567 matches
-
responsabil pentru moartea tatălui său și îi recomandă să părăsească teritoriul și să nu se mai întoarcă niciodată. Pentru a se asigura de asta, trimite hienele pentru a-l ucide dar, după ce Simba ajunge într-o zonă plină de spini, hienele se opresc și îl amenință că îl omoară dacă se mai întoarce vreodată. Reușind să îi convingă pe toți că Simba și Mufasa au fost uciși, Scar devine rege, fiind cel mai apropiat ca rudă de Mufasa. Simba ajunge într-
Regele Leu () [Corola-website/Science/308355_a_309684]
-
de Rafiki și de fantoma tatălui său, Simba se întoarce împreună cu Nala, Timon și Pumba. O dată întors, Simba se confruntă cu unchiul său iar adevărul despre moartea lui Mufasa este spus de însuși Scar. Începe o confruntare între lei și hiene în timp ce Simba se luptă cu Scar. Spre finalul luptei, Scar dă toată vina pe hiene, dar ei au auzit conversația lui cu Simba. Simba reușește să își învingă unchiul, aruncându-l într-o prăpastie. Hienele își înconjoară conducătorul decăzut și
Regele Leu () [Corola-website/Science/308355_a_309684]
-
O dată întors, Simba se confruntă cu unchiul său iar adevărul despre moartea lui Mufasa este spus de însuși Scar. Începe o confruntare între lei și hiene în timp ce Simba se luptă cu Scar. Spre finalul luptei, Scar dă toată vina pe hiene, dar ei au auzit conversația lui cu Simba. Simba reușește să își învingă unchiul, aruncându-l într-o prăpastie. Hienele își înconjoară conducătorul decăzut și trădător și îl omoară, mâncând-ul de viu. Cu regele de drept pe tron, totul
Regele Leu () [Corola-website/Science/308355_a_309684]
-
o confruntare între lei și hiene în timp ce Simba se luptă cu Scar. Spre finalul luptei, Scar dă toată vina pe hiene, dar ei au auzit conversația lui cu Simba. Simba reușește să își învingă unchiul, aruncându-l într-o prăpastie. Hienele își înconjoară conducătorul decăzut și trădător și îl omoară, mâncând-ul de viu. Cu regele de drept pe tron, totul revine la normal. Filmul se încheie cu Rafiki ridicând noul copil al lui Simba, continuând "cercul vieții". "" a fost numit
Regele Leu () [Corola-website/Science/308355_a_309684]
-
negru ale acestuia în captivitate, precum și mărturii de pe teren. Lupul marsupial seamănă cu un câine mare, cu păr scurt, cu o coadă țeapănă, prelungită ușor din corp, precum cea a unui cangur. Mulți coloniști europeni l-au comparat cu o hienă, din cauza comportamentului și poziției neobișnuite. Blana sa galben-maro prezenta între 13 și 21 de dungi întunecate de-a lungul spatelui, crupei și bazei cozii, ceea ce i-a adus porecla de „tigru”. Dungile erau mai evidente la specimenele tinere, scăzând în
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
este dromaderul, originar fiind din stepele din jurul Mării Caspice. În India, fauna este în cea mai mare parte tropicală și se aseamănă cu cea a Africii. Se întâlnește: leul (în peninsula Kathiawar și sud-estul Iranului), tigrul (arhipelagul indonezian), șacalii și hienele (India). Maimuțele specifice sunt gibonul (prezent în nord-estul Indiei și în Myanmar) și urangutanul (prezent în insulele Sumatra și Borneo). Clima este austeră. Verile sunt calde și secetoase, iernile sunt friguroase. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10-11 °C. Amplitudinea
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
câțiva ani la rând. Ariditatea care domnește în Munții Ahaggar exclude posibilitatea exploatării agricole. Numai în oazele puțin numeroase, care au acces la apă, se cultivă cereale, legume și fructe, mai ales curmale. Fauna este alcătuită din: vulpi de deșert, hiene, gazele, dromaderi, reptile. shi multe altele Îndeletnicirea dominantă este păstoritul, cu care se ocupă stăpânii adevărați ai deșerului, tuaregii. Agricultura: creșterea ovinelor, a caprinelor și a cămilelor; culturi în oaze. Regiunea este populată de nomazi. Orașele In-Amguel, Tazrouk, Tahifet și
Ahaggar () [Corola-website/Science/304590_a_305919]
-
lungime de 2000 de m cu o lățime de 50 de m, din care pentru vizitatori este deschisă 400 de m. Peștera prezintă și o importanță paleontologică, aici găsindu-se diferite fosile ca schelete de Ursus spelaeus, ursul, leul și hiena peșterilor ca și de reni. Sau găsit și urme ale culturii neolitice, din epoca bronzului și fierului. Peștera a fost descoperită în septembrie 1887 de muncitorul de pădure Franz Kersting. Deschiderea peșterii pentru vizitare a fost hotărârea geologului Emil Carthaus
Peștera Bilstein () [Corola-website/Science/312020_a_313349]
-
lipsit de vegetație, cu excepția deșertului nubian, unde cresc acacia și tamarinul. Relativ bogată, fauna sudaneză este caracteristică fiecărei zone în parte: deșert, savană, pădure tropicală. Dintre mamifere se întâlnesc în număr mare antilope, gazele, bivoli, elefanți, lei, leoparzi, șacali, hipopotami, hiene etc. Păsările sunt reprezentate mai ales de struț, marabu, bibilică și barză. Dintre reptile sunt mai răspândiți șerpii boa, pitonul și crocodilul. Fauna este cu atât mai variată cu cât se coboară de la nord spre sud. În această regiune numărul
