1,377 matches
-
relaxarea întârziată, rezultată dintr-o recaptare întârziată a calciului de către reticulul sarcoplasmic. Acest fenomen prelungește durata potențialelor de acțiune. întârzierea postdepolarizării contribuie la geneza aritmiilor, care sunt de asemenea favorizate de anomalii de conducere a impulsului electric în legătură cu fibroza și hipertrofia ventriculare. Diagnosticul și clasificarea hipertrofiei ventriculare stângi Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) reprezintă în primul rând o entitate histologică. în practică, efectuarea biopsiei miocardice reprezintă însă un eveniment extrem de rar, astfel încât dovedirea directă a proceselor maladaptative la nivel miocardic, în special
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
recaptare întârziată a calciului de către reticulul sarcoplasmic. Acest fenomen prelungește durata potențialelor de acțiune. întârzierea postdepolarizării contribuie la geneza aritmiilor, care sunt de asemenea favorizate de anomalii de conducere a impulsului electric în legătură cu fibroza și hipertrofia ventriculare. Diagnosticul și clasificarea hipertrofiei ventriculare stângi Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) reprezintă în primul rând o entitate histologică. în practică, efectuarea biopsiei miocardice reprezintă însă un eveniment extrem de rar, astfel încât dovedirea directă a proceselor maladaptative la nivel miocardic, în special a celor fibrotice, este dificilă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
calciului de către reticulul sarcoplasmic. Acest fenomen prelungește durata potențialelor de acțiune. întârzierea postdepolarizării contribuie la geneza aritmiilor, care sunt de asemenea favorizate de anomalii de conducere a impulsului electric în legătură cu fibroza și hipertrofia ventriculare. Diagnosticul și clasificarea hipertrofiei ventriculare stângi Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) reprezintă în primul rând o entitate histologică. în practică, efectuarea biopsiei miocardice reprezintă însă un eveniment extrem de rar, astfel încât dovedirea directă a proceselor maladaptative la nivel miocardic, în special a celor fibrotice, este dificilă. Ca urmare, în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
exagereze. Această supraestimare este rezultatul unor asumpții arbitrare efectuate în calcularea MVS cu ajutorul ecocardiografiei în modul M care se invalidează în caz de geometrie ventriculară anormală. Ca urmare, această eroare se amplifică la pacienții hemodializa]i, care în majoritate prezintă hipertrofia VS și la care volumul intravascular se modifică în permanență. Similar, tehnicile invazive de tipul cateterismului cardiac cuantifică mai adecvat funcția ventriculară decât ecocardiografia. Totuși, în practică, ecocardiografia reprezintă o tehnică cu rezultate rezonabile, aplicabilă de asemenea și în studiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ideală (uscată) de maximum 1 kg, deci imediat postdialitic sau în cursul zilei următoare ședin]ei de hemodializă [Foley et al., 2000]. Clasificarea intrată în uzul curent definește categoriile de pacienți în funcție de grosimea relativă a peretelui ventricular și de prezența hipertrofiei ventriculare stângi. Grosimea relativă normală a peretelui ventricular se definește ca mai mică de 0,45, la ambele sexe. În funcție de acești parametri, pacienții sunt clasificați în patru categorii [Koren, 1991]. Această clasificare (vezi figura 2) s-a dovedit a avea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ca mai mică de 0,45, la ambele sexe. În funcție de acești parametri, pacienții sunt clasificați în patru categorii [Koren, 1991]. Această clasificare (vezi figura 2) s-a dovedit a avea semnificație prognostică la pacienții cu hipertensiune arterială esențială, la care hipertrofia ventriculară stângă reprezintă o anomalie adaptativă mult mai frecventă decât dilatația ventriculului stâng. Când dilatația VS este prezentă, absența HVS reprezintă un marker de prognostic negativ, peretele ventricular subțiat trebuind să lucreze în condiții de tensiune înaltă. în mod eronat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
se destinde relativ dificil în cursul diastolei, având drept consecință scăderea fluxului sangvin în diastolă precoce și presiuni de umplere ventriculară mari. Un raport E/A subunitar în contextul unei funcții contractile (sistolice) normale definește disfuncția diastolică severă. Determinanți ai hipertrofiei stângi: hipertensiunea arterială Cu excepția vârstei pacienților, hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă parametrul clinic cel mai strâns legat de hipertrofia ventriculară stângă (HVS), atât în populația generală [LØvy et al., 1988], cât și la pacienții uremici [Harnett et al., 1994; Covic et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de umplere ventriculară mari. Un raport E/A subunitar în contextul unei funcții contractile (sistolice) normale definește disfuncția diastolică severă. Determinanți ai hipertrofiei stângi: hipertensiunea arterială Cu excepția vârstei pacienților, hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă parametrul clinic cel mai strâns legat de hipertrofia ventriculară stângă (HVS), atât în populația generală [LØvy et al., 1988], cât și la pacienții uremici [Harnett et al., 1994; Covic et al., 1998, 2000]. în cursul ultimului deceniu, utilizarea unor medicamente antihipertensive moderne, eficiente și cu reacții adverse reduse
