620 matches
-
democrație ca fiind cele care au dus la generarea crizei. Cu alte cuvinte, cel mai mare impact al actualei crize economice ar putea fi posibilitatea pe care aceasta i-o oferă Rusiei de a se reafirma drept o putere regională hegemonică. 11. Cum sunt studiile românești și est-europene văzute în țara și domeniul dvs. la două decenii după căderea regimurilor comuniste? Merită încă să studiezi aceste țări? De ce? În științele politice, studierea Europei de Est în Statele Unite a fost foarte atractivă
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
sunteți, de veți avea dragoste între voi’’ poruncă care nu se regăsește printre legile vechiului testament; 3. caritatea poate constitui fondul de bază al unirii popoarelor, pentru că prin forța ei se opune instinctelor naționale ce duc la tendințe separatiste și hegemonice. Caritatea, instituind iubirea față de om (asemănătoare cu iubirea de frate), permite apropierea între nații, îndeplinind astfel premizele organizării omenirii. Astfel Hristos reușește să asaneze trei mari obstacole în calea unității omenirii prin; subordonarea omenirii creatorului, înlocuirea filantropiei cu un sentiment
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
împăratului Constantin Monomacul. În numai 3 ani (1040-1043) este numit Patriarhul Constantinopolului, poziție din care avea să-și manifeste setea arzătoare de dominație și trufia-i nemăsurată, răsturnând și zdrobind tot ceea ce i se opunea. Astfel devine repede ecoul pretențiilor hegemonice ale bisericii răsăritene și începe o ofensivă necruțătoare împotriva bisericii romane. Începe prin a șterge numele Pontifului roman din dipticile sfinte, contestă unele procedee ale bisericii romane ca: prepararea Euharistiei cu azimă dospită, celibatul preoților, dogma Filioque d e care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
literatura pornografică să subziste sub forma tradițională a cărții, dar ca o practică marginală și distinctă. Literatura pornografică tipărită, în noua configurație din mass media, nu poate, într-adevăr, decât să capete tot mai multă valoare. Formele care au fost hegemonice anterior tind să-și schimbe statutul, să se bucure de un prestigiu legat de însăși marginalitatea lor: fotografia alb-negru a căpătat o dimensiune estetică tot mai mare atunci când s-a impus fotografia color, o piață restrânsă a discurilor de vinil
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
pace trainica, pentru democrație populară”. Potrivit Statutului, se excludea, ca și în perioada interbelică, ideea comunismului național, organizația nefiind altceva decât „încă o modalitate a Moscovei de a ține sub control partidele comuniste din statele satelite”. Pe baza acestui principiu hegemonic s-a derulat în februarie 1948 intervenția sovieticilor în „lovitură de la Praga” și excluderea lui Tito, liderul regimului comunist de la Belgrad. Originile conflictului sovieto-iugoslav urca până în anii războiului, când cele două țări au luptat împreună (chiar dacă nu au fost foarte
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
modelul uses and gratification. Apar și păreri în contra curentului majoritar: efectele media nu sunt puternice, nu este schema liniară a „glonțului magic” (Melvin De Fleur) și nici teoria „stimul-răspuns” fondată pe credința în uniformitatea reacțiilor umane la aceiași stimuli. (Modelul hegemonic a fost schițat de Antonio Gramsci și reluat de reprezentanții Școlii de la Frankfurt: Adorno și Habermas.) Efectele sunt recunoscute ca subtile, deși limitate. Modelul este agenda setting (Shaw și McCombs) sau uses and gratifications. Mass-media nu ne determină să gândim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
realităților politice ale epocii. Expresie a ideologiei unei comunități, vocabularul reflectă preocupările, atitudinile și credințele jurnalistului, iar fenomenul lexicalizării, desemnând asocierea termen-concept, devine marcă a preocupărilor tematice. În acest sens, supralexicalizarea (existența mai multor cuvinte pentru același concept) indică poziția hegemonică a conceptului în cadrul preocupărilor gazetarului, iar sublexicalizarea (lipsa sau sărăcia paradigmei lexicale pentru un concept) traduce marginalitatea conceptului în cadrul problematicii abordate. Amintim în acest sens bogăția vocabularului denumind aspecte ale vieții sociale în publicistica eminesciană, în detrimentul termenilor care trimit la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
militare sau care sunt factorii care limitează loviturile de stat? De exemplu, Jackman [1978] confirmă teza de bază a lui Huntington referitoare la cercetarea sa despre Africa, în care se arată că preexistența unui sistem cu un partid dominant sau hegemonic, adică a unei instituții care joacă un rol complementar de stabilitate, diminuează posibilitatea producerii loviturilor de stat. Johnson, Slater și McGowan [1984: 634] susțin că situația ideală, potrivnică intervenției militare, este cea în care un partid de masă dominant permite
