962 matches
-
Cronica Revoluției Franceze Într-un ziar contemporan din Transilvania (1789-1794)”, Studii. Revistă de istorie, t. 23, 1970, nr. 1, pp. 91-101; Teodor Pavel, Andrei Magyari, „L’image de la Révolution française dans la presse transylvaine de l’époque”, Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, XXXIV, 1989, fasc. 1, pp. 20-34. Gheorghe Gorun, Reformismul austriac și violențele sociale din Europa Centrală. 1750-1800, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea, 1998, pp. 315-358. Această lucrare fundamentală clarifică În mod definitiv și problema „influenței Revoluției Franceze” asupra țărănimii din Transilvania
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
d’Histoire, XI, 1972, nr. 4, pp. 665-680. George Bariț XE "Bariț" , op. cit., III, pp. 2-3. Vezi Radu Pantazi, Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , Editura Științifică, București, 1967; Avram Andea, „Libertate și proprietate În concepția lui Simion Bărnuțiu”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Historia, fasc. 1, 1973, pp. 33-50. Alexandru Marcu, Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" ... În Italia, Monitorul Oficial, București, 1935, p. 2. Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , Pedagogia, Iași, 1870, p. 178. Vezi Ioan Chindriș, Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Mureșanu" , „Ecoul războiului civil din SUA În presa românească din Transilvania”, În volumul Stat. Societate. Națiune, Cluj-Napoca, 1982, pp. 352-359; Mircea Popa XE "Popa" , „Imagini și aspecte americane În mentalul românesc de până la primul război mondial”, Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, 1986, 31, fasc. 2, pp. 41-52; Aurora Naiman, „Ediții Tauchnitz În Biblioteca Academiei R.S. România. Colecția de autori britanici și americani”, Biblioteca și cercetarea, Cluj-Napoca, 1987, vol. 11, pp. 308-317; Paul Cernovodeanu, „George Washington’s Image in the Romanian Historiography
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
recunoașterii și securitatea umana, Anton Carpinschi • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei • Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare, Daniel Focșa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • El hebreo estereotipo. Esbozo de historia cultural, Viorica S. Constantinescu • Escadrila albă, Daniel Focșa • Europa în cincizeci de romane, Geo Vasile • Fals jurnal de căpșunar, Mirel Bănică • Fără menajamente, Geo Vasile • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Jurnal (1931 - 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
a lăsat moștenire poporului rus o agricultură ruinată, o infrastructură socială înapoiată care se confruntă tot mai mult cu riscul dezindustrializării progresive, un mediu înconjurător devastat și o populație amenințată demografic.”<footnote Zbignew Brzezinski , Conviețuirea cu China, Europa, Rusia, Editura Historia , București, 2006, p.101; footnote> La începutul anilor `90 situația U.R.S.S.-ului este dramatică, ajungând de la statutul de putere capabilă să decidă soarta întregii lumi la un stat depășit de realitățile prezentului. „Sfârșitul U.R.S.S.-ului și a comunismului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
nou și mai degrabă s-a desfășurat treptat, începând cu mijlocul anilor 1950, și vor trece mulți ani până să ajungă, în final, să fie complet, dacă politicile o permit.”<footnote Guillermo de la Dehesa , Învinși și învingători în globalizare., Editura Historia, București, p.17; footnote> Noțiunea de globalizare este caracteristică secolului al XXI-lea, putând fi catalogată drept un element definitoriu al modernității și în definitiv al societăților contemporane. Definirea globalizării a stat în centrul preocupărilor specialiștilor diverselor domenii, începând cu
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
și astrolog" al curții, au fost întotdeauna foarte bine răsplătite material de rege și copios răsplătite moral, prin binecuvântările papei Urban V. Fig.31 - O gravură veche cu subiect astrologic, apărută la Augsburgh, în 1532. Marele istoric francez Henri Martin (Historie de France, Paris, 1864, tom V) povestește despre sfârșitul lui Carol următoarele: Se spune că pe când Carol nu era decât duce de Normandia, regele Navarrei i-a dat un venin, în timp ce Carol vizita acea țară. Atunci i-a căzut părul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
de a activa în legalitate, dacă n-ar fi existat momentul Tatar-Bunar, de care o să ne ocupăm în paginile următoare. CAPITOLUL AL - VI - LEA INCIDENTELE DE LA TATAR - BUNAR Într-un articol publicat în numărul 71, din anul 2007, în revista ”Historia”, prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu, numea incidentele dinn septembrie 1924, ” răscoala de la Tatar - Bunar”. Mâna lungă a Cominternului a încercat să ajungă până în România și să organizeze o acțiune de destabilizare, urmată de o revoluție în zona cuprinsă între Marea Neagră
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
