701 matches
-
române. Truda etimologică a lui Hasdeu a fost din capul locului zădărnicită de viziunea eronată asupra constituirii peisajului etnolingvistic din estul Europei. Perceperea realistă a acestui peisaj impune să considerăm pe gordin produs al limbii române, cum sunt și goldan, holdă, plod, rod, norod, grunz, grăunță, glod, glonț și multe altele, ferindu-ne în același timp de tentația de a căuta limba dacilor în albaneză. Limbile apropiate istoric limbii române, dar și cele mai îndepărtate, arată că la baza lui gordin
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
tracic în urma cuceririlor romane și continuitatea europeană și euro-afro-asiatică a materialului lingvistic. Urdă face parte din seria cuvintelor care vizează sensul de coagulare, de strângere la un loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ „roi sălbatic în scorbură” și uleĭ „stup”, sl. gruda „morman, maldăr” și glâba „bloc, stană de piatră”; rom. glugă și burtă, bârdan. Brânză este înrudit etimologic cu cuvântul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
127 grec, 46 greu, 46 groază, 130 Gruia, 46 grunz, 130 gură, 103 a gurăi, 103 Haemus, 69 Halici, 69 han, 66 hapcă, 44 harag, 131 a hălădui, 53 heleșteu, 103 Heleșteu, 103 Herăstrău, 103 hoardă, 134 a holba, 69 holdă, 130 horvat, 52 hotar, 44 hrubă, 46 hulubă, 46 Hunedoara, 67 huni, 57 Hunia, 67 hurtă, 133 Iași, 57 iazigi, 193 ind, inzi, 68 ins, 66 a intra, 43 Io, 110 Iosa, 57 Iosaș, 57 Isaci, 57 Isca, 57 islam
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Poza mamei - picătură de ploaie sau lacrimă? Pitită-n ghiozdan cea mai dragă păpușă - zâmbet cu lacrimi În zori pe șosea - frunze rostogolindu-se după mașină Capăt de holdă - baraca din scânduri vechi abandonată Hambarul vechi - razele soarelui printre scânduri Lângă hambarul vechi o căruță goală - soarele apune Hambarul plin - un șoarece apropiindu-se pe furiș Amurg de toamnă - luna plină se ivește prin crengi de arțar Cireș sălbatic
CULORILE TOAMNEI by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83880_a_85205]
-
I.L. Caragiale, Academician M. Corneliu, Abrud, Linția, Nistrului, Lunei; casieria din str. Gheorghe Lazăr: străzile Eftimie Murgu, Zorile, Banu Mărăcine, Dunărea, Călimănești, Mircea cel Bătrân; casieria din Bd. Iuliu Maniu: străzile Slavici, Andreescu, Polona, Agronomiei; casieria din str. Ialomița: străzile Holdelor, Lotusului, Verde. piața de flori l Garoafe - 1,50-3 lei/fir l Leucodendron - 10-20 lei/fir l Proteea - 25-50 lei/fir l Trandafiri - 7-8 lei/fir l Gerbera - 3-4 lei/fir l Iris - 3-4 lei/fir l Crini - 10-15 lei
Agenda2006-12-06-1-util ptr dumneavoastra () [Corola-journal/Journalistic/284891_a_286220]
-
de giușă De mătușă Un tăios, un aspru :hârrși...” ( I.Barbu- După melci) Oximoronul este figura de stil care constă în asocierea neașteptată a doi termeni contradictorii sau cu semnificații opuse, cu scopul obținerii unor efecte expresive surprinzătoare. Exemplu: "De la holdele din Bărăgan Cu spicul greu Atârnând în sus Am învățat Că tot ce ne calcă pământul Devine pașnică recoltă.” ( M. Sorescu- Astfel) Personificarea este figura de stil prin care se atribuie ființelor necuvântătoare, lucrurilor, elementelor naturii, unor idei abstracte însușiri
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
executarea unei demonstrații de virtuozitate lirică: "Fiind bogată, armonioasă și frumoasă, limba română poate tălmăci cele mai înalte gînduri și cele mai gingașe simțiri ale oamenilor. În cuvintele ei se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Alexandru Donici, Constantin Stamati, Alecu Russo, B. P. Hasdeu, Alexie Mateevici ș.a. După înființarea Societății Scriitorilor din Basarabia, Pan Halippa, ales președinte, revine asupra aportului literar al Basarabiei, care „n-a fost un pământ sterp spiritualicește și a rodit destulă holdă literară românească”. Semnificativ este că de la început V.B. nu intenționează să cultive un localism fără orizont, ci aspiră ca scriitorii pe care îi va găzdui „să răzbată în lumea largă a literelor românești”. Sub deviza „Cunoașteți adevărul și adevărul vă
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
