924 matches
-
să ne confruntăm cu realitățile adverse dacă vrem să ne menținem poziția de lider mondial. Va fi vreun politician în stare să transmită acest mesaj? Și, dacă va putea, va fi receptiv publicul la mesajul său? Până la urmă, o societate hedonistă nu vrea să primească vești proaste. După cum am spus mai devreme, nu este suficient să schimbăm guvernul. Trebuie să ne reexaminăm serios politicile și atitudinile. Capitolul 5 Care este problema în ce privește ordinea mondială? în capitolul precedent, am explorat implicațiile politicilor
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
propun o ordine mondială complet nouă, ci doar o schimbare de atitudine de la urmărirea unilaterală a propriului interes la preocuparea pentru interesele comune ale umanității. Chiar această idee poate fi utopică. Din nou, doresc să subliniez faptul că o societate hedonistă nu vrea să se confrunte cu adevăruri supărătoare. Politicienii noștri refuză să pună sub semnul întrebării lupta împotriva terorii. Le vor spune ei alegătorilor despre responsibilitatea noastră unică în lume? Cum putem compara acest lucru cu interesele electoratului? îmi este
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
lumii libere, Statele Unite va trebui să facă mult mai mult decât să revină la politicile praticate înainte de 11 septembrie. Ar fi necesar să adopte o politică externă realmente umilă, respectând opiniile altora și preocupându-se de interesele lor. O societate hedonistă nu poate face aceasta. Mă tem că America nu este pregătită să reziste manipulării adevărului, caracteristică procesului politic, și nici să-și subordoneze propriile interese unui obiectiv comun mai important. în consecință, este improbabil ca Statele Unite să-și recâștige poziția
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
care o vor adopta Statele Unite și alte democrații. Aceasta ar ajuta la reconstituirea comunității internaționale, de care lumea are atât de mare nevoie. Pot fi popoarele Europei atrase de această misiune? Semnele prevestitoare sunt vagi. Țările europene au devenit societăți hedoniste și, în această privință, sunt asemănătoare Statelor Unite. Nu există o diferență atât de mare între ele în privința consumerisului și a lipsei de valori intrinsece. în schimb, crearea unui prototip pentru o societate deschisă globală ar putea să-i impresioneze pe
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
fost adoptată de î, societate închisă, țelul î, exploatarea de clasă în î, colapsul î, deficiențele î, societate deschisă vs î, drept cutumiar, comunitatea Democrațiilor, consumerism aplicarea î în politică, mercantilismul asiatic și î american, economia dominată de î, societatea hedonistă generată de î, Crvenkovski, Branko, cultură, Cuny, Fred, moarte negarea culturală a î, î în societăți hedoniste, democrație realizările î, î în Afganistan, î americană, cum înțelege Bush î, eroarea î, promovarea î, î impusă din exterior, î liberală, economia
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
societate deschisă vs î, drept cutumiar, comunitatea Democrațiilor, consumerism aplicarea î în politică, mercantilismul asiatic și î american, economia dominată de î, societatea hedonistă generată de î, Crvenkovski, Branko, cultură, Cuny, Fred, moarte negarea culturală a î, î în societăți hedoniste, democrație realizările î, î în Afganistan, î americană, cum înțelege Bush î, eroarea î, promovarea î, î impusă din exterior, î liberală, economia de piaț[ și î, Orientul Mijlociu, societatea deschisă asociată cu î, principiul î, funcționarea corespunzătoare a î, lupta
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
cu rădăcini în î, limitele rațiuni manifestate în î, separarea rațiunii de realitate în î, Uniunea Europeană influența americană asupra î, nevoia de concurență a î, construirea î, tradiția cooperării în î, politica referitoare la energie a î, î ca societăți hedoniste, î ca prototip al societății deschise globale, globalizarea față de statul bunăstării din î î ca putere militară, misiunea î, voința politică a î, renașterea î, susținerea î negocierile Turciei cu î, Ezekwesili, Oby, failibilitate Epoca î, rezonanța negativă a î
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
î, lipsa preocupării față de adevăr în î, implicarea constructivă a î în afara granițelor vs în țară, condiții de credit în î, declinul poziției î, î ca putere dominantă, sfârșitul î ca societate deschisă, situația rezervei de energie din î, societatea hedonistă din î forța folosită de î, bula speculativă din domeniul imobiliar în î, î ca putere imperială, instituții internaționale blocate de î, programul nuclear iranian ca efect al vulnerabilității î, î ca lider legitim al lumii libere, condiții materiale ale
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
