
franciză de tip McDonald's, însă, nu există teama de eșec. Produsele nu sunt "fabricate" de un bucătar în sensul clasic al cuvântului, ci de un sistem de producție automatizat și robotizat. Chiflele ajung la McDonald's gata tăiate, iar hamburgerii gata pregătiți, urmând doar să fie prăjiți în mașini speciale și ambalați. Automatele de băuturi sunt și ele prevăzute cu senzori care asigură oprirea în momentul în care paharul de carton sau plastic este plin, prevenindu-se astfel orice risipă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
concentrându-se pe iluzie sau, în termenii lui Baudrillard, relevând simularea și simu-lacrul191, care tind să înlocuiască în viitor realitatea. Crearea impresiei într-un McDonald's este mult mai profundă decât pare: "costița" din care se presupune că este preparat hamburgerul este carne de vită sau curcan, nu porc, aromele sunt în general artificiale, o pungă de cartofi conține aparent o cantitate mare etc. La toate acestea se adaugă și iluzia că mâncarea de la McDonald's ar fi un chilipir și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în pofida meniului fix, oferă o calitate mai bună la preț mic. O altă manieră de a se opune sistemului este propunerea creării voite a factorului surpriză în tiparul predictibilității (de exemplu, achiziționarea de chifle de mărimi și aspecte diferite pentru hamburgerul McDonald), ceea ce ar anihila uniformizarea, ar "raționaliza iraționalul" și ar produce reacții de amu-zament193. În ciuda celor susținute de Ritzer, dacă ar apărea factorul surpriză, credem că acesta nu ar reintroduce dimensiunea magică, pierdută pentru totdeauna, ci ar crea o iluzie
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mașină), libertate, naturalețe, familiaritate și suficiență de sine198, mit exportat în lumea întreagă. Ceea ce atrage la McDonald's-ul din afara Americii ține tot de "visul american" și de percepția viabilității lui. McDonald's este frecventat în general nu atât pentru hamburgeri, cât pentru posibilitatea de a "experimenta", de fapt de a simula experiența mitului libertății și al egalității americane; sau pentru a încerca altceva decât bucătăria locală. Astfel, iconul porților aurite McDonald's creează noi conotații în funcție de zona geografică în care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
McDonald's este un loc de distracție în ocazii speciale pentru copiii ai căror părinți par să ignore toată propaganda despre cât de nesănătoasă este mâncarea. Frecventarea ocazională a McDonald's-ului este motivată și de prețurile foarte mari ale hamburgerilor și cartofilor prăjiți în Europa de Est în comparație cu salariul mediu al oamenilor obișnuiți. Mai există un motiv pentru care părinții preferă să-și trateze copiii la McDonald's: este un loc curat, cu aer condiționat. Contrar McDonald's-uri-lor americane, care sunt locuri
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
critici, în special din partea europenilor, din momentul în care a fost prezentată publicului în 1943. A fost considerată urâtă, lipsită de autenticitate și kitsch. Un alt exemplu de cultură creolizată este experiența McDonald's, descrisă pe larg în Capitolul 5. Hamburgerul este un hibrid de rețete europene (germane, italiene, franțuzești) și asiatice. Bucătăriile tradiționale europeană și asiatică au fost compartimentate în părți componente, separate de contextul culinar tradițional și reasamblate în hamburgerul sau cheeseburgerul de la McDonald's. Noul produs a fost
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
experiența McDonald's, descrisă pe larg în Capitolul 5. Hamburgerul este un hibrid de rețete europene (germane, italiene, franțuzești) și asiatice. Bucătăriile tradiționale europeană și asiatică au fost compartimentate în părți componente, separate de contextul culinar tradițional și reasamblate în hamburgerul sau cheeseburgerul de la McDonald's. Noul produs a fost înzestrat cu noi semnificații, la care s-au adăugat și conotațiile spațiului în care se consumă: mâncare ieftină, impresia de abundență, de bunăstare și sentimentul consumului în comunitate (familie, prieteni). Astfel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
acum", "ieri", "eu", "tu" etc. sînt deictice și, într-o aserțiune ca "ea l-a văzut ieri", adverbul contribuie la localizarea a ceea ce se spune despre destinator (în raport cu prezentul său, ceea ce se relatează s-a întîmplat în ziua precedentă). ¶Käte Hamburger a observat că, într-o ficțiune narativă, circumstanțialele deictice (temporale) care, în aserțiunile despre realitate, se raportează la prezent sînt adesea legate de timpuri trecute: iată "Maria a aflat că Ion este în oraș. Se confrunta acum cu o decizie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
