763 matches
-
versuri, în 1962. Mai colaborează la „Concordia”, „Bucovina”, „Glasul Bucovinei”, „Tinerimea Moldovei”, „Cultura”, „Nistru”, „Buletinul «M. Eminescu»”, „Literatura și arta”, „Literatorul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Septentrion literar” ș.a., precum și la numeroase alte periodice din Ucraina și Serbia. Prima carte, Harpele ploii, i-a apărut în 1981, fiind urmată de altele, în care și-a strâns fie poeziile, fie producția publicistică, dedicată în principal apărării identității românilor din Bucovina de Nord și a limbii române. Selecții din versurile sale au intrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
dascăli”: creatorul baladei Miorița, Aron Pumnul, Mihai Eminescu. În poezia anilor din urmă T. pare să privilegieze „zicerea” sentențioasă, suportul fiind mai cu seamă dimensiunea morală: „Cel ce cântă cu adevărat/ Nu-și face din cântec obiect de mezat”. SCRIERI: Harpele ploii, Ujgorod, 1981; Dreptul la neliniște, Ujgorod, 1984; Linia vieții, Ujgorod, 1988; Teama de înstrăinare, Chișinău, 1990; Litanii din Țara de Sus, pref. Gheorghe Tomozei, Timișoara, 1995; Litanii, Iași, 1996; Pământ în retragere, Timișoara, 1999; Și ne izbăvește pre noi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
cauza ei, ci cauza stă într-o putere care îl depășește și e în afară de dânsul. Cum zic Părinții bisericești despre scriitorii sacri ai Bibliei: că sunt flaute prin care cântă Duhul Sfânt, sau cum i se spune poetului Efrem Șirul: harpă a Duhului Sfânt. Romanciera engleză G. Eliot, care nu era totuși o fire mistică, afirmă că în timpul când scria cele mai de seamă opere ale ei „un altul decât ea însăși”’ o domina, făcând-o să simtă că „personalitatea ei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Bagdad, printre primele obiective jefuite a fost și Muzeul Național, gazdă-purtătoare a mărturiilor civilizației omenirii. Mulțimea tăblițelor cu scriere cuneiformă, în curs de descifrare, obiecte unice și de neînlocuit niciodată în Sumer, pur și simplu, au dispărut. Printre ele și „Harpa din Ur"- o piesă din argint, veche de peste 4000 de ani. Astfel, informații istorice de primă mână, de o valoare inestimabilă astăzi, au fost pierdute pentru totdeauna. Cu toate că, față de asemenea barbarie, însuși UNESCO a protestat, lucru pe care l-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care, pentru a putea comunica cu Dumnezeu, profetul Elisei cheamă în ajutorul sau un cântăreț. Potrivit textului biblic, în momentul în care mintea lui Saul este tulburata de un duh necurat, vindecarea îi este adusă, în mod miraculos, de sunetele harpei. Când instrumentele tac, ele se transformă în imagini ale îndolierii și durerii celor surghiuniți. Ambivalenta instrumentelor muzicale menționate în Biblie, vine din contextul în care apar. La Isaia 23, 15-15, întâlnim chitară în momentul în care femeia desfrânata, uitată de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
din sală care se plictisea era Cornel Dinu. Ca un rafinat al genului, ajuns să fie ispitit uneori de tentația morții, el privea zbaterea de cirac a lui Mircea Sandu ca pe un desen animat în care Bluto cîntă la harpă, în timp ce Popeye și Olive joacă scena balconului din Romeo și Julieta. noiembrie 2003 Prietenie cu factori de risc Cine s-a certat? Magnatul din Moldova, Porumboiu, cu președintele CCA, Crăciunescu. Și cine s-a împăcat? Adrian cu Ion! Pe Crăciunescu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în pachet, trompeții la fel, mă rog, mai au câteodată câte o intervenție, la Ceaikovski, dar foarte puține sunt soliste, or aici tot timpul au fost soliști, dialogul trompeți-trombon, sigur și saxofon, ați văzut, dar n-am avut toate instrumentele, harpa de exemplu, au fost măsuri întregi goale, dar e o muzică superbă, colorată și a plăcut, pentru că are o vie expresie, este foarte bine orchestrată, orchestra nu a simțit nici o clipă că a fost pusă la caznă, cum de atâtea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
uriașă din lemn ce scotrea un sunet asemănător cu răgetul unui leu și un fluier cu cel mai fermecător timbru întâlnit vreodată. Majoritatea instrumentelor erau din lemn și porțelan. Un singur corn era făcut dintr-un metal asemănător alamei. Corzile harpelor, subțiri și rezistente ca firul de argint, erau făcute dintr-o fibră complet necunoscută, dar corzile violinelor erau din păr de om. Pentru interpretarea imnului solemn închinat soarelui era nevoie de șaizeci și cinci de instrumente și optzeci de cântăreți. Piesa cea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