Geografia Sudanului () [Corola-website/Science/312240_a_313569]
-
și America de Sud. Dintre mamiferele cu placentă, care formează marea majoritate a mamiferelor în general, grupul primitiv al insectivorelor este important, căci din el se trag probabil celelalte placentare. Carnivorele au început cu forme primitive în Paleogen (cum ar fi strămoșii hienei), ajungând până la forme evoluate, ca Machairodus, cel mai temut dușman al erbivorilor, ce avea colți ca niște baionete de o jumătate de metru. Erbivorele au început tot cu forme primitive, pentru ca, pe la mijlocul Paleogenului să se diferențieze cele trei ordine importante
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
de cel care are o săptămână. Oricum în primele două săptămâni stau mai mult așezate și păzite de mama lor. Girafele adulte sunt prea mari pentru majoritatea carnivorilor, dar exemplarele mai tinere pot fi atacate de majoritatea carnivorilor : lei, leoparzi, hiene și câini sălbatici. Puiul devine independent după 18 luni. Doar 21-49% dintre ei vor ajunge adulți, având o medie de viață de 20 și 25 ani. Regimul alimentar al girafei este în acord cu fizicul; mănâncă frunzele arborilor folosind limba
Girafă () [Corola-website/Science/309702_a_311031]
-
Patima este un film românesc din 1975, regizat de George Cornea după un scenariu inspirat de nuvela „Hiena” a scriitorului bănățean Petru Vintilă. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Draga Olteanu-Matei, Gheorghe Cozorici, Emanoil Petruț, Vasile Cosma, Ovidiu Moldovan și Mariana Buruiană. Subiectul filmului îl reprezintă înrobirea unei femei de patima banilor în anii de după cel de-al
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
se simt părăsiți de mama lor, calfa Tie (Emanoil Petruț), un nepot de văr al lui Dionisie care făcuse o pasiune pentru tânăra văduvă, este gelos pe unchiul său, iar sora maistrului cojocar o acuză pe Păuna că este o „hienă” și își blesteamă fratele. Dându-și seama că este considerat o povară, Sever părăsește casa părintească și se angajează ca muncitor la depoul CFR din oraș. Păuna începe să se implice tot mai mult în afacerile bărbatului ei, dovedind un
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
filmului "Patima": "„Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge să scriu scenarii. Îmi amintesc că eram în tren spre Lugoj când l-am întâlnit pe Petru Vintilă. A venit și mi-a spus: Uite duduie am scris o nuvelă, Hiena... Eu nu l-am băgat în seamă până m-am întâlnit cu el pe stradă. M-a întrebat dacă i-am citit nuvela, am spus că nu. Am intrat într-o librărie, mi-a cumpărat cartea și m-a pus
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
m-a pus să o citesc. M-am îndrăgostit de cartea aia. A durat 9 ani până să lansăm filmul”". Scenariul filmului a fost scris de actrița Draga Olteanu-Matei și de operatorul de imagine George Cornea, fiind inspirat din nuvela „Hiena” de Petru Vintilă. Au fost realizate trei variante de scenarii, ultima aparținând actriței Draga Olteanu Matei. Conducerea cinematografiei românești a făcut presiuni pentru modificarea scenariului, adăugându-se implicații politice și eliminându-se unele elemente care ar fi contribuit la conturarea
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
morale. Această femeie, Păuna, prin ambiția și puterea sa de muncă, este modelul omului de succes al zilelor noastre. Însă filmul moralizează atitudinea ca fiind a «timpurilor vechi». Daca ei ar fi vrut ca oamenii s-o dezaprobe pe această «hienă», trebuiau să lase scenariul cum era scris. Și atunci omul singur hotâra dezaprobarea”", s-a plâns ulterior scenarista. Scenariul a fost modificat în mai multe rânduri, invocându-se diferite motive. "„Realizarea filmului a durat nouă ani, timp în care s-
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
am prezentat materialul, obiecția a fost ca să nu jignim Armata - nu se poate ca un angajat al Armatei să se comporte în felul acesta și să se întâmple așa ceva.”", a afirmat Draga Olteanu-Matei. Titlul inițial al scenariului a fost „Râsul hienei”. Regia filmului a fost încredințată operatorului de imagine George Cornea, acesta fiind filmul său de debut ca regizor. Anterior, el fusese regizor secund la filmul "Păcală" (1974), regizat de Geo Saizescu. Decupajul regizoral al filmului a fost aprobat la 3
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
și întreprinzătoare, ea nu se mai satură de agonisiri, fiind înșelată apoi chiar de omul ei de încredere care-i fură fabrica și o bagă la balamuc. Intervine naționalizarea, clarificând toate raporturile. Melodramă politică inspirată scenaristei Draga Olteanu de nuvela «Hiena» de Petru Vintilă. Apariția protagonistei e puternică, dar filmul indispune prin insistența simbolului care înlocuiește rudimentar metafora și chiar detaliul revelator. Finalul melodramatic e de-a dreptul trivial. Debut fericit pt. Buruiană.”"
