738 matches
-
și de absența muncii. Divertisment și timp pentru sinetc "Divertisment și timp pentru sine" Societatea de hiperconsum înseamnă deci „revanșa lui Dionysos”? Modelul de societate care se anunță să fie oare de esență „orgiastică”? Se caracterizează cultura noastră printr-un hedonism comandat de dezindividualizare, de incandescențe extatice și de fuziuni comunitare? Convingerea mea este că această interpretare este o eroare de perspectivă, oarbă cum e în fața forței sociale a privatizării moravurilor. Fără îndoială, comunitarismele înfloresc, dar, simultan, atitudinile și aspirațiile individualiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
accede la armonia interioară, a trăi în pace, sănătos și în formă. În mod evident, nu ne mai situăm în prelungirea senzualității „moderate și liniștite” a omului democratic descris de Tocqueville, ci într-o epocă de efervescențe senzoriale și de hedonism maximalist. În frenezia consumului-lume se caută ceva ca un ideal apollinic. Era comunităților, era indivizilortc "Era comunităților, era indivizilor" Ideea centrală avansată de apologeții lui Dionysos este că suntem purtați de un nou val de modernitate al cărui specific este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
asistăm, în Franța, la o puternică valorizare a savorii alimentelor și la o puternică ascensiune a referențialului plăcere 20. Satisfacția alimentară nu-și mai găsește deplina sa expresie în banchete interminabile, ci în senzualitatea degustării și în căutarea calităților gustative. Hedonismul consumatorului hipermodern se exprimă și prin valorizarea noutății și a diversității alimentare. Dintre cele 30.000 de restaurante recenzate în Paris, mai mult de jumătate sunt consacrate bucătăriilor lumii, cu feluri de mâncare străine și exotice. Plăcerea hiperconsumatorului s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
în voia firii, gustând atât plăcerile simple, cât și satisfacțiile bacanalei extatice. Tocmai acest etos al bucuriei îl redescoperim noi, declară noii apostoli, insistând asupra culturii cotidiene, caracterizată prin cultul senzațiilor imediate, al plăcerilor trupului și simțurilor, al voluptăților prezentului. Hedonism accentuat, sărbătoarea simțurilor, existență prezenteistă: etica dominantă incită, ni se spune, la a profita de clipă, la luarea în considerație a ceea ce e bun în viață, la savurarea maximă a plăcerilor existenței, fără inutile proiecții ale propriului eu în viitor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de factorii de risc. Societatea de hiperconsum duce la orice în afară de punerea deplină de acord a prezentului cu sine. În loc să ne reconcilieze cu clipa, faza III promovează un raport din ce în ce mai problematic și mai anxiogen cu sine și cu timpul imediat. Hedonismul epicurian se confundă cu pacea sufletească și cu plăcerile simple degustate într-un moment saturat de bucurie. În loc de așa ceva, avem, cu fiecare zi ce trece, o infinită atenție la sănătate și „plăceri ale mișcării” care trebuie prevăzute și organizate. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
un cutremur dionisiac ar fi pe cale să zdruncine domeniul libidinal, nu fără imense divergențe de apreciere: sufletele poetice deplâng comercializarea erosului și epuizarea discursului sentimental; ceilalți se felicită pentru dezvoltarea unui erotism irezistibil, a orgiei libidinale în plină efervescență. Un hedonism bine temperattc " Un hedonism bine temperat" Dacă este de netăgăduit că societatea de hiperconsum este însoțită de o pornografie exacerbată, de practici frenetice, de vagabondaj libidinal, toată problema constă în a ști până unde și în ce proporții. Avem realmente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
fi pe cale să zdruncine domeniul libidinal, nu fără imense divergențe de apreciere: sufletele poetice deplâng comercializarea erosului și epuizarea discursului sentimental; ceilalți se felicită pentru dezvoltarea unui erotism irezistibil, a orgiei libidinale în plină efervescență. Un hedonism bine temperattc " Un hedonism bine temperat" Dacă este de netăgăduit că societatea de hiperconsum este însoțită de o pornografie exacerbată, de practici frenetice, de vagabondaj libidinal, toată problema constă în a ști până unde și în ce proporții. Avem realmente de-a face cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
simbolistica, libidinalul s-a autolimitat și este, de fapt, „cuminte” în realitate. Orgie a reprezentărilor, dar ordine și cumpătare în moravuri: procesul de civilizare a erosului continuă deasupra supralicitării pornografice. Nici orgiastic, nici puritan: modelul dominant rămâne acela al unui hedonism temperat, puțin excesiv. Ecoul public al cărții Viața sexuală a Catherinei M. furnizează o perfectă ilustrare a erosului paradoxal hipermodern. Nimic n-ar fi mai fals decât să se interpreteze succesul cărții ca semn al vreunei nevoi orgiastice de masă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