angajat de către mama Soarelui, care-l trimite să se ducă În locul Soarelui cu razele pe cer. Argatul Îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i ia vițeaua, pe Sf. Ilie, că i-a stricat holda de grâu, iar pe mama Soarelui, c-a luat-o prizonieră pe mireasa lui. La sfârșit, Soarele Îi spune să-și ia mireasa și să plece. Soarele e om, e flăcău, În povestea Soarele e totdeauna supărat. Un Împărat are
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o comisie, la 18 septembrie 1775, pe vârful Măgura Calului, din care făcea parte vornicul ocolului, Ion Tudorean cu doi bătrâni și vornicul din Dorna cu cinci bătrâni. Parte din ocol a rămas Moldovei, cu satele Șarul Dornei, Păltiniș, Crucea, Holda de pe valea Bistriței, cătunele Giosani și Chiril. Dorna, Câmpulungul și Vama au rămas în partea cedată Austriei <footnote Teodor Bălan, Din istoricul Câmpulungului, Editura Tineretului, 1960, p. 63. footnote>. După o pregătire prealabilă, prefațată de o primă proclamație elaborată de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pornim să hoinărim împreună, nu înainte de a ne îmbăia în lacul ce ne trimite chemări scânteietoare. Pornim la drum să mângâiem lanurile, livezile și luncile, ne jucăm ascunselea printre nori, iar când ploaia binefăcătoare încetează, Soarele sărută pământul răcorit și holdele vesele. Îl însoțesc pe tovarășul meu de hârjoană de-a lungul drumului său celest, până ce culoarea tot mai sângerie, apărută la orizont, ne înghite. Îmbrățișarea de noapte bună îmi liniștește sufletul răvășit de tristețea despărțirii. Mă abandonez, apoi, nopții și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
zăbală și am pornit, fericit, într-o plimbare prin văzduh. Sprinten și zburdalnic ca un mânz, ducipalul meu s-a avântat îndată, într-un trap alert. I-am domolit alergarea strunindu-l din frâu, ca să pot admira colinele gătite cu holde, bogate și măiestrit colorate, munții tiviți cu codri voinici, lacurile și râurile care se răsfață sub razele fierbinți ale soarelui, satele și orașele scăldate în lumina verii. Am tras puternic de frâu, când am zărit într-o poiană presărată cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
râdeau de înfloriți ce erau. Pe cea de-a doua fată a numit-o VARA, fiidcă avea părul de culoarea spicului de grâu și ochii ca albastrul cerului senin. Când a venit pe lume VARA, pământul s-a îmbrăcat în holde, iar soarele și-a prins cercei de cireșe la urechi. VARA este mândră și frumoasă și pe unde trece aduce dogoarea arșiței. Pe cea de-a treia fiică a numit-o TOAMNA. Ea avea ochii de culoarea mătăsii de porumb
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
An cu trei fete. PRIMĂVARA lua de bărbat pe MUGUR. La nunta lor auvenit toți ghioceii, toporașii și brândușele. Și împreună au avut trei flori: Martie (Mărțișor), Aprilie (Prier) și Mai (Florar). VARA prinse drag și ea de SOARE, și holda de grâu le-a fost casa și împreună au avut trei raze aurii: Iunie (Cireșar), Iulie (Cuptor) și August (Gustar). TOAMNA îl îndrăgi pe Belșug, când crengile copacilor se aplecau să mulțumească pământului pentru roade. Și nu după mult timp
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
care vin aici să-și clocească oăle și să-și crească puii. Unele își regăsesc cuiburile așa cum le-au lăsat, altele își construiesc alte cuiburi. Oamenii încep să scoată plugurile pentru arat, să arunce sămânța sub brazdă ca să fie iar holde bogate la toamnă. Pomii din livezi îmbracă alte haine, cu flori albe, ca pentru sărbătoare. Iar copiii ies cu mieii la păscut. Primăvara, mulți copii se pregătesc să planteze pomi și flori în grădini. Tot în acest anotimp împrospătăm și
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
de gâze care mișună încolo și încoace fără încetare. Păsări care zboară deasupra noastră, ciripind mereu iar unele rămân pe jos printre frunze și flori și cu mișcări fulgerătoare apucă câte o gâză. Peste tot predomină verdele ierbii și galbenul holdei de grâu. Se aude foșnetul spicelor de grâu legănate de mișcarea aerului și clipocitul apei curgând și chiar foșnetul frunzelor. Peste tot e o mireasmă de flori, de pământ jilav, de fân cosit. Pe câmp, lanurile aurii de grâu așteaptă
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
se transmită până la a nouă generație. Ca și ceilalți români, de Paști ei vopsesc ouă. Având ca ocupație de bază agricultura, românii din ținutul Meglen au obiceiul ca în a doua zi de Paști să facă o procesiune pentru binecuvântarea holdelor. O altă mare sărbătoare este hramul bisericii din cătun cu care ocazie se face un mare panaghiur (bâlci). De asemenea fiecare casă are un sfânt protector pe care îl serbează în familie și între neamuri. Există și un protector al