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
altele. Abrupturile calcaroase golașe adăpostesc vipere cu corn, iar în ape se află păstrăvi. În peșteri întâlnim specii de animale mici nepericuloase pentru om, precum și urme de fosile ale animalelor care au trăit demult, cum ar fi ursul de peșteră, hiena de peșteră și altele. În ultimul timp Munții Aninei încep să-și capete faima binemeritată în ceea ce privește practicarea turismului, fapt favorizat printre altele și de a anumită echipare turistică. Pe lîngă aceasta, drumuri forestiere carosabile favorizează apropierea de obiectivele turistice, unele
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
făcut june și când și-a petrecut zilele de vacanță cu prietenii și colegii pe malurile Cimișului, când s-au înfiripat primii fiori ai dragostei, ai durerii dar când a plecat din sat declarând: Că e plin de câini și hiene Și de amintiri pierdute În noiam de buruiene." Reîntoarcerea) iar "Copiii din curtea cu animale care formează tabloul unei generații au punctat o părticică din unuvers." (Cerul) Dar, s-a întors. A făcut poezii în care și-a amintit de
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
existente, ca și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile ale ursului de cavernă - "Ursus spelaeus" - care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani. Pe lângă acesta au mai fost descoperite și fosile de capră neagră, ibex, leu și hienă de peșteră. La intrarea în peșteră se află un pavilion, compus dintr-o sală de așteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic și un stand cu suveniruri și obiecte artizanale specifice zonei. Cu o lungime de peste 1
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
m întâlnim o colonie de lilieci. Alte câteva atracții sunt "Valul Muierii", "Bazinele Mari", "Cascadele împietrite", Dantelă "de Piatră", "Poartă", "Sală cu Guano", "Sală Turcului". În "Galeria Urșilor" a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și mistreți. În "Sală Musteriana" au fost descoperite foarte multe obiecte aparținând culturilor cu mult înaintea erei noastre. De asemenea, în 1952 au fost descoperite și fragmente de oase provenind, foarte probabil, de la trei indivizi diferiți
Peștera Muierilor () [Corola-website/Science/305613_a_306942]
-
spatele mamei pentru a se odihni. Începe să mănânce iarbă la vârsta de o lună și este înțărcat la vârsta de 6-8 luni. Femelele nasc un vițel la fiecare doi ani. Tinerii viței sunt vulnerabili în fața crocodililor, leilor și a hienelor. Longevitatea este de până la 49 de ani în captivitate, dar rareori depășește 40 de ani în sălbăticie. Femelele trăiesc în turme, dar nu se asociază în mod permanent cu alte femele, deși uneori păstrează legaturi cu progeniturile lor pentru câțiva
Hipopotam () [Corola-website/Science/314225_a_315554]
-
Hienele sunt un grup de mamifere, aparținând familiei Hyaenidae, din ordinul "Carnivora". Familia "Hyaenidae", nativă atât Africii, cât și Asiei, este formată din 4 specii extante, hiena dungată și hiena brună (genul "Hyaena"), hiena pătată (genul "Crocuta") și lupul de pământ
Hienă () [Corola-website/Science/314253_a_315582]
-
Hienele sunt un grup de mamifere, aparținând familiei Hyaenidae, din ordinul "Carnivora". Familia "Hyaenidae", nativă atât Africii, cât și Asiei, este formată din 4 specii extante, hiena dungată și hiena brună (genul "Hyaena"), hiena pătată (genul "Crocuta") și lupul de pământ (genul "Proteles"). Hiena pătată este un vânător prost. Oportunistă, alege cea mai rapidă și ușoară cale de a atrage prada. Poate ignora hoituri proaspete dacă în
Hienă () [Corola-website/Science/314253_a_315582]