748 matches
-
pentru că a ratat timpul propice; drama pe care o trăiește hangiul Stavrache (În vreme de război) este cea a autocrucificării sufletești ca pedeapsă pe care partea bună a sufletului său o aplică iubirii de arginți, înscrisă la rîndu-i în destinul hangiului prin chiar numele ce i-a fost predestinat: purtător al crucii, conform etimonului grecesc; ispititoarea eroină a nuvelei La hanul lui Mînjoală, cocoana Marghioala era frumoasă, voinică și ochioasă așa cum îi esențializează grațiile frumosul ei nume elenic; înstrăinarea omului într-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o subclasă de verbe trivalente, reprezentată prin verbe ca: 1. a boteza (L-au botezat Doru.), a chema „a avea nume” (Îl cheamă Ionescu.), a denumi (Teoreticienii l-au denumit complement de agent.), a intitula (Scriitorul și-a intitulat nuvela Hangiul.), a numi (Frații l-au numit George.), a porecli (Prietenii l-au poreclit Șchiopu.), a spune „a avea nume” (Îi spune Georgescu.), a zice „a avea nume” (Îi zice Georgescu.); 2. a alege (L-au ales director.), a angaja (L-
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cauți cotlon să te aciuezi din drumul lui?! Luând-o peste arături, bărbatul se pomeni în spatele ciudatului han ce fusese cândva, după spusele slugii, casă bisericească. Cu chiu cu vai, găsi cu cale să intre și să dea ochii cu hangiul grec, bulgar ori albanez ce-o fi fost; cu cei doi olteni cu priviri agere sau cu neamțul zdrențuros, o stârpitură de om spân, cu câteva fire de păr roșu drept barbă, cu glasul pițigăiat, cu ochii mărunți și vii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
era închisă, iar masa stătea rezemată de ea, așa cum o pusese el. A visat?! Nu, n-a putut să viseze fiindcă nu dormise. Trebuia să plece din afurisita asta de casă, acum, în toiul nopții. Degeaba râdea neamțul, degeaba spunea hangiul că se luminează de ziuă, că Tașcă o ținea una și bună că n-au trecut două ceasuri de când s-a dus să se culce. Abia târziu, pe șoseaua Bucureștilor, a început să dea cu socoteală că el tot a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
murdar, notează Cornel Ungureanu. E departe de inocența Mielului de simbolul pe care-l încorporează Mielul. El semnifică violenta desacralizare a unei lumi"150. Mediul fatid al hanului își pune amprenta cu precădere asupra oamenilor care-l locuiesc, de aceea hangiul grec, bulgar ori albanez de la Hanul Ciorilor sau cârciumarul Ghiță și familia sa de la Moara cu noroc devin victime ale acestui spațiu al morții. Slavici își formase din tinerețe o părere negativă despre această lume lubrică pe care anii n-
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sau târgurilor de provincie; la răscruci mari și mici de drumuri comerciale. Orășenii cu precădere văd hanul ca o fortăreață în care pot găsi cel mai bun adăpost în cazul confruntărilor armate sau a situațiilor de calamitate. "A fi fost hangiu pe vremea aceea nu era treabă rea. Multe averi s-au făcut așa. spunea G.M. Cantacuzino în 1932 într-o conferință la radio evocând atmosfera hanurilor de secol XIX Hanul era în tot timpul anului un centru de activitate vie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
meargă vestea”, cel mai important lucru pentru omul tradiției era să boteze și să cunune. Tutela în plan spiritual destine omenești din rîndul noilor generații; după cum trebuia să se impună ca bun profesionist, în cadrul breslei sale. Așa gîndea și Donea hangiul, cu referire la Nechifor Lipan, pe care îl cunoscuse bine: iarna făcîndu-și fini și cumetri; în restul anului îngrijindu-se de buna rînduială a turmelor. Mai departe, la Călugăreni, pe malul Bistriței și în apropiere de Piatra Teiului, alt cîrciumar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-l pe Nechifor Lipan, autorul apelează la o nouă clasă de semne, de data aceasta cu intenție categorială și expresivă. Că eroul avea idei năstrușnice, „harțag” în momente bahice, asta nu ne spune mare lucru. Informațiile de acest tip, ale hangiilor, chiar dacă sunt reevaluate din perspectiva subiectivizată a Vitoriei, rămîn, multe dintre ele, la nivelul accesibilității comune. Ele se fac înțelese de largi grupuri de destinatari, respectiv lectori, neintegrați obligatoriu în contextele speciale ale comunicării. Formula „cel cu căciula brumărie” deschide
