592 matches
-
inocent cu gașca elevilor din clasa a X-a a liceului tuturor catifelelor, tinichelelor și baizdrugilor fără să-mi pese, deși bănuiam că dintre apele negre ochii ageri ai zeilor ne privesc tăcuți, noi ne continuam propria noastră scriere de hieroglife pe zidurile de granit ale vârstelor și, crezând că sunt de granit, nu ne-a preocupat faptul că-i săpam partea dinspre trecut a lumii, partea dinspre viitor însemnând-o cu însăilări de versuri, crochiuri ale colegilor, caricaturi ale profesorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
refăcu în sens invers traseul clandestin al copilăriei sale pentru a se duce să-și ia niște apă. Scările scârțâiau sub picioarele lui, dar, spre deosebire de urmele lăsate pe drumul spre Brinac, acum pașii lui nu aveau nici o semnificație, erau niște hieroglife noi pe care nu le descifrase nimeni. Cu un etaj mai jos era fostul lui dormitor; acum nu dormea nimeni acolo, poate pentru că purta încă prea clar amprenta locatarului de altădată. Intră. Locul era exact așa cum îl lăsase cu patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
mai mult, se creează, prin nu știu ce mister, o magie și o mitologie. Nu cunosc un peisaj care să fie atât de simplu și, în același timp, de un desfrâu luminos. Un pescăruș trece, deasupra, țipând. Plutește elegant, grațios, desenând o hieroglifă deasupra mării, apoi se întoarce. Gata, a dispărut în spatele meu. Cerul e, acum, de un albastru spălăcit. Dacă se poate înțelege mai bine ca oriunde, aici, teoria lui Empedocle despre cele patru elemente fundamentale, apa, focul, aerul și pământul, cu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Sportivii ăștia sclipitori, miștocari, țipau și înjurau și se bășeau în timp ce se dezbrăcau pentru duș. Nu le-am văzut fețele. Nu puteam să-mi ridic capul fără să dau de pămătuful cât blana de castor al unei subsuori sau de hieroglifele păroase care acopereau vreun spate. O dată, chiar, am deschis ochii ca să mă trezesc cu o sulă zdravănă, care mi se bălăngănea la doi centimetri de nas, ca într-o secvență de film porno. A urmat o bătaie cu prosoapele timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
L[epsius] asemenea colori proaspete, însă umezeala aerului mării discompune varul pe care ele sunt puse, deci cu această pătură dispare și colorile. Desemnul a fost foarte dezvoltat. Scrisoarea hieroglifică. Dacă scrisoarea era gata [putea] fi colorată prin colori naturale. Hieroglifele au propriul ca prin puține trasuri să conceapă lucrurile în câteva linii acute foarte caracteristice. Corpul omenesc foarte caracteristic: deci figura o[mului] și a animalelor într-o mreajă de cuadrate. Maeștrii dăduse modele, meseriașii în arte se țineau de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
înapoiat obeliscurile dărâmate. Unul dintre ele fusese adus de la lacul sacru Sais. Poate fi văzut și astăzi: inventivitatea barocă l-a așezat pe spatele elefantului din piața Minerva. Un alt obelisc a fost descoperit în apropiere de piața San Macuto; hieroglifele gravate pe el spun că a fost sculptat de marele Ramses al II-lea. A fost plasat în fața Panteonului lui Agrippa, care între timp fusese transformat în biserică. Alte obeliscuri continuau să zacă însă îngropate, iar când au fost scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Sandu Tudor: poemele sale de un modernism apocaliptic, pline de eufonii „barbare”, amestecă figurația industrială („Apocalips de uzină“, „Stihuri pentru rîsul roșu“, dar mai ales experimentalul „Răboj aforistic“, organizat pe două „capitole”: „Tîlc abstract plastic crestat“ și „Variațiune concretă în hieroglife de cretă“) cu cea tradiționalistă („Sfîrșitul basmului lui Barbă-Albă. Voievodul Grădinar“). De cele mai multe ori, colaborările „neavangardiste” își au tîlcul lor: Ion Minulescu, de pildă, publică poeme cu tentă burlescă și mesaj antitradiționalist, uneori blasfemiatoriu („Dragoste falită“, „Idilă“), afine antisentimentalismului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Boz, un fel de „traduceri vizuale ca în filmele suprarealiste. Căci la Voronca metamorfoza nu mai este haină, ci esență”. Remarcabilă este observația privind imanența poeziei acestuia, al cărei principiu constitutiv refuză interpretarea (în sensul de descifrare): „Poemul — o criptografie, hieroglife al căror sens trebuiește căutat — dar nu încercați nici o interpretare, ci lăsați-vă, extatici, în prada valului cu legănări fără contenire”. Poetica avangardistă/suprarealistă (cu reverberații pînă la critica unor Susan Sontag sau Roland Barthes) este asumată astfel în „esența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mult decât orice până acum în clasa XII-a când venise profesor Neacșu. Deci l-a scos la lecție și îi spune să continue exercițiul. Magi era înalt dar miop, purta ochelarii când avea chef se apropie, se uită la hieroglifele scrise de Ion și Kemi de la o distanță de cel mult 15 cm de tablă și așa rămâne vreo 2-3 minute; singur cu tabla în față, timp în care n-a spus nimic nici nu avea ce! Această scenă nu