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aceste regimuri au o orientare ideologică socialist-naționalistă sau (mai degrabă) marxist-leninistă. Principala structură civilă este partidul unic; numai în anumite cazuri sunt admise alte partide, mici, fără să existe o competiție reală. Este vorba despre așa-zisul "sistem cu partid hegemonic". Acest model prevede și o semnificativă inovare instituțională, fie în privința articulării structurilor politice, fie în ceea ce privește organele de conducere (ale societății și ale economiei) ce urmează a fi create. Regimurile care configurează un astfel de model promit stabilitate, chiar dacă nu se
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
devin un model-limită al autoritarismului, foarte apropiat totalitarismului [a se vedea mai departe]. Deși există diferențe enorme între modelele propuse și cazurile atribuite fiecărui model în parte, diferitele regimuri sunt unite (mai ales) de rolul conducător al partidului unic sau hegemonic, care poate astfel să conviețuiască cu alte partide mici, fără a exista o competiție efectivă. Diferențele stau în origini, în contextele culturale și socio-economice și în ideologiile-mentalități care inspiră și conduc actiunea guvernanților și fundamentează formele de legitimare a acestor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Europene). Până acum câțiva ani, aceleași minorități erau expresia grupului social dominant. În toate țările luate în considerare există un proces de legitimare al întreprinderii private, al pieții, și, mai general, a noilor structuri economice. Spațiul sectorului economic public, anterior hegemonic, devine mult mai limitat. Instituțiile democratice încurajează legitimarea noii economii și, datorită combinației dintre doi factori: experiența falimentării structurilor economice din trecut, pe de o parte și atracția exercitată de democrațiile occidentale cu economii prospere, pe de altă parte. În
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
convingerilor în cadrul "modalităților existențiale trăite""666. Această distincție îi permite lui Giddens, remarcă McKerrow, să deturneze atenția dinspre întrebarea dacă discursul este adevărat sau fals înspre întrebarea, mai utilă, "cum este mobilizat discursul astfel încât să legitimeze interesele segmentate ale grupurilor hegemonice"667. Astfel, critica se îndreaptă înspre analiza discursului din perspectiva contribuției sale la realizarea intereselor clasei conducătoare, în timp ce "îi împuternicește pe cei conduși să își prezinte interesele într-o manieră puternică și provocatoare"668. Dominarea, prin urmare, are loc, de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Ideea de "raționalitate transversală" este o propunere prin care filosoful american crede că se poate trece dincolo de antinomiile ce marchează această confruntare: identitate și diferență, universalitate și particularitate, comensurabilitate și incomensurabilitate. "Situată între modernitate și postmodernitate, trecând printre Scylla universalismului hegemonic și anistoric și Carybda lipsei de legitate, a particularismului radical și istoricismului nervos, rațiunea transversală se înscrie în cursa înțelegerii practicilor configurative și a formelor de viață în care se află cuprinsă moștenirea noastră socio-istorică"825. Această idee reușește să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
eligibil și cei șapte Electori aleg candidații în funcție de interesele lor, rară să acorde vreun privilegiu "naționalității" germane a solicitantului. Totuși, Carol trebuie să facă față candidaturii neașteptate a lui François I, care intenționează să se opună în felul acesta intențiilor hegemonice ale Habsburgilor. Fiecare din cei doi candidați încearcă să-i corupă pe electori. În acest scop, Carol apelează la bancherii Fugger, dar trebuie să recurgă la forța armelor pentru a cîștiga. La 27 iunie 1519, Carol al Cincilea sau Carol
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
unei concepții europene care înlocuiește vechea concep ție imperială. Apare ideea de "echilibru european"54: în cadrul unui sistem de state nici o putere nu are dreptul să-și impună legea celorlalte. Pentru ca acest echilibru să fie respectat, pentru a împiedica tentativa hegemonică a lui Carol Quintul, Fran9ois I poate conta pe toți cei care se tem de concepțiile unitariste ale lui Carol Quintul. De acum înainte, împăratul, moștenitor al unor concepții medievale despre Europa, trebuie să înfrunte particularismele cărora le dă naștere
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
furia războaielor civile și a conflictelor europene ocupă primul plan al scenei, se naște astfel Europa rațiunii. Ea va cunoaște, la sfîrșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, o adevărată epocă de aur. Capitolul 9 TENTATIVELE HEGEMONICE ALE HABSBURGILOR ■ Fiul lui Carol Quintul, regele Spaniei, Filip al II-lea este cel mai puternic prinț din Occident. El încearcă să centralizeze posesiunile iberice (Spania și Portugalia), italiene și burgunde. Metalele prețioase venite din America îi permit să finanțeze
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