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu vânt și ploaie, în rest senin și cald ziua, iar acum de câteva nopți cădea bruma. Nimeni nu se simțea stingherit de asta, iată mâine va fi Sfântul Dumitru, mare târg, și mustul s-a înăsprit, iar pe la unii hangii tulburelul a prins chiar a se limpezi. Cât ținea ziua, sacagiii cărau apă și strigătul lor era ca o melodie pe ritmul ciocanelor bătând pene la butii. Mirosea a fum iute de frunze și a pastramă de oaie prăjită la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
zeci de servitori, bucătari, grădinari, pivniceri, rândași, grăjdari, vechili, etc. Clienții hanului erau negustori bogați care veneau din toată țara, cu probleme de afaceri, livrări de mărfuri, încasări de bani sau încheieri de contracte. -Bine-ați venit la Socrate -îi întâmpina hangiul vesel, fiind bucuros că avea clientelă. Era un han de lux. Oaspeții erau mulțumiți de mâncărurile și vinurile alese servite, de camerele strălucitor de curate, mobilate cu cea mai scumpă mobilă de lux. Veselia și voia bună era răspândită în
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
alertă, făcând o descindere în cartierul rău famat, n-au găsit nimic suspect. Într-o noapte Socrate auzi zgomote suspecte. Uși și ferestre trântite, mobile mișcate din loc. Servitorii dormeau într-o casă din curtea hanului, neauzind zgomotele instantaneu produse. Hangiul ieși pe hol prudent, dând peste un om bine îmbrăcat, foarte palid la față, care scrijela cu unghia degetului arătător pe perete. -Toți suntem morți. Criminalii sunt în cartierul rău famat. Dă-mi petrol și chibrituri, la scările intrare han
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
se culcă, fară să dea importanță întâmplării. Până a doua zi în zori, când se sculă la treburile hanului, uitase totul. Noapte de noapte, zgomotele se amplificau fară să înceteze, inițiatorul le producea cu intenția de a atrage atenția cuiva. Hangiul speriat ieși pe hol, să vadă ce se întâmplă. Văzu un om palid bine îmbrăcat, care scrijela peretele cu unghia. -Dați-mi hârtie și un creion. Hangiul aduse hârtie și creion dârdâind de frică, punându-le pe masa care era pe
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
amplificau fară să înceteze, inițiatorul le producea cu intenția de a atrage atenția cuiva. Hangiul speriat ieși pe hol, să vadă ce se întâmplă. Văzu un om palid bine îmbrăcat, care scrijela peretele cu unghia. -Dați-mi hârtie și un creion. Hangiul aduse hârtie și creion dârdâind de frică, punându-le pe masa care era pe hol. Personajul misterios scrise : -Toți cei treizeci de negustori, suntem morți. Am fost îngropați aproape vii, în căminele de canalizare. criminalii sunt în cartierul rău famat
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de negustori, suntem morți. Am fost îngropați aproape vii, în căminele de canalizare. criminalii sunt în cartierul rău famat. Pentru mâine noapte, pregătește-ne petrol și chibrituri. Creionul căzuse cu zgomot pe masă, fantoma dispăruse înghițită de întuneric. Adoua zi, hangiul scose petrol din pivnița specială, cam zece litri și împreună cu un pachet de chibrituri, le puse lângă zidul hanului, la intrare. Când veni noaptea, auzi mai întâi zgomotul unui vânt puternic, care prevestea o mare vijelie, sub al cărui efect
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ajuns să fie căutat de mulți mușterii, printre care și personalități ale timpului... Printre aceștia nu se putea să nu se numere Creangă și Eminescu... Pe timp de vară, ei aveau o masă a lor între liliecii din grădină... Când hangiul urca cu greu treptele pivniței tăbârcind oalele pline cu vin, Eminescu, râzând, îi ieșea în întâmpinare să-l ajute, iar Creangă, mucalit, îl sfătuia: “Ghinișor logofete să nu îmbeți păpădia”. Costache Luca era un întreprinzător. El a făcut și o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
păi”, fiindcă Hanul “La Doi Castani” e altă gâscă în ceea traistă... Dacă n-ai să-mi spui cum devine treaba cu hanul acesta, n-am să dorm la noapte și ai să mă ai pe conștiință. Află tu că hangiul Costache Luca și coana Tinca au avut mai mulți copii. Unii au mers la școli înalte ajungând, fetele învățătoare, iar unii din băieți economiști... Anton a devenit chiar actor, apoi militar de carieră, ajungând până la gradul de colonel, dar a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