1994. Coșeriu, Eugeniu, Omul și limbajul său. Studii de filozofie a limbajului, teorie a limbii și lingvistică generală, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2009. Coseriu, Eugenio, Principios de semántica estructural, Editorial Gredos, Madrid, 1977. Coseriu, Eugenio, Sincronía, diacronía e historia. El problema del cambio lingüístico, Editorial Gredos, Madrid, 1973 (trad. rom. Sincronie, diacronie și istorie. Problema schimbării lingvistice, Editura Enciclopedică, 1997). Coseriu, Eugenio, Tradición y novedad en la sciencia del lenguage. Estudios de historia de la lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1977
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1977. Coseriu, Eugenio, Sincronía, diacronía e historia. El problema del cambio lingüístico, Editorial Gredos, Madrid, 1973 (trad. rom. Sincronie, diacronie și istorie. Problema schimbării lingvistice, Editura Enciclopedică, 1997). Coseriu, Eugenio, Tradición y novedad en la sciencia del lenguage. Estudios de historia de la lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1977. Courtine, Jean Jacques, Quelques problèmes théoriques et méthodologiques en analyse de discours, în "Langages", 62, 1981, pp. 9-127. Cuilenburg, J. J., Scholten, O., Noomen, G. W., Știința comunicării, Humanitas, București, 1998. Culioli, A., Pour
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se pun bazele unei lingvistici textuale, dar și ale lingvisticii numite integrale: Teoría del lenguaje y lingüística general. Cinco estudios, Editorial Gredos, Madrid, 1962 (trad. rom. Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, Editura Enciclopedică, București, 2004); Sincronía, diacronía e historia. El problema del cambio lingüístico, Editorial Gredos, Madrid, 1973 (trad. rom. Sincronie, diacronie și istorie. Problema schimbării lingvistice, Editura Enciclopedică, București, 1997); Geschichte der Sprachphilosophie von der Antike bis zur Gegenwart. Eine Uebersicht, Teil I-II, Tübingen, 1969, 1975; Principios
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Uebersicht, Teil I-II, Tübingen, 1969, 1975; Principios de semántica estructural, Editorial Gredos, Madrid, 1977; El hombre y su lenguaje. Estudio de teoría y metodología lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1977; Tradición y novedad en la ciencia del languaje. Estudios de historia de la lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1977; Gramática y semántica universales. Estudios de lingüística funcional, Editorial Gredos, Madrid, 1978; Textlinguistik: eine Einführung, (ed. Jörn Albrecht), Narr, Tübingen, 1980 (trad. rom. Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului, Editura Universității "Alexandru Ioan
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
continuată și de filosoful german Karl Löwith, la care istoria profană și istoria sfântă apar ca două realități independente una de alta. Fiecare dintre ele operează într-un alt domeniu al cunoașterii. Istoria profană este obiectul anchetei istorice, al lui historia, în sensul definit de Herodot, în timp ce funcția cognitivă a istoriei sfinte se realizează numai prin credință. Acesta identifică rădăcina răului în istorie într-o "creștinătate indusă în eroare, care confundă distincția fundamentală între Heilsgeschehen (Istoria Mântuirii) și Weltgeschichte (Istoria profană
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
o trecere a lui Dumnezeu care smulge omenirea din vanitatea ei și o aruncă în uimire [...] Catastrofele istorice sunt această chemare la penitență cât mai este timp"78. Cu toate acestea, omenirea nu învață din greșeli. În pofida cuvintelor lui Cicero, Historia nu pare a mai fi magistra vitae. Sensul timpului rămâne ambiguu, atât pentru individ, cât și pentru istorie 79. Dacă filozofia speculativă a istoriei a eșuat în tentativa de a găsi sensul istoriei, teologia istoriei, în schimb, declară că scopul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
pe care urma să le consemneze", scrie Isidor din Sevilla în Etimologiile sale, afirmație desigur hazardată, întrucât ubicuitatea este o abilitate exclusiv divină. Această viziune este preluată până și de Hegel, pentru care istoria este atât res gestae, cât și historia rerum gestarum, faptul în sine și relatarea acestuia. Unul din precursorii mâinii invizibile a fost Giambattista Vico, care în a sa Scienza Nuova a descris contextual și estetic procesul prin care omenirea a evoluat de la starea hobbesiană a lui homo
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
propovăduirea Bisericii 129. Distincția operată de el între historisch (istoricesc) și geschichtlich (istoric), preluată și de părintele Stăniloae în "istoricitatea", respectiv "experiența istorică" a Învierii lui Iisus, îi va servi mai târziu lui Rudolf Bultmann la pentru a separa istoria (Historie), narațiunea istorică, înțeleasă ca studiu științific al faptelor obiective și databile ale trecutului, de Istorie (Geschichte), evenimentul în sine, ceea ce conferă sens existenței umane. În timp ce Kähler conchide că Hristosul credinței nu este independent de omul Iisus, căci el este "o
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
lui Iisus, 1534) pentru a contracara Reforma protestantă și tendințele ei centrifuge. Asta nu exclude confiscarea în timp a scopului unei inițiative benefice în slujba unor interese meschine, fie chiar împotriva rațiunilor și idealurilor care au animat-o. Sfinții jalonează historia rerum gestarum cu hagiografiile lor. Cardinalul von Balthasar este categoric în acest sens: "Dumnezeu a creat lumea pentru sfinții săi, iar pentru ei și în funcție de ei istoria își dobândește și ea sensul"24. Și prin ei, patronii noștri spirituali și