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a acesteia la pacientul dializat), dar probabil mai ales prin prisma diagnosticului și a tratamentului inadecvat al HTA la această categorie de pacienți [Cannella et al., 2000]. Trebuie subliniat încă o dată rolul de prognostic negativ al HTA necontrolate și al hipertrofiei ventriculare stângi la bolnavii uremici [De Lima et al., 2001] vezi subcapitolul Epidemiologia hipertrofiei ventriculare stângi. Într-un studiu cross-sectional inițiat în vederea identificării prevalenței reale a HVS și a determinanților acesteia, au fost analizați ecocardiografic, clinic și biochimic 189 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
tratamentului inadecvat al HTA la această categorie de pacienți [Cannella et al., 2000]. Trebuie subliniat încă o dată rolul de prognostic negativ al HTA necontrolate și al hipertrofiei ventriculare stângi la bolnavii uremici [De Lima et al., 2001] vezi subcapitolul Epidemiologia hipertrofiei ventriculare stângi. Într-un studiu cross-sectional inițiat în vederea identificării prevalenței reale a HVS și a determinanților acesteia, au fost analizați ecocardiografic, clinic și biochimic 189 de pacienți cu insuficiență renală cronică terminală, non-diabetici și fără cardiomiopatie dilatativă: pentru întregul lot
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
menținut chiar și pentru valori ale TA situate spre limita superioară a normalului. Foley et al. [1996] au evaluat prospectiv, timp de 41 de luni, 259 de pacienți, constatând că un nivel mai crescut al TA se corelează cu apariția hipertrofiei concentrice în timp. Astfel, o creștere cu doar 10 mm Hg a TA medii se asociază, independent de prezența altor factori de risc, cu o creștere a indexului masei VS cu 5,4 g/m2 și o dilatare a cavităților
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu o augmentare a mortalității cu 0,7%. Riscul de deces la pacienții hipertensivi în momentul ințierii hemodializei a fost cu 220% mai mare în comparație cu subiecții normotensivi la momentul debutului tratamentului dialitic [De Lima et al., 2001]. Mai mult, asocierea hipertrofiei ventriculare stângi cu HTA este evidentă încă din stadiile incipiente ale insuficienței renale cronice [Levin et al., 1999]. Valorile crescute ale TA sistolice, chiar și apropiate de cele considerate normotensive în populația generală, au fost independent asociate cu HVS progresivă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
JNC VI pentru TA măsurată clinic, discordanța fiind și mai mare pentru TA diastolică (60% hipertensivi la monitorizarea ambulatorie, față de numai 13% la măsurarea clinică). S-au constatat corelații înalt semnificative statistic între TA măsurată clinic, respectiv monitorizată automat și hipertrofia ventriculară stângă. Cea mai strânsă corelație s-a înregistrat între masa VS și TA medie/24 de ore monitorizată ambulatoriu (vezi figura 4); cum o parte dintre pacienți au fost tratați cu IECA, care au un efect de reducere a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în cursul monitorizării automate ambulatorii interdialitice; acești pacienți prezentau o vechime în dializă mai mare și primeau o doză de dializă (exprimată prin parametrul de eficacitate Kt/V) mai mare. Reprodus cu permisiunea scrisă a editorului dializa eficientă, controlul tensional, hipertrofia ventriculară stângă și supraviețuirea pacienților în program de dializă. În practica nefrologică din țara noastră, efectuarea de rutină a monitorizării ambulatorii a tensiunii arteriale la pacienții dializați este rezervată deocamdată doar unor clinici universitare, efortul financiar și logistic fiind relativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
media măsurătorilor la mai multe ședințe consecutive! pare să fie un predictor al masei VS comparabil cu TA medie obținută prin monitorizare automată ambulatorie vezi tabelul IV. Hipertensiunea arterială necontrolată reprezintă un factor determinant, probabil cel mai important în geneza hipertrofiei ventriculare stângi la pacientul cu IRC în stadiile predialitice, dar mai ales la pacientul dializat. Corelația HVS-tensiune arterială este prezentă chiar la valori ale tensiunii arteriale considerate în limita (superioară a) normalului în populația generală. Există o asociere evidentă între
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
HVS, TA sistolică imediat anterior ședintei de hemodializă trebuie să fie sub 148 mm Hg. În prezent, diagnosticul și terapia hipertensiunii arteriale la pacienții renali sunt nesatisfăcătoare, explicând în mare parte prevalența ridicată a HVS la acești pacienți. Determinanți ai hipertrofiei ventriculare stângi: hipervolemia cronică Dacă asocierea dintre hipertrofia ventriculară stângă și hipertensiunea arterială (HTA) la pacienții renali a fost studiată pe larg, relația dintre hipervolemia cronică a pacientului uremic (un determinant major al HTA la această categorie de pacienți) este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
