2,931 matches
-
vadă Dacă-l înșel și nu m-or spune sfinții! Făcu’așa,cum l-a împins păcatul O casă ieftină-n pădure-a ridicat, Chemă boierul (a venit tot satul) Să vadă ,cât de bine a lucrat. -Că ai fost harnic și m-ai ascultat În loc de plată Ioane ,eu aș vrea Să-ți dăruiesc căsuța ce-ai lucrat, De azi băiete dragă, e a ta! Se uită lung argatul de la drum Și cu regret găsind căsuței hibă: -Dacă eram un om
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
lor! Dar n-avusese câștig și pace! Băiatul subțire și gălbior ca o fată, cu ochi de azur, rămăsese același. Era așezat, cumpănit, deși n-avea mai mult de doisprezece ani. Nu-i plăceau ciondănelile, mai ales cele zgomotoase. Era harnic la școală și-n bătătura bunică-sii, Lumânăreasa, atrăgând vorbe de prețuire de la mari și mici. Toți îl îndrăgiseră, uitând că-i venetic. Doar acum locuia în sat, împărțea același trai cu ei! Peste orice, se vădise mare născocitor de
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
cocean fără patru-cinci știuleți pe el. La fel de bine mergea și floarea soarelui și sfecla de zahăr. Drept urmare, veniturile colectiviștilor au crescut vizibil. Rezultatele concrete al muncii și alt mod de calcul la fiecare zi muncă a făcut ca cei mai harnici să agonisească bine de tot. Adevărat este, pe de altă parte, că se fura mult. Aproape că nu era membru al cooperativei agricole, bărbat ori femeie, care să se întoarcă acasă de la câmp cu traista goală. Că erau câțiva știuleți
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
hrană în China, așa cum la noi este grâul și cartoful. De abia privind munca chinezilor, am înțeles mai bine crunta bătălie pentru pământ și apă, esența vieții. Care căpătau o și mai mare putere în mâinile unui popor puternic și harnic. S-a vestit aterizarea la Beijing (Peking, cum se scria în cărți, o vreme). Începură să se trezească călătorii, care până atunci dormiseră duși sub pături. Da, intram în Beijing. Avionul nostru, cu modestie, dar și demnitate, ateriză lin pe
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
covoare Și cresc, pentru țărani să fie trudă. Doar vânturile-adie grijulii, Să nu doboare florile din ramuri, Țesute ca baticuri colilii Și mișcă-ncet perdelele la geamuri. Decorul verde-ncepe să-l brodeze, Natura zăpăcind-o de culoare, Chemând albine harnice s-așeze Polenuri felurite peste floare. Ăst timp, în crânguri, mii de zburătoare, Armonizează cânt de regăsire, Omagiu la frumoasa sărbătoare, Adus pentru a vieții primenire. *** Referință Bibliografică: Primăvară / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1907, Anul
PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384681_a_386010]
-
atunci înainte, pe malul uriașului fluviu al străvechiului Egipt, Rameses și Talya au trăit o viață frumoasă, plină de iubire și armonie. Iar evreii din ostrovul vecin au fost respectați și au trăit și ei în pace, ca buni și harnici vecini ai stăpânul lor. Așa răsplătește Iehova pe cei care fac fapte bune, și pentru care viața semenilor este la fel de prețioasă ca însăși viața lor! Sfârșit Referință Bibliografică: Făclii pe Nil (4) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
În cele câteva minute disponibile, m-am îmbracat sumar, anunțându-se o zi toridă. Mi-am luat cafeaua într-o sticluță, vâslele din boxă și am alergat în parcare. Restul sculelor erau pregătite în mașină, un Moskvici vechi, dar încă harnic. Am pornit grăbit motorul și-l ascultam cum toarce liniștit sub răcoarea dimineții. Începea să se crape de ziuă, iar întunericul părăsea cu umbrele sale cartierul. Pe stradă, măturătorii erau deja la lucru. Paznicul din colț stătea rezemat de balustrada
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
Eros și Cupidon, Adora al dragostei izvor. Pe fete le săruta și pe loc le logodea Cu câte un băiat din sat Pe care-l provoca la alergat, În ciripitul păsărilor, În mireasma florilor Culese de prin păduri De tineri harnici și buni. Pe săteni îi ajuta Să scape de multe boli, Să muncească mai cu spor. De multă vreme uitat S-a trezit deodată concurat De un preot îndepărtat Cu un nume cam ciudat, Dar degrabă importat, Fiindcă este anglican
DRAGOBETELE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382377_a_383706]
-