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
History în an age of catastrophe", în God, History and Historians: Modern Christian Views of History, C.T. McIntire (ed.), New York: Oxford University Press, 1977. Miller, Charles, "The Conference on Faith and History: Reminiscenses about Origins and Identiy", în Fides et Historia, 9, 1976. Pannenberg, Wolfhart, "Redemptive Event and History", în Basic Questions în Theology, vol. I, trad. de George H. Kelm, Fortress Press, Minneapolis, 2008. Peuch, Henri, "Le gnose et le temps" în Eranos-Jahrbuch, XX, 1951. Ricoeur, Paul, "Memory, History Forgetting
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
McIntire (ed.), Oxford University Press, New York, 1977, p. 353. 70 John Bright, "The nature of authority according to the Bible", 1953, p. 147 . 71 Charles Miller, "The Conference on Faith and History: Reminiscenses about Origins and Identiy", în Fides et Historia, 9, 1976, p. 60. 72 Miller, art. cit., p. 63. 73 Richard B. Gaffin, Jr., "The New Testament as Canon", în Inerrancy and Hermeneutic, A Traditon: A Challenge, A Debate, Harvie M. Conn (ed.), Baker Book House, Grand Rapids, 1988
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
De Lyon, apud Cristopher Dawson, "The Christian View of History", în vol. Christianity and European Culture: selections from the work of Christopher Dawson, Gerald J. Russello (ed.), The Catholic University of America Press, 1998, p. 216. 57 Eusebius Of Caesarea, Historia Ecclesiastica, 1.2.22, apud Funkenstein, op. cit., p. 210. Sintagma "teologie politică", reînnoită în anii '30 de Carl Schmitt, a fost utilizată pentru prima dată de către Peterson în "Der Monotheismus als politiches Problem: ein Beitrag zur Geschichte der politischen Theologie
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
teolog, medic, filolog și filosof, la vârsta de 19 ani. Căsătorit cu actrița Karoline Neuber, este atras de teatru și scrie prima sa piesă Tânărul școlar. În 1750 inițiază la Berlin, împreună cu prietenul său Christlob Mylius, editarea periodicului Beiträge zur Historie und Aufnahme des Theaters ("Contribuții la istoria și îmbunătățirea teatrului"). Deși durata de apariție a periodicului a fost doar de 4 luni, Lessing se impune ca critic de artă. Scrie cartea care-i aduce celebritatea, Laokoon (Limitele poeziei). Unul dintre
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
deplasări strict necesare în zonele locuite de români, pentru transportarea donațiilor și pentru participarea la diverse manifestări ale românilor din aceste zone; 17. tipărirea unor cărți de autori români la Chișinău, a unor ziare și reviste (de exemplu: "Limba română", "Historia" etc.) precum și achiziționarea de cărți, reviste și alte bunuri de natură materialelor, obiectelor de inventar și a mijloacelor fixe din Republică Moldova și donarea acestora școlilor, bibliotecilor și altor instituții culturale din acest stat; 18. acordarea de sprijin financiar, prin
HOTĂRÂRE nr. 400 din 14 iulie 1998 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor destinate acţiunilor prevăzute la art. 11 alin. (17) din Legea bugetului de stat pe anul 1998 nr. 109/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121330_a_122659]
-
Musset, op. cit., p. 27-28. Pentru izvoarele care relatează episodul din 476, cf. inter alia lordanes, Getica, ed. G. Popa-Lisseanu, București, 1939; idem in Fontes Historiae Daco-Romaniae, II, București, 1970; Iordanes și-a redactat opera la mijlocul secolului al VI-lea, după Historia Gothorum scrisă de Cassiodorus, astăzi pierdută). 8 Lucrurile s-au petrecut, de fapt, invers, inițiativa campaniei din Italia aparținîndu-i nu lui Teodorie, ci împăratului Zenon, îngrijorat deopotrivă de veleitățile de independență manifestate de Odoacru în Italia, la scurtă vreme după
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
istorie unitară a românilor din toate cele trei provincii, sub titlul Elemente de Istoria Romaniloru (București, 1859). Îi urmează nume grele ale culturii române, cum ar fi cel al lui Ion Heliade Rădulescu, care a dat la lumină Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România (București, 1861, reeditat în 1869). Începea să se configureze o bibliografie istorică în cadrul literaturii didactice românești. Anii '70 ai secolului al XIX-lea înregistrează o explozie a cărții școlare dedicată cunoașterii istorice, perioadă cu care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
survenite la nivelul memoriei colective românești vor fi cartografiate prin analiza unei serii de manuale școlare de istorie a românilor, alcătuită din următoarele titluri: Elemente de Istoria Romaniloru pentru Classile primarie al lui A.T. Laurian (1862) [1859], Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România al lui I. Heliade Rădulescu (1861), Istoria națională pentru poporŭ saŭ Némul, Sapa, Arma, Casa și Mintea Românilor prin tóte timpurile și locurile al lui R.G. Melidon (1876), Istoria romănă: pentru scólele primare de ambe-sexe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]