plăcerea de dorință; dar acest argument este discutabil și ne putem întreba dacă plăcerea își face într-adevăr apariția atunci când durerea, mânia sau frica încetează. Așadar, „trădându-l” pe Panksepp, putem considera că, în general, dorința ființei umane corespunde nevoilor hedoniste ale filosofilor și căutării plăcerilor. Sistemul mâniei (furie, agresivitate etc.) a fost descoperit cel dintâi. Ablațiunea cortexului la pisică (Magoun, 1954, apud Magoun, 1960) și a bulbului olfactiv la șobolan sau stimularea electrică a anumitor regiuni ale sistemului limbic declanșează
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cu atât mai puțin a legitimității căutării fericirii personale. Retorica generală în cultura românească a fost mai degrabă cea a sacrificiului pentru o cauză (în cazul femeilor, familiaxe "„familie"). Noi nu avem tradiții individualiste și cu atât mai puțin tradiții hedoniste care să trateze ca legitimă căutarea fericirii și împlinirii personale. Ce puteau să facă feministele atunci era să ceară să mai aibă și ele altă cauză în afara familiei. Ele folosesc în pledoariile lor și idei naționaliste și colectiviste în care
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Ce este, în acest caz, interesul comunității? - suma intereselor membrilor ei. Este inutil să vorbim despre interesul comunității fără a înțelege ce este interesul individului.” [Bentham, 1781, 2000, p. 15]; în al doilea rând, interesul indivizilor este exprimat prin principiul hedonist al utilității, care „aprobă sau dezaprobă orice acțiune pe baza tendinței de a promova sau de a diminua fericirea părții al cărei interes este în discuție” [Bentham, 1781, 2000, p. 14]; în al treilea rând, „acțiunea guvernamentală”, care este opera
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se petrec în suflet, dar sunt generate de trup) și plăcerile sau, mai bine spus, bucuriile sufletului (generate de suflet) constă în faptul că primele sunt mai mult afective decăt intelectuale, pe cănd ultimele sunt mai mult intelectuale decăt afective. Hedoniștii, precum cirenaicul Aristip, au pus pe primplan plăcerile trupești. Alți filosofi, între care atomistul antic Epicur și teoreticianul contemporan John Stuart Mill, au considerat ca superioare desfătările sufletești. Desigur, plăcerile trupului sunt foarte importante, fiind urmare a realizării unor valori
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
Caracter + planuri + comportament = personalitatea aleasă Toți ne naștem cu o personalitate moștenită, care ne face să fim Înclinați spre fericire sau spre nefericire. Specialiștii În psihologie infantilă care au studiat temperamentul vorbesc despre copii dificili sau copii cu o latură hedonistă negativă. Din fericire, nu este vorba despre un determinism biografic iremediabil. Cu excepția cazurilor patologice, Înclinațiile temperamentale se pot schimba sau, cel puțin, recicla. Studenților mei mai tineri le spun de obicei că inteligența umană seamănă mult cu jocul de pocher
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
foarte mult cantitatea de mâncare consumată. Astfel, în general, atâta timp cât are ceva în farfurie, bărbatul mănâncă! Pentru femei gustul alimentului este elementul esențial. Noțiunea de plăcere este așadar în acest caz primordială. Femeile sunt mai afectate decât bărbații de valoarea hedonistă a hranei. În cele din urmă, sexul este un factor de cea mai mare importanță pentru cel care studiază mecanismele sațietății. Pentru mai multe detalii Berry S.L., Beatty W.W., Klesges R.C., „Sensory and social influences on ice cream consumption
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Cordelierilor din Piatra filozofală venereză zei a căror prezență Yourcenar a simțit-o acut, în ciuda scepticismului ei religios. S-ar putea pretinde că ea însăși era atât o stoică încredințată că fericirea își are originea în echilibru, cât și o hedonistă convinsă că fericirea vine din exces: stoică printr-o consecință firească a pesimismului ei înnăscut, hedonistă deoarece toate formele de senzualitate o emoționau și o tentau. În măsura în care era creștină, era stoică, convinsă că întotdeauna condiția umană este prea crudă pentru
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ei religios. S-ar putea pretinde că ea însăși era atât o stoică încredințată că fericirea își are originea în echilibru, cât și o hedonistă convinsă că fericirea vine din exces: stoică printr-o consecință firească a pesimismului ei înnăscut, hedonistă deoarece toate formele de senzualitate o emoționau și o tentau. În măsura în care era creștină, era stoică, convinsă că întotdeauna condiția umană este prea crudă pentru a beneficia prea mult de pe urma sentimentului. Acești zei aflați în contradicție, atât creștini cât și clasici
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
inspirându-se din lecturile ample (detaliate în notele însoțitoare) în pântecele eretic al Renașterii târzii pentru a prezenta o tapiserie bogată a vieții contradictorii, eroice și aberante, din acel timp. Orgiile interzise ale lui Cyprien sunt rămășițe ale adamiților istorici, hedoniști creștini timpurii care au supraviețuit până în secolul al XVI-lea și despre care citise Yourcenar. Savanții olandezi și flamanzi recuperaseră istoria secretă a adamiților, iar ea citea fluent în aceste limbi. Cîteodată numiți Frații și Surorile Cugetului Liber, ei practicau
