703 matches
-
comunismul a produs sentimentul că, atunci când schimbarea va avea loc, ea va fi remarcabilă și absolută. A trăi într-o lume unde comunismul era prezent însemna a trăi într-o lume în care se putea vorbi de societăți ca entități holistice, ca moduri politico-economice de a face lucrurile și de a putea compara un mod de a face lucrurile cu un altul. A înțelege ceea ce se întâmpla într-o societate ca sistem, prin definiție fără sens la nivelul individului, însemna a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
din Europa de Est a acelor timpuri, dar nivelele ridicate de brutalitate și represiune îndreptate împotriva acestor valori mi se pareau a fi argumente evidente. Fuseseră revoluțiile inițiate în numele acestor valori sau erau ele produsul șansei, fără a dispune de o viziune holistică a viitorului? Dacă aceste schimbări erau doar rezultatul șansei, părerea mea era că nu prea aveam motive să credem că democrația va fi destinația lor finală, de vreme ce încă de la început un număr de factori absolut esențiali nu se aflaseră la
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Aceste aspecte au condus la modificarea substanțială a relației medic pacient. Pentru medic este de remarcat faptul că subspecializările, supraspecializările ca și tehnicizarea actului medical i-au redus mult câmpul de acțiune și nu-i mai permite o abordare globală, holistică a pacientului, iar pentru pacient, de asemenea, este de remarcat faptul că a devenit mai puțin receptiv, uneori refractar dacă nu chiar contestatar al deciziei medicale. Acest din urmă aspect se întâlnește din ce în ce mai frecvent astăzi când pacientul intră ușor în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Spontaneitatea este încă considerată o parte importantă a procesului curativ. Yalom susținea că: „ onestitatea și spontaneitatea expresiei trebuie încurajată de grup”(Baldwin, R., 2002, p.2). Psihodrama trebuie considerată în continuare o psihoterapie umanistă, așa cum confirmă rădăcinile sale experimentale și holistice (Torres, A., R., 2002). Activitățile psihodramatice desfășurate în forma terapiei de grup au la bază tehnici de lucru psihodramatice: spontaneitate, creativitate, conceptul de întâlnire și conceptul de tele. Inversiunea de rol: este tehnica prin care o persoană ia locul altei
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
accelerarea cercetărilor au fost înființate chiar „bănci de tumori” (unde se depozitează ARN sau ADN tumoral, împreună cu fragmente din tumori și cu probe de sânge și urină ale bolnavului), care să adune „masa critică” de material biologic, spre o abordare holistică a investigațiilor în maladia canceroasă. Monografia de față se adresează tuturor celor care vor să aprofundeze cele două domenii. Pe măsură ce acest lucru va fi realizat, se poate constata cât de multe puncte comune prezintă Imunogenetica și Oncogenetica (vezi capitolul 28
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
biochimice (imunologice) a fiecărei ființe umane, precum și a dificultăților care trebuie depășite în vederea reușitei transplantului de organe. În anul 1960, J.F.A.P. Miller a descoperit rolul esențial al timusului în maturarea limfocitelor T, iar după anul 1970 se conturează perceperea holistică, sistemică a fenomenului imunitar, înțelegându-se relativ corespunzător interdependențele complexe structural-funcționale ale componentelor unuia dintre cele mai impresionante sisteme pe care le-a produs evoluția biologică, veritabil câmp de luptă pe care se confruntă cohorte înarmate din tabere adverse, cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
tip de umanism este perfect posibil, iar pentru asta nu e nevoie de un «uomo universale», care stăpânește și cunoaște toate disciplinele, ci de unul care vede, acceptă și explorează punțile și interacțiunile dintre ele, care îmbrățișează o viziune unitară, holistică, ceea ce nu înseamnă câtuși de puțin reducționism sau ignoranță. Ultimele decenii au văzut, rând pe rând, ivindu-se și dezvoltându-se rapid abordări precum pluridisciplinaritatea (studiul unui obiect prin prisma unor aporturi disciplinare multiple), interdisciplinaritatea (transferul de metode de la o
Spre un nou tip de umanism?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1334]
-
și planificare a conținuturilor, se impun modalități noi de selecție a informațiilor ce vizează descongestionarea programelor școlare, dar și criterii de organizare, ierarhizare, de creare și aplicare cât mai potrivite a realității și obiectivelor educaționale privind realizarea unei viziuni integrative, holistice asupra fenomenelor cultural-artistice la elevi. Imaginea holistică a unui fenomen - de orice natură - se realizează benefic atât pentru educator cât și pentru cel educat prin intermediul conexiunii disciplinare, aceasta cunoscând patru nivele de concretizare: multidisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea. în viziunea