cvasitotală a modurilor de viață și de experiențele individuale. În aceste condiții, cum să ai acces la bunăstare și la plăcerile divertismentului fără munca remuneratoare? Pentru că un număr crescând de activități umane se află sub incidența raportului mercantil și pentru că hedonismul consumerist se impune ca sistem de valori omniprezent, totul ne face să ne gândim că prezenta cursă a creșterii veniturilor va continua în mod irezistibil. Este adevărat că mișcarea numită de „simplitate voluntară”, care propovăduiește autolimitarea dorințelor și cumpărăturilor, renunțarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
deveni curând idealul social predominant. Societatea hipermodernă nu se definește prin triumful unilateral al performanței, ci prin dualizarea normelor și a polilor de referință care organizează viața socială. Disjuncție între performanță și calitatea vieții, discordanță între depășirea de sine și hedonism: digurile care stăvilesc eroismul de Superman se înalță din chiar fondul fazei III. Se înșală cei care afirmă că obsesia obiectivelor și a excelenței captează toate preocupările, inclusiv pe cele referitoare la echilibru și la bunăstarea personală. În societatea marcată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
calităților fizice (body-building) și practicile înrudite (jogging, aerobic, regim alimentar, chirurgie plastică) au putut fi analizate ca manifestări ale unui nou narcisism obsedat de recorduri, de mușchi, de supralicitare anatomică 21. Acum, hiperindividualismul nu s-ar mai defini atât prin hedonism, cât prin dorințele de performanță fizică, printr-un activism stahanovist, înscriindu-se de drept în rândul valorilor puritane. „A suferi distrându-te”: cu laptele acestui ascetism reciclat s-ar hrăni superbărbații și superfemeile în vremurile hipermoderne. Aceste analize comportă o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
reușit să absoarbă întreaga energie a subiectivităților. Satisfacțiile sensibile, voluptățile carnale și estetice, iată ce naufragiază. În dezlănțuirea tehnicii, operatoriul a înlocuit voluptățile senzoriale, virtualul - realul, exploatarea excesivă a potențialelor - plăcerile leneviei. S-a terminat cu vagabondajele și diletantismele plăcerii, hedonismul a încetat să mai fie de actualitate, el nu mai ține decât de o „antropologie depășită de-acum”33. Astfel, în civilizația agitației și a virtualului, Superman apare ca un erou fără corp. „Senzația de mai bine” și corpul senzațiilortc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
acțiunii lor, dar mizează și pe argumentul „100% plăcere”, pe calitatea senzațiilor, pe plăcerea ca factor de reușită a tratamentelor. Cel puțin în ordinea discursului, referențialul tehnicist „pur și dur” dă înapoi în fața modelului de consum care combină eficacitatea și hedonismul, sănătatea și frumusețea, igiena și estetica, voluntarismul și îngrijirea ca plăcere 35. Modernizarea nu progresează decât în paralel cu consacrarea și senzualizarea plăcerilor consumeriste. Aproape toate domeniile consumului sunt contaminate de această dinamică. Astfel, îmbrăcămintea sportivă îmbină tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
sonore, ea n-a încetat să răsune cu putere, afișându-se ca o victorie intelectuală obținută cu greu contra iluziilor conștiinței ideologice. De cincizeci de ani, abundă textele ce asimilează eliberarea sexuală cu „șantajul erecției permanente”, cu „stahanovismul în domeniul hedonismului”45, cu „tirania genitalului”46, cu dictatura actului sexual. Credeați că v-ați eliberat? Eroare pe toată linia, chiar dacă întreaga noastră cultură ne îndeamnă metodic să recurgem la toate experiențele, să ne debarasăm de blocajele și de inhibițiile noastre, să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
toate experiențele, să ne debarasăm de blocajele și de inhibițiile noastre, să trăim plăcerea la maximum, să devenim un fel de atleți ai libidoului. Sub aparența permisivității ar progresa, de fapt, ferocitatea normelor recordurilor ce pot fi omologate, măsurate, un hedonism cantitativ și obligatoriu care reușește mai curând să complexeze oamenii decât să-i dezinhibe. Astfel încât dreptul la plăcere proslăvit de generația rebelă a devenit o somație, o „corvoadă”47, un fel de productivism al plăcerii asemănător, în principiu, celui care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
condiții, ce-a mai rămas din jocurile delicate și poetice ale iubirii? La ora pornografiei și a sexologiei, nu mai avem, declară dezamăgiții permisivității, decât un erotism hiperrealist și obsesiv, dezumanizat, văduvit de dimensiunea relațională cu celălalt. Logoreea emancipatoare și hedonismul cultural și-au dat mâna pentru a ruina conținutul afectiv al sexualității, reducând-o la nivelul unei deprinderi tehniciste, la niște relații contractuale jalnice și depoetizate, golite de imaginație și de afect 48. În vreme ce „dezerotizarea lumii” și impersonalitatea raporturilor cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
care timpul le pune, în general, la mare încercare. Astfel, satisfacerea erotică descrește în funcție de durata cuplului, de banalitatea zilelor, de rutina relațiilor, de rănile suferite de fiecare membru. Să nu căutăm explicația oboselii sexuale sau a diminuării dorinței în dictatul hedonismului obligatoriu când principala cauză se află în opera corozivă a timpului însuși. Tirania lui Superman? Ea e încă departe de a fi în stare să rivalizeze cu forța, mai surdă, dar de nimic egalată, a lui Chronos. 10tc "10" Nemesis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
