905 matches
-
clădiri temeinic zidite, constrîngînd rețină să le rețină. Ce încîntare toate aceste case, cu aerul lor înstărit, în care s-a plămădit, pînă la instaurarea comunismului, societatea liberală a tuturor posibilităților! Clipe reconfortante pe arterele neatinse, minune! de proiectanții plombelor hidoase, burdușite cu clientela regimului, pleava orașelor și cu țăranii aduși în nesăbuita industrie socialistă. În lumina soarelui, între două grindine răpăitoare, schimbarea gărzii la Palat (Palatul cui?). O urmăresc, nu fără amuzament, știind cum se developa cea de la palatul Buckingham
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
ziar cu o ținere de minte nu mai bună decît a d-lui Reichmann, cel care ne amenință astăzi cu justiția, combătea (ca și acum) pretenția unora de a socoti la fel de oribile Holocaustul și Gulagul. Dar folosea următorii termeni: "amalgamul hidos făcut azi între Shoah și durerea românească din vremea celor patru decenii de impostură." Amalgamul hidos ar fi opera celor care cutează să alăture comunismul de fascism. Așadar, dacă victimele Holocaustului se pot plînge de crime, victimele comunismului românesc ar
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
ne amenință astăzi cu justiția, combătea (ca și acum) pretenția unora de a socoti la fel de oribile Holocaustul și Gulagul. Dar folosea următorii termeni: "amalgamul hidos făcut azi între Shoah și durerea românească din vremea celor patru decenii de impostură." Amalgamul hidos ar fi opera celor care cutează să alăture comunismul de fascism. Așadar, dacă victimele Holocaustului se pot plînge de crime, victimele comunismului românesc ar trebui să aibă calmul de a recunoaște că regimul cu pricina a însemnat doar o impostură
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
ca o aspirație de independență a spiritului inadaptabil atît la un context cultural vlăguit, cît și la mecanismele nocive ale totalitarismelor care, proclamînd "eliberarea", nu duceau decît la o mai cumplită alcătuire a subjugării, la o alienare drastică a umanului, hidoasă la culme prin circumstanța că se drapa într-o demagogie pretins științifică a progresului. Se cuvine să renunțăm hotărît, prin urmare, la taxarea avangardei drept "revoluție deturnată", alterată de anarhism, individualism, "dezorientare" ideologică (v. Adrian Marino, în Dicționar de idei
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
rămîne, în occidentul impersonal, masificat și globalizat și numai în acest Occident singura vizuină a sinelui, unică vatră a întîlnirii cu sine. Tocmai pentru că, a priori, această întîlnire devine în deceniile din urmă tot mai puțin fericită, cu atît mai hidoasă cu cît timpul ei este prezentul dar asta pentru că trecutul e mort, "inutil", iar viitorul consubstanțial prezentului apartamentul rămîne singurul moderator-tampon în această apocalipsă cu atît mai tragică cu cît e mai insignifiantă. Ce înseamnă literatura de apartament, astăzi? Pentru
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
cinci. același lucru este scris în manualele de istorie. dar caracterul penal internațional al faptei, ca și aspectul ei profund imoral, nu sînt reclamate de nimeni"), spre a se deschide într-o viziune care se împlîntă precum un stilet în hidosul real: ,schiță de tîrfă ideologică în țara uterelor gonflabile. sclavele. abia acum/ văd. casele se scufundă sub noroaie. grădinile se lăbărțează pe coapsele/ altădată oacheșe. mușchii mimicii se subțiază. femeile se despart de trecutul/ lor în danele porturilor vechi. din
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
la nesfîrșit, să iubești o statuie. Cei care o fac, profesori care "le predau zecilor de mii de elevi cu suficiență și Ťautoritateť aceleași lucruri, cuvânt cu cuvânt, despre Eminescu, ca și când ar fii (sic! - n.m.) preoții unui cult ermetic și hidos" sînt cei mai de temut "antieminescieni". E un adevăr, dar ce ne facem? O clipă În legătură cu autorii și comentatorii basarabeni, s-a conturat prejudecata că ei ar fi lipsiți de spirit critic, din motive de istorie națională prea bine cunoscute
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7376_a_8701]
-
un localnic ce își plimba câinele. Potrivit thesun.co.uk, Peter Bailey a ieșit la o plimbare pe plaja Tenby, însoțit de câinele său, când, alertat de comportamentul ciudat al patrupedului, a mers până la el și a descoperit o creatură hidoasă. Bărbatul a pozat creatura și a trimis fotografiile administrației locale, el susținând că, deși cadavrul găsit se afla în stare de descompunere, nu emana acel miros caracteristic. Polițiștii susțin, însă, că animalul mort este un Jack Russell terrier, deși Peter