canon pe trei voci. Ca și Kelpius care interpreta melodic meditația rosicruciană, alchimiștii improvizau melodii subtile pentru transmutarea metalelor ordinare în metale prețioase. Muzica alunga monotonia saturnină a inițiaților în fața cuptoarelor alchimice în nopțile lor de veghe. Tineri cântau din harpe sau lăute pentru a marca extazul mistic. În concluzie într-un ritual al artei regale a devoțiunii, diferitele tipuri de expresie a simbolurilor sunt frecvent combinate. Cuvintele simbolice, tonurile, zgomotele, gesturile, semnele, mirosurile 82 se îmbină cu arta vizuală a
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Dualismul cartezian prin care înțelepciunea sufletului nu se poate exprima fără un suport material îl întâlnim la poeții romantici. Emoțiile și inspirația confirmă teoriile lui Immanuel Kant, materializându-se în lirica vremilor. Și, oare, toată natura în mișcare Să fie harpe-nsuflețite Ce tremură-n gândire și se-ntinde Ca un vânt de-nțelepciune, pentru fiecare Un Suflet și Dumnezeu pentru toate?1103. Pentru Coleridge, la fel ca la Dante, poesia este un act de cunoaștere analogică bazat pe iubire, metafizica
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
flori care cânt.” Parfumurile grele, orientale, care-i plăceau și lui Dimitrie Bolintineanu, transferă strălucirea metalică în sinestezia cântecului vegetal. Epitetul aur va fi frecvent asociat cântării, „stea cardinală” la Eminescu (Stele cardinale, Editura Eminescu,1975). Poetul regretă trecutul, amuțirea harpei cu „strunile plesnite” și „cântul ei de aur” (închinare lui Ștefan-Vodă), prezența Ondinei, „în glas auriu/răsuna din umbra cea mare/Cântare” (Eco); ea are „ton auriu” și în Ondina. În Odin și poetul, bardul oferă celui dintâi forța cântecului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu-a lui voce de aramă, Lăsați turnul ca să miște a lui inima de fier.” Metafora antropologică revine în Mureșanu, unde „Tresare miazănoaptea în inima de aramă/A turnului de piatră.” Dar și mai frecvent arama devine la Eminescu materia harpei, instrumental răzvrătirii și al tensiunii viforoase, spre deosebire de lira „gingașă și argintie”, cu sunetul ei dulce. Se convertesc astfel sugestiile războinice între-altele estetice, harpa de aramă însemnând și cântarea. În oda La Heliade, lira apare cu înțelesul pe care îl va
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în inima de aramă/A turnului de piatră.” Dar și mai frecvent arama devine la Eminescu materia harpei, instrumental răzvrătirii și al tensiunii viforoase, spre deosebire de lira „gingașă și argintie”, cu sunetul ei dulce. Se convertesc astfel sugestiile războinice între-altele estetice, harpa de aramă însemnând și cântarea. În oda La Heliade, lira apare cu înțelesul pe care îl va conține ulterior harpa, întrucât, de altă factură decât „lira vibrândă de iubire”, ea „cântă de mărire”, stârnind furtuna oceanică, alegoria romantică, byroniană, a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și al tensiunii viforoase, spre deosebire de lira „gingașă și argintie”, cu sunetul ei dulce. Se convertesc astfel sugestiile războinice între-altele estetice, harpa de aramă însemnând și cântarea. În oda La Heliade, lira apare cu înțelesul pe care îl va conține ulterior harpa, întrucât, de altă factură decât „lira vibrândă de iubire”, ea „cântă de mărire”, stârnind furtuna oceanică, alegoria romantică, byroniană, a trăirii violente. „Sublim însă e cântul când țipă și ia-n goarnă Talazurile negre ce turbă, se răstoarnă, Și spumegă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vrei s-auzi cum viscolește-n arfa-mi Un cânt bătrân și răscolind din fundu-i Sunete-adânci și nemaiauzite...” Fierul conține în măsură și mai mare decât arama forța virilă, războinică, asociat cu aerul rece învolburat, viscolul. Geniul poetic și simbolul harpei se conjugă în prima versiune din Mureșanu în blestemul către poet : „Cu raza morții negre cu fruntea ta ating Și harfa ta o sfarăm și geniul ți-l sting !” Suferința călugărului-poet se exprimă prin „arfă de aramă”, sintagma-cheie în finalul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Epigonii, de asemenea, poezia este „înger cu priviri curate”). Forțele creatoare ale subconștientului se pot proiecta astfel în decorul lunar consacrat, și „când valuri lovesc țărmii cu spumele răcori”, călugărul cântă ca un alt Orfeu. „Eu de pe stâlpul negru iau harpa de aramă, Arfa a cărei sunet e tulbur, tremurat. Arfa care din pietre durerile le cheamă, Din stâncile stârpite, din valu-nfuriat...” Furtuna afectivă cere expresie artistică, iar fierul are sensul metalului aspru, rezistent. „Eu stau uimit și palid... Mâna-mi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pus în ea o parte a sufletului meu. E partea cea mai bună. Mai pură și mai sfântă Ce într-o noapte albă, pe-o rază tremurândă Părăsi lemnul putred, zburând la Dumnezeu.” În acest fel arama, ca substanță a harpei, devine simbolul cântării etern-vibrante care înfrânge ostilitățile materiei și spiritului. Din perspectiva poeticii metalelor, creația eminesciană depășește „fantezia dictatorială” a liricilor francezi și germani, înserându-se pe orbita geniilor ale căror „nemargini” de gândire copleșesc spiritul uman însetat de absolut
