1,047 matches
-
beneficiarul" unor grele condamnări politice 9. Această poveste are un epilog trist. După moartea lui Tudor Greceanu (în 1994), soția lui, bolnavă de scleroză în plăci, avea să piară într-un incendiu, provocat în aparență chiar de ea. O dată cu fiica Hatmanului Tobă au ars și mai multe hărți militare, păstrate de la tatăl ei, care detaliau pozițiile partizanilor sovietici din Crimeea, în timpul războiului, lagărele sovietice prin care trecuse și ascunzătoarea unui tezaur capturat de la partizani. Să fi fost, acest incendiu, doar un
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
fiindcă fusese legionar ". Asta nu am știut. În tot cazul, erau o familie admirabilă. Arșavir era din generația mea, toți cei trei frați de altfel, și aparțineam cu toții acelei epoci fascinante, în care a curs tinerețea noastră ". 7 Ioan Tobă Hatmanul s-a născut la 10 iulie 1903 în comuna Zăvoaia, jud. Brăila. Pe frontul de Est s-a dovedit un ofițer excepțional, sovieticii punând un preț pe capul lui. 23 august 1944 îl prinde în Germania, la un curs de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
o condamnare la moarte. Petrece ani grei de detenție în Siberia, apoi se reîntoarce în România. De pe urma sa, a rămas un foarte interesant jurnal, scăpat ca prin urechile acului de perchezițiile și confiscările Securității, făcute inclusiv în anii '70, când Hatmanului i s-au confiscat diverse acte, fotografii și Crucea de Fier. 8 A mai existat și o a treia întâlnire a Marianei Drăgescu cu Ioan Tobă: la restaurantul "Montijo" din Paris, în compania altor câțiva ofițeri români și a unei
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
diverse acte, fotografii și Crucea de Fier. 8 A mai existat și o a treia întâlnire a Marianei Drăgescu cu Ioan Tobă: la restaurantul "Montijo" din Paris, în compania altor câțiva ofițeri români și a unei tinere franțuzoaice, pe care Hatmanul i-a prezentat-o zâmbind ușor ironic: "Fiica mea". 9 Pentru mai multe amănunte despre celebrul pilot, vezi Tudor Greceanu, Drumul celor puțini. Amintirile unui aviator, ediție de Martha Greceanu, Editura Eminescu, București, 2000, passim. 10 Laelius Popescu, Un exemplu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
porni, scotea o iconiță cu Maica Domnului, o așeza în față și se închina, spunând o rugăciune. Un alt personaj, în legătură cu care amintirile Stelei Huțan-Palade le completează fericit pe cele ale Marianei Drăgescu, este ofițerul de cavalerie Ioan Tobă, poreclit "Hatmanul", un personaj cu totul special. "Pe Ioan Tobă Hatmanul, care comanda în Crimeea un escadron de vânători de partizani, îl cunoscusem în 1940, la Rădăuți, unde locuia împreună cu familia, soția și fiica lui viitoarea soție a lui Dido Greceanu. Pe
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
în față și se închina, spunând o rugăciune. Un alt personaj, în legătură cu care amintirile Stelei Huțan-Palade le completează fericit pe cele ale Marianei Drăgescu, este ofițerul de cavalerie Ioan Tobă, poreclit "Hatmanul", un personaj cu totul special. "Pe Ioan Tobă Hatmanul, care comanda în Crimeea un escadron de vânători de partizani, îl cunoscusem în 1940, la Rădăuți, unde locuia împreună cu familia, soția și fiica lui viitoarea soție a lui Dido Greceanu. Pe vremea aceea, comandantul unității lui de cavalerie era colonelul
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