desemnează aceste situații și elemente ca fiind fictive și ca "avînd loc" în prezentul "atemporal" și fictiv al personajelor; ele nu semnifică timpul real și nici nu etichetează situațiile și evenimentele narate ca aparținînd unui timp anterior. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Hamburger 1973; Palmer 1981. Vezi și DEIXIS, PRETERIT EPIC, AMBREIOR, TIMP. deixis [deixis]. Fenomenul general de apariție a DEICTICII; setul de referințe la situația (interlocutori, timp, loc) unui enunț. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Palmer 1981. descoperire [discovery]. Vezi RECUNOAȘTERE. ¶Aristotle 1968 [1965
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ori" cu "El a plecat", sau "El i-a spus asta de mii de ori". Distincția operată de Benveniste între istorie și discurs este similară distincției lui Weinrich între UNIVERSUL COMENTAT și UNIVERSUL NARAT și aduce aminte de distincția lui Hamburger între POVESTIREA FICȚIONALĂ și POVESTIREA FACTUALĂ. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Chatman 1978; Genette 1976 [1978], 1980, 1983. Vezi și TIMP. discurs atributiv [attributive discourse]. Discursul care însoțește discursul (direct) al unui personaj și individualizează actul vorbitorului sau gînditorului, identificîndu-l și (uneori
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
asemenea trimiteri. Comparați "Ți-am amintit de multe ori" cu "I-a amintit de multe ori". Distincția lui Benveniste între istorie și discurs este analoagă distincției lui Weinrich între UNIVERSUL NARAT și UNIVERSUL COMENTAT și aduce aminte de distincția lui Hamburger între POVESTIRE FICȚIONALĂ și POVESTIRE FACTUALĂ. ¶Beaugrande 1980; Benveniste 1971 [2000a]; Chatman 1978; Doležel 1976; Forster 1927 [1963]; Genette 1980; Prince 1973, 1982; Shklovsky 1965b [1975]; Stein 1982; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ, POVESTIRE MINIMALĂ. izocronie [isochrony]. 1
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de povestire directă la persoana întîi, în timp ce Robinson Crusoe și David Coperfield n-ar fi astfel. ¶Bakhtin 1984 [1970]; Banfield 1982; Lemon, Reis 1965; Titunik 1963; Vinogradov 1980. povestire factuală [Aussage]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, în accepția lui Hamburger, opus la ceea ce se numește POVESTIRE FICȚIONALĂ (fiktionale Erzählen). Povestirea factuală constă din aserțiuni de realitate, istorice, teoretice și pragmatice (ca și aserțiuni de "realitate prefăcută", de exemplu în NARAȚIUNEA ficțională LA PERSOANA ÎNTÎI): acestea se pot raporta la un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unui eu-origine (personajele fictive introduse la persoana a treia sînt subiectele rostirilor, gîndurilor, sentimentelor și acțiunilor prezentate) și are capacitatea unică de a portretiza subiectivitatea acestor personaje la persoana a treia, ca personaje la persoana a treia. Distincția operată de Hamburger între povestirea factuală și povestirea ficțională e analoagă, deși nicicum echivalentă cu distincția lui Benveniste între DISCURS și ISTORIE, sau distincția lui Weinrich între UNIVERSUL COMENTAT și UNIVERSUL NARAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. povestire ficțională [fiktionale Erzählen]. Unul din cele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
personaje la persoana a treia. Distincția operată de Hamburger între povestirea factuală și povestirea ficțională e analoagă, deși nicicum echivalentă cu distincția lui Benveniste între DISCURS și ISTORIE, sau distincția lui Weinrich între UNIVERSUL COMENTAT și UNIVERSUL NARAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. povestire ficțională [fiktionale Erzählen]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, după Hamburger, care o opune la ceea ce s-ar numi POVESTIRE FACTUALĂ (Aussage). Povestirea ficțională constă dintr-o NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. Dacă aserțiunile care constituie povestirea factuală
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