Creatură misterioasă, descoperită pe o plajă din South Wales by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64848_a_66173]
-
înmănușată sau să-și scoată mănușa, prefăcându-l pe celălalt, în câteva clipe, într-o mumie calcinată. Fiecare fată care s-ar fi supus dorinței lui nemăsurate de a dărui plăcere și-ar fi dat sufletul în spasme interminabile, mime hidoase ale supremului orgasm prin care Dan visa să spargă pielița acestei lumi. Chiar și rămânând mereu la un metru de noi, tot ar fi făcut afișajele ceasurilor noastre digitale să se dea vertiginos peste cap, consumându-ne fulgerător viața. În timpul
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
de demnă de dispreț, ca în acest timp al decadenței și minciunii. E posibil să retrăim același și același coșmar, în care doar formulele de expresie sunt schimbate. Intelectualii au știut, în epoca noastră, să dea denumiri atrăgătoare unor realități hidoase, menite să anihileze însăși esența umanității. Fie că se numesc "multiculturalism", fie "corectitudine politică", noile ideologii propun modele prin care bunul-simț, valoarea, normalitatea, meritul, adevărul sunt călcate în picioare. Sub presiunea unor monștri amorali, mânați de resentiment și ură, umanitatea
Ce mai înseamnă, azi, noblețea spiritului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7800_a_9125]
-
e să discuți cu cărțile pe masă. Dar noi facem politica struțului pe această temă, ne pretindem mari moraliști, când realitatea e foarte urâtă. Prostituția e cât se poate de prezentă pe străzi, iar forma în care se prezintă e hidoasă. Aceste femei sunt sclavele proxeneților și nu beneficiază de control medical. Ce înseamnă, de fapt, legalizarea prostituției? În viziunea mea, este vorba despre o abordare realistă pentru a limita niște rele foarte mari: tirania proxeneților și pericolele medicale", a declarat
Paleologu și-ar asuma o inițiativă pentru legalizarea prostituției () [Corola-journal/Journalistic/41259_a_42584]
-
ucenicul lui Follin. Al lui Rhuys Reformatul, la Toulouse. Al lui Heemkers, la Bruges. La Bruges iubeam o femeie, iar fața mi-a fost în întregime arsă. După Bruges, am trăit singur. Timp de zece ani am ascuns un chip hidos într-un sălaș săpat în faleza de lîngă Ravello, în Italia. Oamenii disperați trăiesc în colțuri retrase. Îndrăgostiții trăiesc în colțuri retrase. Cititorii de cărți trăiesc în colțuri retrase. Oamenii disperați trăiesc suspendați în spațiu la fel ca figurile pictate
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
ale unei femei dornice să își trăiască iubirea neîmplinită. Totul are o înrâurire magică asupra lui Miron, iar acesta se lasă - în cele din urmă - prins în mrejele femeii pe care, a doua zi, o găsește metamorfozată într-o creatură hidoasă, cu ,,părul veșted, nasul ascuțit și gura pungă". Un ceremonial funerar de o sobrietate încăpățânată Din Mistreții erau blânzi rămân vii în mintea cititorului secvențele în care Condrat se îndârjește să-i sape fiului mort o groapă în duna mustind
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
pentru a doua oară a victimelor lui? De vină nu sunt ucigașii, ci victimele lor, pentru că dacă ele nu ar fi existat, ei nu ar fi avut pe cine să ucidă și nu ar fi devenit ucigași, acesta este sofismul hidos al nerușinării cu care ne susținem ticăloșia și dincolo de moarte. Hoția noastră nu este întrecută decât de prostia noastră: suntem atât de hoți încât ne mințim și pe noi înșine și atât de proști încât credem ceea ce noi înșine mințim
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
așterne mirarea, confuzia, neliniștea neînțelegerii, se zugrăvesc, ca într-o oglindă malițioasă, toate rictusurile și contorsionările grotești ale eforturilor zadarnice de apropiere ale celui ce nu se poate exprima. Mizoguchi e condamnat să trăiască în urîțenie, de ca și cum ar fi hidos, pentru că nu poate comunica, nu se poate dezvălui celorlalți. Ruperea sa de lume, închiderea în tăcerea la care îl obligă bîlbîiala, e un păcat de moarte: Mizoguchi e vinovat chiar de dinainte de a fi comis vreo faptă mîrșavă, e vinovat
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
de încercata familie C., în curtea Vilei Ceramica, Ovidiu Lipan Țăndărică, idolul fiului meu, pe o terasă, năvalnică și tumultoasă în relatări, prietena mea C. B.... Într-un fel, toți aceștia m-au aruncat în trecut ca să nu văd fața hidoasă a prezentului: un oraș sufocat de indolența contemporanilor, acoperit peste tot numai de gropi, mari, ca niște tranșee, de o vînzoleală demonstrativă și grețoasă a îmbogățiților de peste noapte care-și plimbă "fetițele" în mașini amețitor de luxoase, de viloaie de
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