de partizani. Ne-a însoțit și Mariana Drăgescu". Maiorul Ioan Tobă venise la aerodrom și îi lansase Stelei neașteptata invitație: "Duminică, dacă nu zburați, și dacă vrea să vină și dumneaei, vă iau pe amândouă". Cu punctualitatea care îl caracteriza, Hatmanul s-a prezentat dumincă, însoțit de un alt ofițer. Pe drum, s-a petrecut un incident, despre care cele două protagoniste au amintiri care nu concordă perfect. În timp ce doamna Drăgescu evocă atacul care s-a produs la un moment dat
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cele două protagoniste au amintiri care nu concordă perfect. În timp ce doamna Drăgescu evocă atacul care s-a produs la un moment dat asupra vehiculului, ca pe o veritabilă ambuscadă, doamna Huțan-Palade îmi povestește că știa dinainte că era o farsă. Hatmanul i-ar fi spus chiar: "Să nu te sperii, pe drum o să se întâmple ceva. E o farsă de-a noastră". Pe când mașina urca spre baza de la Karasubasar a vânătorilor de partizani, s-au auzit focuri de armă. Automobilul a
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
a ajuns la destinație 2. "Am defectul că nu mă orientez bine. Am intrat, mi-aduc aminte, într-o cameră cu podele pe jos, nevopsite. Erau acolo niște aparate de radio-transmisie... Și îmi amintesc un detaliu straniu: se spunea că Hatmanul le tăia o ureche partizanilor comuniști pe care îi captura. Ei bine, am văzut acolo o sfoară, pe care erau înșirate aceste urechi tăiate... Le păstra ca pe niște trofee. Am trecut în altă cameră, cu o masă în mijloc
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
privilegiat stând de vorbă cu dumneaei 4. Note 1 Doamna Huțan mi-a atras atenția apăsat: forma corectă a numelui ei este "Huțan" și nu "Huțanu" cum apare îndeobște în mai toate articolele și lucrările de istoria aviației. 2 Despre Hatmanul Tobă, doamna Huțan își amintește, râzând: "Era nebun. Atacarea noastră de către partizani, pe drumul către Karasubasar, era regizată. Plecarea de la aerodrom s-a făcut cu știrea comandantului, cum altfel?" 3 Despre Smaranda Brăescu, pe care a cunoscut-o bine tot
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
aviator 20 Știrbey, Marina, aviatoare 18, 19, 24, 30, 46 Șuțu, Alexandru 54 T Tănase, Constantin, actor 32 Teodorescu, Mircea (Soto), aviator 86 Teodorescu, Paul, general, ministru 45 Thomas, Virginia (Tommy), aviatoare 48, 51, 82 Tilly, familie 30 Tobă, Ioan, "Hatmanul", ofițer 9, 25, 26, 69, 70 Tudor, Sandu (ieroschimonahul Daniil de la Rarău), jurnalist, aviator, poet, călugăr 44 Tulea, Sorin, aviator 35 U Ursu, Gh., aviator 45 V Valvarie, aviator 21 Vasiu, aviator 79 Vizanty, Dan, aviator 84, 85, 86 Vlaicu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
lăsați deoparte divergențele cu Rusia), dar e destul de ridicolă. Și cum se face că, pentru a compromite identitatea locului, n-ați găsit nimic mai bun? Nicio personalitate ucraineană care să-și fi lăsat urma cizmei pe acest nisip fin, niciun hatman, niciun cazac, nicio mustață à la Taras Bulba? În acest caz, contesa Carolina disimulează destul de prost adevărata referință istorică, și singura de care dispuneți: tovarășul Stalin. Totuși el este acela care a hăcuit Basarabia, divizând-o între o fictivă republică
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
când a Uniunii Polono-Lituaniene, când a Imperiului Rus, mult timp fără putința de a-și găsi un drum propriu. Visul de libertate a născut eroi care s-au distins în lupta fie împotriva Poloniei, fie a Rusiei. Asfel, în 1648, hatmanul Bogdan Hmelnițki conducea cea mai mare răscoală căzăcească împotriva regelui polon Ioan al II-lea Kazimir. În timpul marelui Război Nordic (1700-1721), dus de Rusia împotriva suedezilor pentru deschiderea la Marea Baltică, hatmanul Ivan Mazepa trecea de partea suedezilor, sperând ca victoria