povestirea ficțională e analoagă, deși nicicum echivalentă cu distincția lui Benveniste între DISCURS și ISTORIE, sau distincția lui Weinrich între UNIVERSUL COMENTAT și UNIVERSUL NARAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. povestire ficțională [fiktionale Erzählen]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, după Hamburger, care o opune la ceea ce s-ar numi POVESTIRE FACTUALĂ (Aussage). Povestirea ficțională constă dintr-o NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. Dacă aserțiunile care constituie povestirea factuală se pot lega de un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ficțională prezintă calitatea unică de a portretiza subiectivitatea la persoana a treia ca persoană a treia: este singurul loc unde se poate prezenta o asemenea subiectivitate, singurul loc unde mintea persoanei a treia poate fi inspectată dinlăuntru. Distincția făcută de Hamburger între povestirea ficțională și povestirea factuală este analoagă, deși nicidecum echivalentă, cu distincția lui Benveniste între ISTORIE și DISCURS și distincția lui Weinrich între UNIVERS NARAT și UNIVERS COMENTAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. Vezi și PRETERIT EPIC. povestire inelară. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
treia poate fi inspectată dinlăuntru. Distincția făcută de Hamburger între povestirea ficțională și povestirea factuală este analoagă, deși nicidecum echivalentă, cu distincția lui Benveniste între ISTORIE și DISCURS și distincția lui Weinrich între UNIVERS NARAT și UNIVERS COMENTAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. Vezi și PRETERIT EPIC. povestire inelară. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire în ramă. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire minimală [minimal story]. O narațiune care reflectă numai două STĂRI și un singur EVENIMENT, în așa fel încît (1) o stare precede evenimentul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
prefigurează pe al doilea. ¶Brooks, Warren 1959; Chatman 1978; Souvage 1965. Vezi și PREAVIZARE, SUSPANS. prescurtare [foreshortening]. Vezi REZUMAT. ¶Brooks, Warren 1959; H. James 1972. preterit epic [epic preterite/epische praeteritum]. Preteritul caracteristic pentru narațiunea epică sau ficțională. După Käte Hamburger, acest așa-numit preterit epic (epische praeteritum) este o trăsătură distinctă a ficțiunii, în opoziție cu non-ficțiunea (tot așa cum POVESTIREA FICȚIONALĂ se află în opoziție cu POVESTIREA FACTUALĂ): el le desemnează ca fictive (trecutul există numai pentru o persoană reală
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
numai pentru o persoană reală; evenimentele din ficțiune sînt atemporale și "au loc" în prezentul fictiv și atemporal al personajelor) și nu semnifică un timp real și nici nu se atașează la situații și evenimente descrise ca fiind trecute. Pentru Hamburger, acest statut special al preteritului epic este pus în evidență de combinații între el și circumstanțialele DEICTICE (temporale) care ar fi inacceptabile în aserțiuni despre realitate: iată, de exemplu: " El a văzut-o, și acum se simțea rău", în care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
aserțiuni despre realitate: iată, de exemplu: " El a văzut-o, și acum se simțea rău", în care o formă adverbială desemnînd un prezent se combină cu un preterit. Unii cercetători ai narațiunii (Bronzwaer, Chatman) argumentează în sensul că pretenția lui Hamburger este excesivă și, mai exact, că co-apariția formelor preterice și a circumstanțialelor deictice (temporale) nu definește ficționalitatea. Alții argumentează totuși nu foarte diferit de Hamburger că, în ficțiune, preteritul constituie un prezent cu distanță estetică și exprimă, înainte de toate, statutul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu un preterit. Unii cercetători ai narațiunii (Bronzwaer, Chatman) argumentează în sensul că pretenția lui Hamburger este excesivă și, mai exact, că co-apariția formelor preterice și a circumstanțialelor deictice (temporale) nu definește ficționalitatea. Alții argumentează totuși nu foarte diferit de Hamburger că, în ficțiune, preteritul constituie un prezent cu distanță estetică și exprimă, înainte de toate, statutul ficțional al universului reprezentat (Ingarden, Sartre, Barthes). ¶Banfield 1982; Barthes 1968 [1972]; Bronzwaer 1970; Chatman 1978; Hamburger 1973; Ingarden 1973 [1978]; Pascal 1962; Ricoeur 1985
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ficționalitatea. Alții argumentează totuși nu foarte diferit de Hamburger că, în ficțiune, preteritul constituie un prezent cu distanță estetică și exprimă, înainte de toate, statutul ficțional al universului reprezentat (Ingarden, Sartre, Barthes). ¶Banfield 1982; Barthes 1968 [1972]; Bronzwaer 1970; Chatman 1978; Hamburger 1973; Ingarden 1973 [1978]; Pascal 1962; Ricoeur 1985; Sartre 1965; Weinrich 1964. prezentarea "nudă" a procedeului [laying bare]. Atrăgînd atenția la procedeu, tehnică sau convenție. După Tomașevski și formaliștii ruși, DEZGOLIREA PROCEDEULUI (în opoziție cu MOTIVAȚIA) subliniază caracterul guvernat de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]