imperiul creștin. Aceasta nu înseamnă defel că prinții cei mai puternici din Europa au renunțat să refacă, în favoarea lor, unitatea europeană. Dar nu mai este vorba de a reuni ci de a domina. Mitul unității pierdute este înlocuit cu ambițiile hegemonice ale statelor. Nu este surprinzător faptul că de acum înainte inițiativa aparține celor două puteri rezultate din împărțirea imperiului lui Carol Quintul: Spania și Imperiul germanic. Timp de un secol, de la mijlocul secolului al XVI-lea la mijlocul secolului al XVII
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
imperial. Cedînd deci în fața particularismelor europene, Carol Quintul a făcut din fiul său regele Spaniei și cel mai puternic suveran din Occident. Introducînd în jocul său o Europă care se sustrage tentativelor de unificare, el a deschis calea către concepția hegemonică a Europei din epoca modernă. Într-adevăr, Filip dispune de teritorii care îi permit să intervină în întreg Occidentul. Primind de la tatăl său coroanele spaniole, el se consacră țelului de a desființa acele libertăți și privilegii care au contribuit în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
prin temperament, el consideră ci trebuie să rezolve singur toate problemele. Încetineala administrației de la Madrid devine proverbială: Dacă moartea ar trebui să mă caute la Madrid, aș fi nemuritor", declară în glumă un contemporan. Această mașinărie greoaie constituie instrumentul politicii hegemonice a lui Filip al II-lea. Politica sa este incontestabil imperialistă. El vrea să impună Europei dominația spaniolă. Dacă ale sale concepții sînt diferite de cele ale lui Carol Quintul, aplicarea lor în practică are aceleași caracteristici: statele naționale din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-lea continuă să îngrijoreze statele europene. Franța, ale cărei teritorii sînt încercuite, este mai neîncrezătoare decît niciodată, iar Anglia protestantă îl consideră pe Filip drept dușmanul său firesc. Îngrijorate pentru independența lor, tinerele state naționale europene încearcă să zdrobească pretențiile hegemonice ale Spaniei. Rînd pe rînd, Țările de Jos, Anglia sau Franța scapă de sub dominația ei. Revolta din Țările de Jos Chiar dacă împăratul Carol Quintul considera cele "șaptesprezece provincii" ale Țărilor de Jos drept inima însăși a Imperiului său, din simpatie
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Pentru a scăpa de urmăritori, "Armada", fără hărți și piloți, intră în Marea Nordului unde este împrășiată de scoțieni, irlandezi, de furtuni și uragane. Numai jumătate din "Armada" se întoarce în Spania. Odată cu puterea navală a Spaniei se păbușesc și pretențiile hegemonice ale lui Filip al II-lea. El supraviețuiește zece ani dezastrului Armadei și vede afirmîndi-se puterea engleză, căreia a vrut să-i dea lovitura de grație. În ciuda acestui eșec, el crede încă posibilă realizarea ambiției lui Carol Quintul: alipirea posesiunilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în Pomerania și primește ajutorul Electorilor protestanți de Saxa și de Brandenburg. Aceste evenimente marchează o nouă etapă în războiul indirect care se duce între Richelieu, reprezentant al statelor naționale din Europa, și Ferdinand al II-lea, moștenitor al concepțiilor hegemonice ale familiei de Habsburg. Bazele alianței dintre Richelieu și Gustav-Adolf sînt totuși nesigure: pentru Richelieu, Gustav-Adolf nu este decît un "con-dottiere", a cărui armată o cumpără și căruia îi permite să dispună de ținuturile cucerite cu condiția să respecte pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nouă tentativă de unificare europeană. Tratatele de la Westfalia și Pirinei Încheiate după un secol și jumătate de războaie duse de națiunile Europei împotriva imperialismului habsburgic, tratatele de la Westfalia (1648) și Pirinei (1659) consfințesc din punct de vedere juridic eșecul tentativei hegemonice a lui Carol Quintul și a urmașilor săi. Habsburgii sînt loviți chiar în inima acestui imperiu din care au vrut să facă instrumentul dominației lor. Ferdinand al II-lea voise să instaureze autoritatea absolută a împăratului asupra Germaniei. Urmașii săi
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
asupra Germaniei. Urmașii săi învinși trebuie să recunoască "libertățile" prinților germani, care continuă fărî-mițarea politică a Imperiului și condamnă pe împărat la neputință, "Împăratul iezuiților" a vrut, ca și Carol Quintul și Filip al II-lea, să-și bazeze tentativa hegemonică pe o recucerire catolică a Germaniei. Tratatele de la Westfalia condamnă Sfîn-tul Imperiu să nu mai fie romanic decît cu numele: în statul lui, fiecare prinț poate să aleagă și să impună poporului său religia pe care o dorește. Tratatele de la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Încheiată sub auspiciile lui Maza-rin, în 1660, pacea de la Oliva pune capăt acestui război din nord și asigură, în schimbul alipirii teritoriului Suediei, împăcarea polonezilor cu suedezii. După un secol de războaie, Habsburgii trebuie să constate eșecul ambițiilor lor. Tentativele lor hegemonice bazate pe cucerirea catolică au sfîrșit printr-un fiasco în Europa statelor naționale. Rînd pe rînd, Filip al ll-lea al Spaniei, apoi Habsburgii din Viena au fost înfrînți în încercarea de a realiza aceste proiecte ambițioase. Noul echilibru european, așa cum
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]