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fie împotriva Poloniei, fie a Rusiei. Asfel, în 1648, hatmanul Bogdan Hmelnițki conducea cea mai mare răscoală căzăcească împotriva regelui polon Ioan al II-lea Kazimir. În timpul marelui Război Nordic (1700-1721), dus de Rusia împotriva suedezilor pentru deschiderea la Marea Baltică, hatmanul Ivan Mazepa trecea de partea suedezilor, sperând ca victoria acestora asupra rușilor să însemne pentru ucrainieni libertatea. Petru cel Mare obține însă o răsunătoare victorie asupra regelui suedez Carol al XII-lea (27 iunie 1709), chiar la Poltava, iar Ucraina
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
trimiși la Paris ca să vadă și să se instruiască Aristizza Romanescu și Grigore Manolescu; sub directoratul lui Ioan Ghica, Vasile Alecsandri apare victorios. George Marianu face să i se joace comedia de salon După despărțenie, Frédéric Damé prezintă drama istorică Hatmanul Drăgan, literatura dramatică originală începe să se afirme. La Teatrul Național este acum o reînnoire, deși bătrânul Millo apare din nou, numai steaua lui Pascaly intră din ce în ce mai mult în eclipsă. Cu încetul se ridică acum în teatru: Aristizza Romanescu, Dăneasca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
etc., Alexandru Odobescu, finul prozator, trimite teatrului o localizare: Nea Frățilă, localizată după L’Ami Fritz a lui Erckmann-Chatrian.<footnote id=”71”><Într-adevăr, piesele Marion Delorme de Victor Hugo (în care rolul titular era interpretat de Aristizza Romanescu) și Hatmanul (Cazacii și polonii) de Paul Déroulède, reprezentate în toamna anului 1881, nu s-au bucurat de o prea bună primire din partea publicului (Massoff, op. cit., pp. 117-118); pregătită tot pentru această stagiune premiera localizării realizată de Al. Odobescu și G. Ionnescu-Gion
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
căsătorie postelnicul Bucium a stăpânit satul Frenciuci . Prin cartea de judecată din 28 noiembrie 1718 marii boieri hotărăsc ca Ilie Abageariul să aibă libertatea de-a lua satul Mileștii pentru a-l scoate la vânzare . Satul Milești este zălogit de hatmanul Dumitrașco Racoviță din neamul Cehăneștilor. Abia la 28 decembrie 1720 domnul Mihai Racoviță (25 decembrie 1715 26 septembrie 1726) Întărește judecata marilor boieri din 28 noiembrie 1718, hatmanul Dumitrașco Racoviță, fratele domnului, obținând astfel satul Milești. Mihai Racoviță rânduiește hotarnici
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Mileștii pentru a-l scoate la vânzare . Satul Milești este zălogit de hatmanul Dumitrașco Racoviță din neamul Cehăneștilor. Abia la 28 decembrie 1720 domnul Mihai Racoviță (25 decembrie 1715 26 septembrie 1726) Întărește judecata marilor boieri din 28 noiembrie 1718, hatmanul Dumitrașco Racoviță, fratele domnului, obținând astfel satul Milești. Mihai Racoviță rânduiește hotarnici la 28 iulie 1720 (diacul Toader Străjescul și alții) , pentru alegerea locului Frenciugilor, iar dacă (vezi hrisovul din 28 iunie 1814) . Grigore al II-lea Ghica (26 septembrie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
anume Nichifor Cozmei, C. Cozmei, Grigore Chioru, Vasile Purice, Ilisei Bența, Iacob sin Ilisăi, Nichita Crețu (vieri), Mihai Cozmei, Ioan a Mălancei, Iacob Cozmei, Petru Bran și Miron Bran (slugi) . La 4 mai 1827, moșia Frenciugi se afla În proprietatea hatmanului Roset, care prin jalba sa face cunoscută Împresurarea ei de către vornicul Râșcanu, precum și ridicarea unei mori . Cartea divanului Cnejiei Moldvei din 13 octombrie 1830 atestă jalba hătmănesei Smaranda Rosăt . Moșia Frenciugi ajunge În stăpânirea hatmănesei Zmaranda Roset, care Înainte