Alechem). • S-a tras în aer... Dar aerul era în piept (ziarele). Nu tot ce zboară se mănâncă. Nici măcar la chineji... Egalitatea e bună, dar tare plicticoasă. • Nimeni nu se poate vinde zilnic pe nimic. • Cine caută o femeie buna, harnică și frumoasă, nu caută o femeie, ci trei (Oscar Wilde). • Toate religiile sunt politice. • Nu numai că nu-i lipsește o doagă, dar cred că are una în plus... • M-a ajutat mult, dar nu m-a ajutat bine. Poți
LUNA DE MIERE & NIMIC NU SE SCHIMBĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382392_a_383721]
-
toți ce încă-i am Să-i împărțim, la rău și bine. Să nu ni se mai piarză-n van. Și știu : Mă vei certa amarnic, Că pân-acum n-am fost în stare La vorbă să m-arăt mai harnic, Spunîndu-ți sincer cât de tare Mă bucur când te am aproape. Dar voi pleca, cuminte, capul, Sperînd că dup-aceea, poate, Mă vei lăsa să îți trec pragul. Pesemne că am fost prea tineri Când viața mi te-a scos
MĂ IARTĂ de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382651_a_383980]
-
au plăcut poveștile. -Aș vrea să nu îmi spui povești acum, ci doar adevărul... -Nu vă voi spune povești... Am avut prietene, colege, vecine, mama îmi cultiva ideea de prietenie, era o fire calmă și veselă, sociabila, răbdătoare și foarte harnica. -Ai pentru ea numai cuvinte de laudă, e foarte frumos, dar te-ai gândit vreodată la cauza conflictelor dintre ei? -Am reflectat de când am inceput sa inteleg mai bine lumea, relațiile interumane, de pe la 14-15 ani, am înțeles partea de vină
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
un glas nespus de sfâșietor a rostit: „Of, Doamne, Doamne!”. Istoricul, politicianul, botoșăneanul Nicolae Iorga spunea că „Eminescu este expresia integrală a sufletului românesc”, iar în volumul său „Istoria românilor prin călători”, a consemnat constatările din anul 1858 ale unui „harnic scriitor” despre Bucovina, după efectuarea călătoriei sale din Viena în Principate, trecând prin Galiția - și anume: „spiritul de rasă și de naționalitate a păstrat toată puterea sa”, precum vechile tipuri de români și daci ale Coloanei lui Traian se recunoșteau
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
între ei intervenind neînțelegeri de ordin financiar. Edison avea o viziune optimistă asupra vieții, spunând: „Cel mai mare neajuns al nostru este că renunțăm prea repede. Cel mai corect drum către succes este să mai încerci o dată”. Tot el, faimosul, harnicul Thomas Edison spunea, cu peste o sută de ani în urmă, că: „Geniul este 1% inspirație și 99% transpirație”. În altă zi am vizitat târgul de antichități din Louisville, plasat pe malul râului Ohio. Podul de peste râu te trece în
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
ascunziș, este pitit și-un drob de sare. E bun oricând, dar mai ales atunci când e-un pospai de hrană... * În vara din urmă se nimerise prin locurile rudarilor un drumeț rătăcitor, ieșit ca din poveste. Lăsat dinspre Ardeal, trecuse harnic Parângul cu sete de-a cunoaște noi ținuturi. Ducea cu sine o traistă înflorată, din care tot scotea o plată pentru hrană. Căzut la ei de Sf. Ilie, se bucurase tare în poienița din cătunul rudarilor, ce făcuseră în juru-i
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
ideea „nici o localitate maramureșeană fără monografie.” Lucrarea este expresia faptului că fenomenul istoriografic local, ca parte integrantă a istoriei naționale - în calitate de componentă distinctivă a culturii - continuă să existe, cu toate greutățile perioadei pe care o trăim. Credem că cei doi harnici cercetători au conceput lucrarea lor ca o cercetare deschisă care să permită aflarea unor răspunsuri cu privire la evoluția în timp și spațiu a localității Ulmeni. Constatăm că în cercetarea lor, Radu și Mircea Botiș - ca exemplu de lucru în echipă - s-
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
despre cer și astre etc. Utilă este și galeria personalităților sau, mai bine-zis fiilor localității, care s-au ridicat din Ulmeni și au contribuit la ridicarea morală și culturală a localității. Ne este arătat un colț de țară cu oameni harnici, aprigi, care și-au păstrat credința, limba, portul și obiceiurile, în ciuda vitregiei timpului, vedem oameni cu tradiții străvechi, oameni apropiați de natură, de peisajele locului, de cele eterne primordiale, ca și de cele create de ei, simțindu-le și îmbinându
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
doar cu povară, Dar veșnică și flacără nestinsă Cerți vremea scursă blestemând ocară. Grizoanele ce-s ninse-n tâmpla roasă Te fac icoană sfântă pentru mine, C-ai fost...și ești...și-ai să rămâi frumoasă Aidoma unui stup cu harnice albine. A tale palme crețe de la trudă Sunt ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudă Voind ca binele din lume să-l lași nouă. Măicuță sfântă, aripă de cer Hodină-ți oasele robite într-o