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
incantații folosite în magia albă. Amplifică mișcarea la stânga și la dreapta, când ceața groasă iese din sipet, continuă mișcarea cu mintea amplificând-o mereu, când din sipet se ridică un trandafir. Atunci se auzi din sipet un sunet ca de harpă, venind o lumină strălucitoare ca ieșită din paradis. Lumina din sipet distribuită în fascicole de raze care luminau ecranul pe tavan, unde apăru un bust de fată, cu părul bălai și ochi albaștri. Din ochi îi curg lacrimi diafane, ca
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Plata de marinari, de resturi de milonga și multă muzică italiană, artiști fără pretenții, care nici "nu știau că scriau istoria". Niște orchestre umile, cu artiști care abia de știau să țină în brațe chitarele, să cânte la vioară, la harpa și la acordeon 117. Între 1870 și 1880, data la care au apărut primele melodii hibrid, amestec de habaneras, milongas, de candombé118 și de tango andaluz, ce vor evolua spre tangoul de mai tarziu, Argentina că țara încă nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nuc, prezintă cu geamurile-i colorate cu orga și cu stranele-i înșirate de a lungul pereților, aparența unei capele. Lemnăria este despărțită de zid și de tavan printr-un interval de câțiva centimetrii, ceea ce-i dă răsunetul unei viori. Harpe, piane și alte instrumente muzicale, strane în stilul Renașterii, se amestecă cu mobila severă a acestei săli. Din sala de muzică se ajunge trecând printr-un coridor în biblioteca și în cabinetul Regelui. Apartamentele Reginei cuprind fresce executate de Dora
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
limpezi”, „un nor cu ugerul plin tropăia În curte”, „anotimpurile (sînt) amestecate ca niște polenuri / În gurile noastre devenite corole”, „Un geniu al apelor preschimba miresmele În luntri subțiri”, „Turme de curcubeie fumurii treceau prin zarea halucinată”, „Undițele au devenit harpe. Flintele flaute” etc. Într-un peisaj de empireu, amintind de viziunile extatice ale misticilor, mișcarea cuplului e pură levitație, „răpire” În zonele Înalte ale spiritului: „Simți - Îmi spuneai - prezența altor călători În jurul nostru. Invizibili”. Nori suflați cu aur ca niște
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
piculine, violoncele, cornuri și trîmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute În rădăcini, au crescut paltini Înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trîmbițe sonorii cedri, din harpe teii melancolici, din țitere subțiraticii plopi. Prin coroanele lor bogate vei deosebi Încă fiorul de alămuri și de coarde. Imnuri religioase, fanfare sărbătorești, chiote lungi de podgorie. De la nord, păsări venind fermecate de lumina acestor muzici. [...] Așa, pămîntul legat de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și literatura română”, clasa a III-a, autori: Victoria Pădureanu - Mariana Norel, Editura “Aramis”, București, 2002: „Cuvânt” - de Tudor Arghezi citiți fiecare poezia, respectând intonația cerutde semnele de punctuație; pentru a înțelege textul, căutați, în dicționarul manualului, sensul cuvintelor: “cimpoi”, “harpă”, “celulă”, “moleculă ”, “slove”, “violoncel”. „Cum începe toamna” - de Marin Preda delimitați fragmentele textului; scrieți cum ați delimitat fragmentele și despre ce se povestește în fiecare. “Cioc! Cioc! Cioc!” Fragmente de Emil Gârleanu citiți pe rând, fiecare, enunțurile în care se
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
faptului că, după părerea lui, regimentele galeze erau întotdeauna sălbatice și nedisciplinate. Propunerea lui Redmond de a forma un corp de armată asemănător a fost întîmpinată cu un refuz categoric. Mai mult, Kitchener a interzis arborarea drapelului verde cu o harpa în cadrul unităților irlandeze-catolice, trecînd însă cu vederea folosirea de către trupele ulsteriene a drapelului roșu. John Redmond i-a propus lui Kitchener că voluntarii naționali aflați în sfera să de influența sa fie înarmați pentru a putea apăra Irlanda în cazul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
corsarilor pe care îi conduce, să atace cetatea turcă Coron. El însuși va conduce asaltul. Susținut de vocile tovarășilor săi, el cheamă la răzbunare împotriva musulmanilor (Și: de' corsari îl fulmine). Tabloul 2. Apartamentul Medorei. Medora, acompaniindu-se cu o harpa, privește marea și își cântă dorul pentru iubitul ei, Corrado, pe care nu l-a mai vazut de mult (Non șo le tetre immagini). Apare Corrado care îi împărtășește intenția să de a porni din nou la lupta, spre disperarea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]