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
denunț). Ulterior, titlul " Umbrele se risipesc" vorbește despre estomparea spaimei lui Rusanov, sub influența optimismului molipsitor al fiicei sale, Avieta. Alte capitole sunt dedicate cu precădere altor personaje din roman: Vera Gangart ("Vega"), Orescenkov ("Bătrânul doctor"), Cealîi, cu viziunea lui hedonistă asupra vieții ("De ce să trăiești prost?"), Efrem Podduev, cu povestea tolstoiană a vieții sale și revelația privind sensul vieții ("Ce-i ține pe oameni în viață"). Dar simpla examinare a modului în care sunt organizate capitolele, atât de coerente, nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
CEVIPOF demonstrează că "efectul patrimoniu" rămîne determinantul esențial al votului dreptei. Mult timp dreapta a trebuit să recurgă la irațional precum și la valorile legate de tradiție, de religie sau de patrie. Astăzi, pregnanța ideologiei economice, creșterea individualismului și înmulțirea comportărilor hedoniste, ușurează sarcina conservatorilor pentru care apărarea a economiei de piață constituie terenul privilegiat. În Europa doar trei țări au o dreaptă majoritară. Marea Britanie și Germania prezintă o excepție căci, în celelalte țări ale Europei, vicisitudinile istoriei au divizat, mai mult
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
partide toate multipolare a beneficiat de o situație revolută unde importanța mizelor politice o constituia logica confruntării dintre clerici și anti-clerici. Deschiderea partidelor anticatolice față de credincioși, declinul clericalismului, secularizarea societăților occidentale, creșterea în forță a ideologiei economice și a valorilor hedoniste, apariția unui neo-păgînism, toți acești factori au concurat la slăbirea democrației creștine. Încă puternică în Benelux, declinul său electoral pare să fie îndepărtat. În Germania Federală, CDU nu a reușit să cucerească poziții puternice decît cu prețul renunțării la programul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
contribuția majoră a valorilor la demararea creșterii. Schimbările culturale profunde pe care le-a cunoscut Occidentul în anii 1960 și 1970 încurajează cercetarea. Noua eră care a început este numită, după unii autori, postmodernă, postindustrială (Bell, 1973), narcisistă (Lasch, 1978), hedonistă, individualistă (Lipovetsky, 1983), secularizată (Rémond, 1998), postmaterialistă... Ipoteza postmaterialistă a lui Roland Inglehart (începând cu 1971) deschide o gamă largă de investigații empirice. O altă serie de inițiative i se datorează lui Milton Rokeach (1973). În 1981, o primă anchetă
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
comercial) care face ca aceste produse să devină extrem de seducătoare pentru consumatori, împrumutul de elemente culturale nespecifice (produse de consum, modele de comportament, stiluri în modă, sărbători etc.) este o practică aproape universală. Împrumutul cultural este dublat de o logică hedonistă (vezi și Baudrillard, 2005), a gratificării instantanee, a căutării noutății și senzaționalului cu orice preț: "mulțumită Hollywood-ului, companiei Microsoft și postului CNN, ele (SUA, n.n.) domină metauniversul imaginilor și informației. Până mai ieri căutau să controleze, azi știu că e
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cultură"? Imperativul de a face cultură înaltă pereat mundus și imperativul de a te ține de adevărurile fundamentale ale misticii religiei tale cu orice preț seamănă izbitor. Sigur, e mai nobil să urmărești idealurile misticomorale ale religiei decât pe acelea hedonist estetice ale culturii, dar există o anumită omologie structurală. V. N.: Mai mult, și aici, dacă vrem să tăiem nițel firul în patru, putem să spunem că, atât din partea religioasă, cât și din partea culturală, erau unii care spuneau: "da, dar
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
excludeau extremele. Acest succes al temelor îndrăgite de democrația creștină ridică o problemă dură în momentul în care adversarul cel mai comod, comunismul, nu mai este un pericol, atunci cînd societatea de consum, generalizată pînă la a deveni o societate hedonistă de consum într-o flagrantă contradicție cu valorile morale tradiționale ale Bisercii, apare ca un adversar mai periculos. Așa cum remarca Corriere della Sera din 30 iunie 1990, "comunismul a murit, iar democrația creștină mondială, globală, are victoria în mîini. Există
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de educație, de diferite pasiuni etc. Ideea de capital cultural e strîns legată de variația prețului fictiv al timpului liber și vizează maximizarea utilității optimale. Consumul cultural va fi determinat de timpul solicitat, de factorul cost și de opțiunile subiective, hedoniste, ale indivizilor. Unii vorbesc despre "sfîrșitul culturii", în sensul că ea pare să fi intrat definitiv sub zodia comercială, la rîndul său determinată de cea tehnologică. Respectivii văd aici un triumf al materialului, al trivialului. Totuși, înclin să cred că
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]