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
izbitoare. Deci tu ești Narcis, am știut-o întotdeauna! spune sicraN dispărând lent în masa de ape a oglinzii. Și pe suprafața ei, ce redevine plană, pe locul prin care a dispărut, se desenează singură o cicatrice subțire, ca o hieroglifă. Triogamie Act I. Prolog Scena 1 (Din stânga scenei intră trei personaje ce formează un conglomerat. Pășesc în tandem lipiți unul de altul. Îi unește un pulovăr foarte lat de mohair format din trei segmente alipite și patru mâneci. Personajul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
an. În mai puțin de două luni, ei sunt gata să pornească pe cărarea mărilor. Primesc de la părinți hrana gata procesată, pe care o regurgitează, esențializată deja cu vitamine și nutrienți, asigurându-le o creștere grăbită. Oul inițiat, ce înscrie hieroglife pe pergamentul vulcanic al insulei, urmat de puiul ce crește miraculos, se adaugă la dimensiunea fabuloasă a acestei păsări măiestre. Prin comportamentul lor ritualic și exemplar îi întâlnim doar în poveștile cu pescarii fără noroc, rătăciți în vâltoarea apelor. Albatroșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
uit semnificativ la mâinile ce-i freamătă pe punga de semințe... Nici măcar nu mi-e clar dacă ești îngerul meu sau unul oarecare. Se pare că nu sunt binevenit aici! spune îngerul, desfășurând un pergament pe care era scribăluit în hieroglife, probabil, numele meu. Îmi indică cu unul din degetele-gheară unde trebuie să semnez. Nu pot înțelege numele meu, de-acolo din cer, așa încât semnez indescifrabil. Rulează disciplinat pergamentul, face o plecăciune onctuoasă, rotindu-și o dată aripile deja deschise pentru zbor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mai degrabă, Întoarcerea unul desen a cărui urmă era imprimată În spoiala cu humă a atelierului. În chenarul ușor umbrit pe margini al nudului absent era o literă dintr-un alfabet necunoscut, sau intenționat complicată până la o apropia de o hieroglifă. Dacă nu cumva era chiar punctul, sau expresia ultimă a formei Îndelung căutate. 40. Ești din oraș? Întrebă Flavius-Tiberius. Nu găsise o cale mai sigură de a-i arăta că nu o neglijase nici o clipă și că interesul arătat desenelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mă întrebă: — Ți-a ieșit pasiența? Eram pe cale să-i răspund, când luminile se stinseră. Pe ecran apăru o imagine neclară. Fumul țigărilor pluti spre el. Urmă titlul - Sclavele din infern -, apoi, în alb-negru, încețoșat, apăru o cameră înaltă, cu hieroglife egiptene pe pereți. Tavanul era susținut de stâlpi ce aduceau cu niște șerpi încolăciți. Aparatul de filmat oferi un prim-plan cu doi șerpi de gips care-și înghițeau coada unul altuia. Apoi șerpii dispărură și în locul lor apăru Betty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
aer condiționat“, iar sub ele o fotografie m-a izbit colosal, strident și total aiurea, ca propriul țipăt. Trei polițai Keystone stăteau între niște stâlpi de forma unor șerpi care-și mușcau unii altora cozile, pe un fundal egiptean cu hieroglife. În colțul din dreapta al imaginii, pe un divan matlasat, era tolănită o demimondenă. Era, fără nici o îndoială, fundalul care apărea în filmul porno cu Linda Martin / Betty Short. Mi-am poruncit să rămân calm. Mi-am zis că, doar fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
blând. - Zafenat Paneh-al este vizir în Teba la dorința regelui, a zis fiul meu, pe un ton oficial, dar acuzator. Se spune că e un mare clarvăzător, că vede viitorul și tălmăcește visele la fel de ușor cum citește un maestru scrib hieroglifele unui școlar. Dar el e analfabet, a zis Re-mose cu amărăciune. Nu știe să socotească, să scrie sau să citească și de aceea regele m-a trimis pe mine, cel mai bun dintre elevii lui Kar, să fiu mâna lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
erau atâtea de comentat pe drumul spre casă. Făcându-și loc prin mulțime, Herbert se ciocni de un bărbat cam de aceeași vârstă cu el, care Îi și semăna puțin, făcând să Îi cadă din mână un carnet acoperit cu hieroglife stenografiate. — Scuzați-mă, spuse el, ridicând carnetul și punându-l În mâna străinului, probabil tot un critic, presupuse. — E... e... e... se bâlbâi tânărul. Herbert nu mai așteptă să audă și restul propoziției, ci se grăbi să Își continue drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