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
îi aparține chiar prin legi nescrise. Pământul înseamnă pentru Ion și pentru lumea obidiților din care descinde, rațiunea de a exista, unicul mod de a trăi, de aceea eroul îl ascultă transfigurat, îi simte glasul: “cum zumzăie, șușotesc, fâșie porumbiștele, holdele de grâu și ovăz, cânepiștile, grădinile, casele, pădurile...Glasul pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului, ca o chemare, copleșindu-l.Se simțea mic și slab, cât un vierme pe care-l calci în picioare, sau ca o frunză pe care
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
angajat de către mama Soarelui, care-l trimite să se ducă în locul Soarelui cu razele pe cer. Argatul îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i ia vițeaua, pe Sf. Ilie, că i-a stricat holda de grâu, iar pe mama Soarelui, c-a luat-o prizonieră pe mireasa lui. La sfârșit, Soarele îi spune să-și ia mireasa și să plece. Soarele e om, e flăcău, în povestea Soarele e totdeauna supărat [Niculița-Voronca, II]. Un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
știm ce „aruncătură de zar a zeilor, a lui Zeus”, cum credea Heraclit?!...Ă 8 Ceea ce nu Înțelegem!... Și această spaimă teribilă a „neînțelesului”, de parcă am fugi, ca În medievalitatea timpurie, de taifunurile holerei ce Înainta victorioasă pustiind satele, cetățile, holdele și căminele. Nu este cumva, această „isterică nesiguranță” față de ceea ce e „neînțeles”, una dintre ultimele consecințe, nu ale victoriei raționalului și legicului, a științei sub toate formele ei, ci a zeificării, nu a „științei”, ci a absolutizării principiului ei, care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Fragment din „File de poveste”, IV, 1, 1 februarie 1929, p. 2); „Cu tata alături, în carul cu boi / Ieșiam dimineața pe poartă la noi / Și drumul năvalnic, făcea cotituri / Până departe în zări de păduri / Și țarina plină de holde și soare / Râdea bucuroasă cu zâmbet de floare... // Cu ochii departe pe lanuri aprinse / Priviam cum se leagănă spicele ninse / În ploaia de soare cu raze fierbinți, / Și boii pășiau liniștiți și cuminți... Și iarăși pe carul cu snopi de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Zavale, la vale, ar zice satul de români de la Bug, înclinat spre Roman, nod de semnificații la nivel mediu, neguri, platou cu lucernă, dungi de lăstăriș de salcîm, ciuboțica-cucului în desenele florii, haltă km 54, crucea Sfîntului Andrei, sînziene în holde, semnul cu luna alburiu, acolo pămîntul, acesta este prea frumos, pieptare pădurile, mameloane dealurile, agricultură în casele pămîntului, Sagna lăsătura între locuri rele, pantă degradată, gunoiște, rambleu purtat pe lunca Siretului, povestea căutată gîlmă cu gîlmă printre dealuri ieșind cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
executarea unei demonstrații de virtuozitate lirică: "Fiind bogată, armonioasă și frumoasă, limba română poate tălmăci cele mai înalte gînduri și cele mai gingașe simțiri ale oamenilor. În cuvintele ei se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întâmplările și trăirile frontului le pune tot sub semnul crucii, chiar dacă nu regăsim în poezia de front duhovnicia din poezia sa carcerală. Însă, după cum spuneam, Gyr redă în numeroase poezii: „Noapte pe front”, „Tancurile”, „Pândă”, „Soldatul dușman” sau „Schija și holda”, abisul întunecat la războiului din care nu te poate scoate decât o puternică credință și crucea cea mântuitoare. Așadar, după ce Gyr trăiește de două ori experiența de a dezbrăca zeghea pentru haina de front și nu știm care experiență a
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
grâu, secară, ovăz. Gazda pleca acasă mai din timp, pentru pregătirea mesei, iar secerătoarele, mai ales femeile și nevestele mai tinere realizau din spice o cunună cu o cruce la mijloc și se întorceau în sat, cântând cântecul cununii, de la holdă până la casa gazdei unde erau așteptate cu masă întinsă și cu fluerași. Se încingea petrecere până în zori. Gospodarul păstra cununa până în preajma semănatului de toamnă când recupera boabele din spice, le ducea la sfințit la biserică și apoi le amesteca
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]