devenit chiar actor, apoi militar de carieră, ajungând până la gradul de colonel, dar a murit eroic în primul război mondial. Unul din fii - Costache - a rămas fără studii înalte, dar era un bun gospodar și plin de îndrăzneală. După moartea hangiului, afacerea a rămas pe mâna Coanei Tinca, a lui Costache și a lui Dumitru, economist de meserie, dar fire boemă. Avea mulți prieteni cheflii pe gratis, însă... După un timp, hanul a început să se poticnească. Văzând treaba asta, Costache
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Strașnică muiere, bade Pavele. Vezi bine că așa trebuie să fie o hangiță, Nicolae băiete. Altfel ai mai intra tu aici? Și dacă ai intra, ai sta mai mult decât cioara în par? Nuuu! Da’ așa... Așa îi altă treabă... Hangiul a știut el bine ce femeie să-și aleagă. Altfel aleluia părăluțe, băiete! Iaca eu n-aș putea să stau liniștit văzând cu ochii mei cum li se lungesc gâturile mușteriilor uitându-se după Catrina mea. Unde mai pui că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai ales târgoveți, care după ce s-o amețit pune chiar mâna pe ea și râde ca proasta în târg. Cum să te porți așa cu o asemenea muiere, căreia i-ai bea apă din pumni nu alta?! Apoi au ei - hangiul și muierea - școala lor. Tot ce face ea îi cu buna știință a bărbatului. Ia să întreacă ea măsura că se scoboară milităria din pod, Niculăiță tată! Păi nu spuneau cei bătrâni că pe vremuri era aici un hangiu cam
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ei - hangiul și muierea - școala lor. Tot ce face ea îi cu buna știință a bărbatului. Ia să întreacă ea măsura că se scoboară milităria din pod, Niculăiță tată! Păi nu spuneau cei bătrâni că pe vremuri era aici un hangiu cam între două vârste, dar își luase o muiere tânără și toată numai foc și pară. Parcă ardea locul pe unde călca! Toți care intrau să deșarte o ulcică-două cu vin ședeau mai mult cu ochii după hangiță, de uitau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
bătrânul a reînodat firul povestirii: Și cum spuneam hangița făcea totul ca purtată de un duh necurat. ... În seara acea, după ce au terminat treburile, înainte de a se așeza la masă, hangița a lăsat să curgă în ulcica cu vin a hangiului câteva chicușuri din șâpul primit de la haiduc.... Apoi, vlăguiți, s-au dus la culcare... „Nu știu cum, dar în seara asta mi-i mai somn ca altădată” - l-a auzit vorbind de unul singur pe hangiu. „Culcă-te, că azi ai alergat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
curgă în ulcica cu vin a hangiului câteva chicușuri din șâpul primit de la haiduc.... Apoi, vlăguiți, s-au dus la culcare... „Nu știu cum, dar în seara asta mi-i mai somn ca altădată” - l-a auzit vorbind de unul singur pe hangiu. „Culcă-te, că azi ai alergat atâta! Ai fost și în târg... Și apoi mâine trebuie să mergi la podgoreanul cela din Miroslava, să vezi de un butoi cu vin” - i-a răspuns femeia. Au stins lumânarea și s-au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lung și trăgănat a spart noaptea. Ca o pisică, hangița s-a furișat de sub ogheal. S-a îmbrăcat și cu tremur de genunchi a pornit către stejarul din poiană...Privea des în urmă, de teamă să nu se fi trezit hangiul... Nici nu și-a dat seama câtă cale a străbătut, când două brațe puternice au cuprins-o strângând-o la piept, în timp ce o gură fierbinte i-a stăvilit țipătul de groază gata să pornească în noapte... În clipele următoare, buzele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Închipuiește-ți că avea un bordei de toată frumusețea. Numai că nu se vedea nici un semn care să arate că acolo este un adăpost. .. Dar... Vorba ceea: ulciorul nu merge de multe ori la apă, Niculăieș, feciorul tatii. De la o vreme, hangiul o băgat de seamă că ceva nu-i la locul lui. Că prea adoarme devreme și nu se trezește decât dimineața târziu. Chiar și acum iarna când noaptea îi atât de lungă!... „Să știi că fimeia îmi pune cine știe ce în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lungă!... „Să știi că fimeia îmi pune cine știe ce în vin. Ia să mă prefac eu că îl beau, dar...” În seara aceea, hangița, știind că i-o pus fiertura în ulcica cu vin, n-o mai băgat de seamă dacă hangiul o băut vinul ori ba. Era o iarnă vrăjită și omătul proaspăt din poiană nu era atins nici de pasăre... La miezul nopții, hangița a plecat, ca de obicei către bordeiul haiducului... Am uitat să-ți spun că hangiul avea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]