de anul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Râșcanu cu demnitatea de mare spătar . Gheorghe Râșcanu și Gheorghe Cuza, veri, după ce l-au sprijinit pe Ioniță Sandu Sturza (1822-1828) În numirea ca domn și au fost răsplătiți cu funcții importante, unul vel vornic și membru al divanului, celălalt hatman, vor deveni dușmanii acestuia. Vornicul Gheorghe Râșcanu și hatmanul Gheorghe Cuza se aflau printre cei 37 de boieri semnatari ai jalbei din februarie 1824 Înaintată la Poartă Împotriva domnului . Vasile Nica dă mărturie la 2 aprilie 1812 despre rășluirea din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Gheorghe Cuza, veri, după ce l-au sprijinit pe Ioniță Sandu Sturza (1822-1828) În numirea ca domn și au fost răsplătiți cu funcții importante, unul vel vornic și membru al divanului, celălalt hatman, vor deveni dușmanii acestuia. Vornicul Gheorghe Râșcanu și hatmanul Gheorghe Cuza se aflau printre cei 37 de boieri semnatari ai jalbei din februarie 1824 Înaintată la Poartă Împotriva domnului . Vasile Nica dă mărturie la 2 aprilie 1812 despre rășluirea din bucata de loc Sărincuța, În care este amintită . Spătarul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
tâmplat denaintea părinților ep(i)scopi, ce mai sus am scris, și Nicolai Buhuș vel log(o)f(ă)t, Solomon Bârlădianul vel dvornic Nij(e)<endnote id="1"/>, Miron Costin vel dvornic Viși<endnote id="2"/>, Nicolai Răcoviț(ă) hatman i parcalab Suceavschi, Stamatie vel postelnic, Toderașco Iordachi vel spatar, Ursachi vel vistiérnic, Gligorașco Hăbășescul vel stolnic, Lupașco Buhuș vel șătrar, Gavril Néniul vtori log(o)f(ă)t, Enachi al doilea spătar, Ion Răcoviț(ă) al doile păharnic, Contăș
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și articole de etnografie, 149 lingvistică, istorie bisericească, poezii și proză literară, dări de seamă, credințe populare și tradiții. A scris și publicat despre monumentele și familiile românești, schițe biografice ale arhimandritului Vartolomei Măzăreanu, Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, monografii ale Ctitoriei hatmanului Luca Arbore, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea și comuna Putna, monografia comunei Straja - unde a slujit Dumnezeirii. Stâna la românii din Bucovina, comuna Straja și locuitorii ei sunt lucrări și de cercetare etnografică îmbinată cu cea folclorică. În lucrarea despre Straja, partea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Românilor Într-un stat unitar și puternic - „rupând” din poalele mantiilor celor trei mari imperii, total antagonice, nu numai fâșii importante de teren, dar și „populații” care au „servit”, secole, sau drept sclavi aproape, ai unor bei sau grofi, sau hatmani sau, pur și simplu, ca producători „pasivi” de bunuri și forțe de muncă sau de luptă - este un fapt atât de „nou”, de „recent”, În fața istoriei și În comparație cu unele națiuni europene, Încât, ca să glumim puțin și amar, „nici nouă nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
câmp liber oralității, spunerii spontane. Deși figură monumentală, nu voievodul stă în primul plan, ci pitorescul Manole Păr Negru (mare comis) cu fiii lui și alții ca aceștia: "Oamenii măriei sale". Vrafuri de materiale pregătitoare vorbesc despre marile ranguri boierești (comis, hatman, vornic, postelnic, vistiernic, stolnic, logofăt, spătar), dar și de câte vreun medelnicer, jitnicer, diac, clucer ori sluger. Naratorul știe numele boierilor de divan, ale portarilor de Suceava, ale mai marilor de la Orhei, Chilia și Cetatea-Albă ori de la Cetatea Neamț. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]