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
noi de selecție a informațiilor ce vizează descongestionarea programelor școlare, dar și criterii de organizare, ierarhizare, de creare și aplicare cât mai potrivite a realității și obiectivelor educaționale privind realizarea unei viziuni integrative, holistice asupra fenomenelor cultural-artistice la elevi. Imaginea holistică a unui fenomen - de orice natură - se realizează benefic atât pentru educator cât și pentru cel educat prin intermediul conexiunii disciplinare, aceasta cunoscând patru nivele de concretizare: multidisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea. în viziunea lui Constantin Cucoș, reputat pedagog român, interdisciplinaritatea
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
o abordare terapeutică diferită și oferind un prognostic diferit. Există numeroase modele (8,9,10) care încearcă să cuprindă cât mai multe aspecte ale sindromului de fragilitate, dar toți autorii sunt de acord că abordarea privind fragilitatea vârstnicului se face holistic și că determinantele fragilității sunt complexe și multiple, implicând factori intrinseci și de mediu ce pot fi sistematizați în două cauze fundamentale: fragilitatea funcțională, ce generează răspunsuri limitate; ‒ dezadaptarea la situațiile de stres. Fragilitatea funcțională se caracterizează prin modificări citofiziologice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
și devianța socială în contexte diferite. Paradigma funcționalistă. Spre deosebire de abordările tradiționale ale devianței (abordarea biologică și cea psihiatrică), care localizau cauzele comportamentului deviant la nivel de individ, paradigma funcționalistă (Parsons, T., 1951, Merton, R.) a elaborat o interpretare de tip holistic, care caută sursele devianței la nivelul structurilor sociale deficitare. În viziunea lui Parsons, devianța este o stare de alienare, o ieșire din standardele sociale pe care societatea are capacitatea de a o înlătura prin intermediul mijloacelor de control social de care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Stabilirea priorităților în abordarea terapeutică este esențială. Astfel, abstinența poate fi un scop nerealist în schimb reducerea consumului, minimizarea efectelor produse de consum pot fi obiective realizabile. Serviciile trebuie să fie specifice adolescenților și să fie bazate pe o abordare holistică care să includă: evaluare, managementul de caz, consiliere individuală, grupuri de suport, formarea abilităților, educație, terapia familiei, asistență în construirea carierei, stabilirea legăturilor cu grupuri, instituții care pot oferi suport. Interacțiunea efectivă între familie și personalul din instituțiile de suport
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
drog s-ar putea răspandi în rândul unor populații noi. 4. Policonsumul de droguri și problemele concomitente legate de consumul de alcool În domeniul prevenirii consumului de droguri, problemele legate de consum sunt abordate cel mai bine într-o manieră holistică și în contextul unui stil de viață sănătos și al unor alegeri în cunoștință de cauză. Abordarea consumului de droguri, însă, este cel mai adesea specifică pentru fiecare substanță. Consumatorii de droguri nu își limitează aproape niciodată consumul la o
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
prin creșterea abilităților sociale și a competențelor personale, conștientizarea asupra pericolelor la adresa stării de sănătate, relevarea consecințelor sociale și psihologice pe care le presupune abuzul de droguri. Serviciile trebuie să fie specifice adolescenților și să fie bazate pe o abordare holistică care să includă: evaluare, managementul de caz, consiliere individuală, grupuri de suport, formarea abilităților, educație, terapia familiei, asistență în construirea carierei, stabilirea legăturilor cu grupuri, instituții care pot oferi suport. Interacțiunea efectivă între familie și personalul din instituțiile de suport
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Vitamina C facilitează funcționalitatea creierului și diminuează depresia și starea de confuzie. Multivitaminele și mineralele îmbunătățesc deopotrivă somnul și tranzitul intestinal. 4.22. Stabilirea echipei interdisciplinare Jefferies &Chan, 2004, definesc echipa interdisciplinară ca: “principal mecanism care asigură o reală și holistică atenție pacienților și intervenții individualizate bazate pe simptomatologia specifică, orientate pe direcții primare, secundare, terțiare”. Această echipă cuprinde un grup de specialiști cu abilități complementare dedicați unui scop, unor obiective funcționale, acelorași valori și abordări terapeutice comune pentru care ei