trebuie să fie sub 148 mm Hg. În prezent, diagnosticul și terapia hipertensiunii arteriale la pacienții renali sunt nesatisfăcătoare, explicând în mare parte prevalența ridicată a HVS la acești pacienți. Determinanți ai hipertrofiei ventriculare stângi: hipervolemia cronică Dacă asocierea dintre hipertrofia ventriculară stângă și hipertensiunea arterială (HTA) la pacienții renali a fost studiată pe larg, relația dintre hipervolemia cronică a pacientului uremic (un determinant major al HTA la această categorie de pacienți) este mai puțin bine caracterizată. într-un studiu clasic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
grad mai redus de anemie, fistula arterio-venoasă este absentă și volumul intravascular este constant de-a lungul celor 24 de ore, s-a considerat că stresul hemodinamic este teoretic mai redus și deci probabilitatea de apariție a dilatării și a hipertrofiei compensatorii este mai mică. Aceste prezumții păreau să fie confirmate de către Foley et al. [1995], care constată la 70 de pacienți consecutivi tratați prin dializă peritoneală o reducere a volumului cavității stângi cu 5 ml/m2 în primul an de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
hemodializa zilnică ar fi superioară celei intermitente, convenționale (3 ședințe/săptămână) în controlul statusului volemic și al celui tensional [Woods et al., 1999; Raj et al., 1999]. În concluzie, hipervolemia cronică reprezintă un determinant major al hipertensiunii arteriale și al hipertrofiei ventriculare stângi la pacienții dializați. Controlul statusului volemic la pacienții hemodializați este dificil și devine și mai problematic la dializații peritoneali. Controlul agresiv al volumului extravascular, prin eforturi susținute de a atinge greutatea ideală (uscată) poate duce la regresia HVS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la pacienții dializați. Controlul statusului volemic la pacienții hemodializați este dificil și devine și mai problematic la dializații peritoneali. Controlul agresiv al volumului extravascular, prin eforturi susținute de a atinge greutatea ideală (uscată) poate duce la regresia HVS. Determinanți ai hipertrofiei ventriculare stângi: anemia renală Rolul major al anemiei în geneza anomaliilor structurale cardiace din uremie a fost inițial sugerat de constatarea paralelismului dintre gradul afectării renale, cel al severității anemiei și al prevalenței anomaliilor structurale cardiace [Levin et al., 1996
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
fost inițial sugerat de constatarea paralelismului dintre gradul afectării renale, cel al severității anemiei și al prevalenței anomaliilor structurale cardiace [Levin et al., 1996, 1999; Greaves et al., 1994]. Pentru o discuție mai amplă a rolului anemiei renale în geneza hipertrofiei ventriculare stângi, vezi capitolul II. Trecând de la aceste constatări epidemiologice, populaționale, a fost ulterior evidențiată, în studii de tip cross-sectional, o corelație directă și strânsă între gradul (severitatea) anemiei și amploarea modificărilor cardiace vezi capitolul II. Următorul pas a fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
este asociată cu un risc de apariție a insuficienței cardiace în mai puțin de 24 de luni la 50% dintre bolnavi și la 100% în 5 ani [Foley et al., 1996]. În concluzie, anemia renală reprezintă un determinant major al hipertrofiei ventriculare stângi încă din stadiile predialitice ale insuficienței renale cronice. Acest rol se accentuează o dată cu atingerea stadiului de insuficiență renală cronică terminală, când pe primul plan trece progresia spre HVS maladaptativă, excentrică, spre dilatația VS cu apariția insuficienței cardiace. Anemia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
10 g/m2. De asemenea, reducerea Hb serice cu 1 g/dl cre[te riscul de apariție a insuficienței cardiace de novo cu 49% și al morții de cauză cardiacă cu 14% la pacienții uremici tratați prin dializă. Determinanți ai hipertrofiei ventriculare stângi: fistula arterio-venoasă Crearea fistulei arterio-venoase (FAV) se poate asocia cu modificări hemodinamice semnificative [Crowley et al., 1995], determinate de suprasarcina de volum consecutivă șuntării excesive a sângelui arterial în circulația venoasă, cu creșterea importantă a întoarcerii venoase. Concomitent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
modificările descrise s-au asociat cu creșteri ale nivelului polipeptidului natriuretic atrial (PNA) și reducerea activității reninei plasmatice. Chiar și în acest studiu cu perioadă de urmărire foarte scurtă (în total o lună) s-a constatat o progresie semnificativă a hipertrofiei ventriculare stângi existente. Contribuția suprasolicitării de volum determinată de crearea FAV a fost sugerată de corelația strânsă dintre nivelul plasmatic al PNA și masa ventriculului stâng. Singurul studiu prospectiv longitudinal care evaluează influența independentă a creării fistulei arterio-venoase (FAV) asupra
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
m la 2 luni (vezi figura 5). Această creștere a masei ventriculare stângi s-a datorat în cea mai mare măsură îngroșării septului interventricular, în timp ce grosimea peretelui posterior al VS și diametrul telediastolic al VS nu au suferit modificări. Incidența hipertrofiei ventriculare stângi a crescut de la 67% inițial la 83% și 90% la o lună și la 3 luni. De asemenea, s-au înregistrat creșteri ale diametrului atriului stâng și ale fluxului transmitral telediastolic, concomitent cu augmentarea diametrului venei cave inferioare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]