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
ce-au trecut doar cu povară,Dar veșnică și flacără nestinsăCerți vremea scursă blestemând ocară.Grizoanele ce-s ninse-n tâmpla roasăTe fac icoană sfântă pentru mine,C-ai fost...și ești...și-ai să rămâi frumoasăAidoma unui stup cu harnice albine.A tale palme crețe de la trudăSunt ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudăVoind ca binele din lume să-l lași nouă.Măicuță sfântă, aripă de cerHodină-ți oasele robite într-o viață,Căci ai
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ZI DE VARĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului a plouat iar vântul norii îi alungă către zare și aduc lumină zorii risipind-o-n lumea mare harnic soarele-și ridică voinicia-n ziua nouă raza lui fiebinte strică lăcrămioarele de rouă s-au pornit din mușuroaie lungi șiraguri de furnici câte una mai greoaie o înghite un arici în înalturi ciocârlia stă de veghe peste toate risipindu
ZI DE VARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383626_a_384955]
-
în: Ediția nr. 2089 din 19 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului NANA ... Nu poți a trece cu vederea și nici să zici că nu îți pasă ... Tu ai în față acum puterea unei femei stăpână-n casă. La treabă-i harnică și iute, cuprinde tot dintr-o privire și mâini atât de pricepute stârnește dragoste, uimire. Nu ia în seamă suferințe răbdând ades orice durere, iubește fără preferințe pe toți ai ei, doar în tăcere. Ea este Nana, e bunica... Privind
NANA... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382955_a_384284]
-
mai român decât toți românii, fiindcă m-am născut în comuna Români, județul Neamț, o comună aflată în ,,Triunghiul Bermudelor,, între Piatra Neamț, Roman și Buhuși -Bacău. Părinții mei sunt ION ANDREI și MARIA IONAȘCU, țărani cu frica lui Dumnezeu, oameni harnici care au reușit să scoată din copiii lor patru profesori: Ștefan și Vasile Andrei profesori de matematică la Colegiul Tehnic ,,Ion Borcea” din Buhuși, iar sora mai mică, Maria Andrei Tudor profesoară de matematică și bibliotecară la Liceul Economic din
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
-n casă / Să-i afle fiului mireasă. Cinci-șase sate-a scormonit / Până atunci când a găsit O fată care îi plăcea, / Care pe-al ei gust se vădea. Era o fată mai naivă, / Destul de-naltă, uscățivă, Supusă și ascultătoare / Și harnică, nevoie mare. Prea tânără nu era ea, / Însă bătrânei îi plăcea. Feciorul ei a ascultat-o / Și-apoi pe fată a luat-o, Iar nunta iute s-a făcut, / Așa precum baba a vrut. Cămașă, baba și-a luat, / După cum
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Care să fie-asemenea / Nurorii pe cari o avea. Atât de mult s-a străduit, / Până atunci când a găsit O fată precum a visat. / Mai vârstnică s-a arătat Fata aceasta decât cea / Pe cari cel mare o avea, Însă era harnică foc, / Muncind cât două la un loc. În grabă nunta s-a făcut / Așa precum baba a vrut. După ce nunta s-a sfârșit, / Feciorii iar s-au răspândit La treaba lor și-n acel ceas, / Nurorile doar au rămas Acasă
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Și-or fi, în neamul românesc, Căci rupți sunt ca din tare stâncă Românii orișiunde cresc. E vița noastră făurită De doi bărbați cu brațe tari Și cu voința oțelită, Cu minți deștepte, inimi mari. Și unu-i Decebal cel harnic, Iar celălalt Traian cel drept, Ei pentru vatra lor, amarnic Au dat cu-atâția dușmani piept. Și din așa părinți de samă În veci s-or naște luptători Ce pentru patria lor mamă Vor sta ca vrednici următori. Au fost
CUM AM SĂRBĂTORIT ZIUA ARMATEI ROMÂNE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383129_a_384458]
-
Academiei Române și deplina ei reinserare în cadrul societății românești și a românilor de pretutindeni și pentru respectarea de către succesivele înalte autorități ale statutului a activității și poziției ei specifice. Revenind la lume, trebuie să mărturisesc că pentru mine Academia Română înseamnă o harnică uzină multiformă de afirmare științifică internațională și totodată un for de înțelepciune de care societatea românească și mai ales înaltele autorități și formațiile politice ar trebui să țină seama în mult mai mare măsură pentru a se asigura acestei țări
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]