cunoștințe, prin impunerea de conținuturi și de metode, prin procese de învățare mai mult sau mai puțin coercitive. Ciclul încrederii în permisivitate și în spontaneitatea subiectivă s-a încheiat. S-a întors o pagină: ne aflăm în fața limitelor și contradicțiilor hedonismului exacerbat. Chiar dacă practicile educative sunt departe de a reflecta toate consecințele acestei exigențe formative, cauza e limpede: hedonismul liberal este incapabil să furnizeze fundamentul și cadrele pentru un sistem de educație demn de acest nume. Conștientizarea problemei e un bun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Ciclul încrederii în permisivitate și în spontaneitatea subiectivă s-a încheiat. S-a întors o pagină: ne aflăm în fața limitelor și contradicțiilor hedonismului exacerbat. Chiar dacă practicile educative sunt departe de a reflecta toate consecințele acestei exigențe formative, cauza e limpede: hedonismul liberal este incapabil să furnizeze fundamentul și cadrele pentru un sistem de educație demn de acest nume. Conștientizarea problemei e un bun câștigat, dar modul de rezolvare rămâne să fie inventat. De ce numeroși părinți îi împiedică pe copiii lor să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
nu există o soluție alternativă pentru faza III nu înseamnă nicidecum că ea reprezintă un „sfârșit al istoriei”. Reflecțiile precedente sunt, poate, menite să aducă o anumită clarificare și în privința unei ieșiri din societatea de hiperconsum. Odată cu capitalismul de consum, hedonismul s-a impus ca valoare supremă, iar satisfacțiile mercantile - ca una din căile privilegiate ale fericirii. Atât timp cât cultura vieții de zi cu zi va fi dominată de acest sistem de referință, dacă nu vom avea de înfruntat vreun cataclism ecologic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
revoluție a modului de producție, cât de la o revoluție a valorilor sau de la o mutație culturală care să reevalueze locul satisfacțiilor imediate. O răsturnare în ierarhia valorilor care nu va anunța domnia Supraomului, ci, mai degrabă, a democrațiilor postconsumeriste unde hedonismul n-ar mai constitui principiul axial sau structurant al vieții. În acest moment, dobândirea, cumpărarea, înnoirea la nesfârșit a mărfurilor nu vor mai fi considerate a fi calea privilegiată a fericirii. Un posthedonism care, inevitabil, va avea repercusiuni asupra sistemelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
democratic 37 Fetișismul mărcilor, luxul și individualismul 38 Hiperconsum și anxietate 40 Puterea și neputința hiperconsumatorului 42 Medicalizarea consumului 43 Stăpânirea corpului și deposedarea 45 Hipermaterialismul medical 47 3. Consum, timp și joc 50 Consumul ca divertisment și călătorie 51 Hedonism, divertisment și economia experienței 51 Actul cumpărării ca plăcere 55 Febra schimbării perpetue 56 Consumul, copilăria și timpul 58 Întinerirea experienței trăite 58 Nostalgie și dor de insignifianță 62 4. Organizarea postfordiană a economiei 64 Economia varietății 66 Extinderea gamelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
marketingului în marea desfacere 69 Goana după înnoire 71 Inflația de nou 73 Economia vitezei 75 Crono-concurența 77 Imagine, preț și calitate 77 Hiperpublicitate și hipermărci 80 5. Spre un turbo-consumator 83 Consumul discreționar de masă 84 Revoluția autoservirii 85 Hedonismul consumatoriu 86 Turbo-consumerismul 88 Consumul hiperindividualist 89 Conso-voiajorul 90 Consumul în flux continuu 92 Un turbo-consumerism policronic 94 Efectul Diva 98 Consumul balcanizat 100 Copilul hiperconsumator 101 Power Age 103 Între măsură și haos 106 Consumator „profesionist” și consumator anarhic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
196 Designul polisenzorial 200 A bea și a mânca 203 Gargantua făcut de râs 203 Plăcerile gurmande și bucătăria hipermodernă 205 Estomparea principiului carpe diem 207 Triumful lui Knock 207 Orgie hard, sex cuminte 211 Frenezia lui Eros 211 Un hedonism bine temperat 213 Sex, iubire și narcisism 214 Nopți de beție și zile de sărbătoare 217 Droguri, destructurare și criminalizare 217 Reînvierea sărbătorii 219 Petrecerea „super” 224 9. Superman: obsesia performanței, plăcerea simțurilor 228 Viață profesională, viață privată 230 Munca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
se înțelege, de activitatea cronicarului literar și nu de critica de tip eseistic sau hermeneutic pe marginea unor respectabile opere intrate în patrimoniul obștesc, care pot suporta la nevoie (cu necesară doză de stoicism) interpretări mai aparte, nu o dată tributare hedonismului. Cronicile adunate în Cică niște cronicari... au urmărit să fie: un tablou mai obiectiv, prin mijlocirea comentatorilor la cărți, de oarecare răsunet, despre actualitatea literară a acelui moment anii '60, de deosebită efervescență în planul afirmării. Or, în acei ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]