arăta atât de în vîrstă). - Bine. Atunci ia din față! îi comandă Maria C. Nicolici în argou. Și îi întinse să taie calupul celor 78 de lame ale Tarotului de Veneția. Număr corespunzând, în interpretarea lui Etteilla, celor 78 de hieroglife din Cartea lui Thot. Și pe care cartomanta nu încetase să le mestece, să le dirijeze în șiruri și să le întroneze în cerc. Păstrând deoparte cartea de neant sau lamele pentru surpriză, manevrîndu-le cu viteză variabilă, potrivită întețirii sau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vrură ca din chipu-ți să explice toate. Mută La rugare și la hulă idola de ei făcută Rămînea!... Un gând puternic, dar nimic - decât un gând. În zădar trimit prin secoli de-ntrebări o vijelie Să te cate-n hieroglife din Arabia pustie, Unde Samum își zidește vise-n aer, din nisip. Ele trec pustiul mândru ș-apoi se coboară-n mare, Unde mitele cu-albastre valuri lungi, strălucitoare, Înnecînd a mele gânduri de lungi maluri le risip. {EminescuOpIV 148
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
un Întreg volum. Dacă ar fi să Îl compunem, am porni de la premisa că dandy-ul (real, biografic, dar și cel imaginat de artă) de la finele secolului al XIX-lea până după primul război mondial poate fi interpretat și ca „hieroglifă” a modernității, În toate ipostazele ei. Inclusiv În cea postmodernă, ale cărei principii dandysmul le conține. Așadar, dandysmul ca „figură” anticipatorie a modernității târzii. Argumentele ce ne-ar susține demonstrația țin tocmai de felul În care se construiește (și destramă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
e și un mare scriitor; la drept vorbind, nu e deloc scriitor. Tot ce s-a păstrat semnat de el (corespondență, câteva poezii și paginile despre modă) sună plat sau emfatic, fără să aibă vreo strălucire. Brummell rămâne celebru prin hieroglifa vie a propriului corp purtat prin saloane. În consecință, să ne mulțumim a cita doar câteva rânduri din capitolul Principiile costumului. Excesul didactic, eficiența calculată a fiecărei propoziții alungă orice urmă de fior estetic. Brummell le oferă contemporanilor, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Lowry de ce Nux Vomica, și din Gabriela Adameșteanu, de ce ochii pisicii cocoțată În copac, și din Țoiu, de ce rezistența materialelor, și din Le Clezio, de ce șobolanul alb... s-ar putea umple un tom Întreg cu sigle pentru fiecare autor. Mici hieroglife care la un moment dat ar Începe să se repete anulîndu-le identitatea pînă la nașterea unui nou alfabet și mai Întîi fiecare scriitor ar deveni o literă și pe urmă grupe și clase Întregi de autori s-ar topi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Dar poate greșesc. Există atîtea feluri de a iubi pe lume. Te poți Îndrăgosti de un punct necunoscut pe o hartă, de un nume exotic fără nici o semnificație, de lumina ciudată a unui bec fluorescent Într-o gară. Poemele mele, hieroglifele lor anacronice sub ochii voștri - mușchiul acestui picioruș de broască conectat la o sursă electrică, țopăiala lui caraghioasă producîndu-vă brusc o bună dispoziție, o Îngăduință, un fel de iubire. Poate atunci, din acea depărtare, o mînă răsfoind o carte va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
studenții, Patricia rezema în fiecare zi fereastra cu o țigară între degete și ivind, dintr-o parte, un șold. Trebuia să remarc în pauze micuța coapsă și coama înfoiată ce-i luneca pe umeri luminoasă. M-am convins că această hieroglifă nu-mi poate fi indiferentă, dar nu pricepeam ce urma să fac. Mereu nepăsătoare, fata privea prin sticlă careul dintre zidurile interioare ale universității. Din cînd în cînd trupul îi era străbătut de un fior. Își agăță rochița în calorifer
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
capăt, însemnînd pe margine, după o metodă proprie, cu diverse culori, pasajele mai importante. O săptămână, două, mai târziu, însă, textul memorizat astfel începea să pălească, până ce, în locul lui, rămânea o mare pată albă, cu detalii care rezistau, semănând cu hieroglifele de pe o coloană egipteană măcinată de nisip. Așa îmi explic că, pe lângă întîmplări disparate, îmi amintesc, mai ales, stări, senzații. Cred că aș putea să înșir câteva mii de mirosuri ale ierbii, în funcție de ceasurile zilei, de ploaie, de soare, de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]