țîșnesc. De frică, de ciudă. Se unesc cu șuvoaiele de afară. Mai mari. Și mai mari. Cad cu capul pe volan. Cît să fi stat? Afară era noapte de-a binelea cînd m-au trezit bătăile în geamurile mașinii. Chipuri hidoase se împingeau ca să mă zărească mai bine. Tot cu urîții ăștia îmi duc traiul și în iad?", m-am întrebat, privindu-i cum se-nghiontesc. "Doamna Marina...". I-auzi, mă cunosc. Peste capul unuia am văzut poarta mea cea roșie
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
să se Întregească Într-un nou „design”, În care flashback-urile și prezentul se Întrepătrund. România apare ca o Țară a nimănui, În care domnește degradarea, corupția, prostituția, șpaga și Țeapa. F lashback-urile personajelor pun În mișcare o umanitate urâtă, hidoasă, lugubră. O Românie colectivizată, sub influența nocivă a comunismului. Însă cartea lui Radu Pavel Gheo nu se axează pe prezentarea consecințelor dictaturii comuniste (aceasta devine parte integrantă a peisajului), ci pe viețile unor tineri ce speră să ajungă „Dincolo”. „Dincolo
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
Eugenia Vodă NĂSTRUȘNICA idee: Moartea își ia cîteva zile de vacanță. Ce face ? Vrea să guste din deliciile vieții de muritor. Drept care, cea cunoscută îndeobște că o apariție (hidoasa) de Doamna cu coasă, își schimbă look-ul și intră într-o carcasa masculină cu un design superb (cel puțin dacă ar fi să judecăm după cota de isterie adolescentina pe care o declanșează la simplă apariție). Zilele trecute agențiile
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]
-
în neființă: Vladimir Jankélévitch, Jorge Luis Borges, Mircea Eliade, Ion Caraion și Constantin Noica. Thierry Wolton este tîrît într-un șir nesfîrșit de procese după apariția faimoasei sale cărți Le KGB en France. Ion Mihai Pacepa ridică vălul de pe chipul hidos al regimului Ceaușescu prin publicarea în Occident a unor dezvăluiri picante din culisele puterii (Orizonturi roșii). În România, regimul Ceaușescu a intrat în faza sa demențială. Este epoca de aur, a „alimentației raționale" și a economiilor de tot felul de la
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
al unității românilor de pe toate meridianele lumii. Marea sa dramă sufletească poartă un nume trist: Basarabia și Bucovina. Rapturile din trupul țării i-au sângerat sufletul și l-au determinat să lupte pe toate fronturile pentru dezrobirea fraților noștri de sub hidoasa și sălbatica oprimare străină. A scris numeroase lucrări pe această temă și s-a înfrățit în idealuri de luptă cu toți cei ce gândeau ca el, indiferent în ce parte a lumii s-ar fi aflat. Românii de peste hotare I-
Curierul „Ginta latină” by Dumitru Vacariu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2349]
-
și se contrează reciproc, așa cum realitatea și literatura mușcă, fiecare, din teritoriul celeilalte: "Refuz să mai privesc realitatea în față./ Port în brațe doar poemul acesta/ care miroase urât - câine mort./ Îl pocnesc și bucăți de carne/ sar din râsul hidos./ Plec atunci la marginea mării să mă spăl./ El îmi sare în față/ și mă trezesc în hainele de luni/ funcționar tăcut,/ spoind lumea cu literele unui alfabet/ singuratic și mort./ - Trebuie notat totul, îmi șoptește/ manșeta mea roasă de
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
mine, o astfel de imagine a fost aceea a mamei studentului schilodit de mineri. Imaginea era cu atât mai șocantă cu cât ea îl conținea, în sala de tribunal unde se desfășura, și pe autorul - nu numai moral - al întregii, hidoase, întâmplări, Miron Cozma. Era, ce-i drept, un alt personaj decât cel cu care, în cincisprezece ani de nebunie fesenisto-pesedistă, ne-au obișnuit televiziunile. Protejat de claia imensă de păr, el imita postura unor martiri religioși, coborâți de pe frescele murale
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
a adăugat: „Îmi face plăcere să mă aflu aici.” Nu mai e vorba de o extravaganța precum aceea de a fi făcut pipi în intervalul dintre scaune într-un avion de linie. E vorba de girarea unuia din cei mai hidoși dictatori de pe planetă.
Depardieu și dictatorul () [Corola-journal/Journalistic/4156_a_5481]
-
pământului tocmai urmele pe care localnici, autorități și „antreprenori” (sau, și mai nimerit, „dezvoltatori”) le cântă acum în discursuri, poze și povești de adormit turiștii, și după încă o vizită la Rânca, unde, la recepția unora dintre extrem de numeroasele vile hidoase poți achiziționa cărți poștale cu „Rânca de odinioară”, concluzia pare îndreptățită. Argumente în plus aduc urmele vieții rurale - biserici de lemn, cule, case cu specific regional -, elogiate în expoziții stradale prin marile orașe și înlocuite, la fața locului, de „casele
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5193_a_6518]