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
extrem de complexe sub aspect psihologic, relațional, valoric etc. Fără a se contrazice neapărat în punctele lor esențiale, multe dintre teoriile referitoare la dezvoltarea personalității în adolescență propun viziuni complementare, axate pe anumite elemente definitorii ale acestui proces, astfel încât o abordare holistică, multidimensională a evoluției personalității la vârsta adolescenței ar fi absolut necesară. Considerată una dintre cele mai complete și complexe teorii referitoare la dezvoltarea psihosocială a personalității, teoria ciclurilor vieții, elaborată de Erik Erikson se fundamentează pe ideea dezvoltării continue a
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
În această relație imaginarul este într-un proces de transformare cu momente de maxim și minim. Indiferent de gradul de dezvoltare al imaginarului acesta nu are existență decât în univers uman, în percepție individuală și corelare socială. Această definiție este holistică, eliminând opozițiile imaginar-știință, imaginar-rațional, integrând știința ca imagine rațională a lumii. Aceasta este ideea de imaginar pe care o dezvoltă și care se regăsește în titlul lucrării. Corelarea imaginarului cu știința, chiar dacă poate fi urmărită ca o prelungire a curentului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în totalitatea ei; căci puterea și menirea imaginilor constau în faptul că arată tot ce rămâne refractar conceptului"5. Și filosoful român leagă imaginarul tot de termenul imaginație, în schimb el subliniază puterea de a vedea lumea într-un mod holistic specifică imaginației. De această dată imaginația nu este o formă de non-cunoaștere ce determină doar construcții fantastice, ci dimpotrivă o formă complexă de a vedea realitatea. Acest sens nu este asemănător cu cel descris de dicționarele noastre ci prezintă o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
concretă, a o reduce la numai unul dintre ei de referință este mai grav decât a o mutila; însemnă a o anihila, a o anula ca instrument de cunoaștere"12. Imaginea are un rol de cunoaștere unic tocmai prin forma holistică de a transmite informații statutul ei fiind unul primordial. Prin aceasta imaginarul uman este o formă primordială de cunoaștere și singura universală. Cele două atribute ale imaginarului îl transformă pe acesta într-un axis mundi al cunoașterii. Direcția lui Eliade
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Flonta, nu se datorează numai diferențelor de ordin perceptiv, ci și elementelor de ordin pragmatic, deoarece știința este percepută în mod subiectiv ca urmare a intereselor și intențiilor individuale sau de grup18. Există tendința de a se urmări o modalitate holistică de a percepe știința și prin aceasta de a realiza o imagine unitară a lumii. Știința normală, reprezentată de paradigmă, este o imagine asupra lumii de la un moment dat. Orice construcție în interiorul său se realizează prin ordonarea imaginilor reprezentate de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și cea demonologică. Magia naturală încearcă să identifice esența naturii, cauzalitățile care o domină.160. Putem considera acest gen de magie ca fiind modalitatea sa de a prezenta lumea premergătoare științei moderne. Totuși diferența fundamentală este că lumea este prezentată holistic, surprinsă în aspectele ei fundamentale și cu toate acestea este imposibil să surprinzi întreaga încrengătură cauzală și să poți cunoaște acele legi ce surprind lumea ca ansamblu. Pentru Leornado da Vinci exista o cauză necesară ca "leggi della natura" (lege
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
protestant. 2. 3. Cenzura imaginarului științific în totalitatea sa. Teoria idolilor 35 La începutul secolului al XVII-lea existau multe modalități de a privi realitatea. Imaginile asupra lumii ce s-au succedat au creat imposibilitatea de a avea o viziune holistică asupra universului. Limitele epistemice ale fiecărui dintre noi arată că știința se face cu ajutorul imaginației și a fantasticului. Aceste forme ale intelectului uman sunt singurele care pot realiza o imagine holistică asupra lumii. Prin intermediul lor se dezvoltă imaginarul, pierzându-se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
succedat au creat imposibilitatea de a avea o viziune holistică asupra universului. Limitele epistemice ale fiecărui dintre noi arată că știința se face cu ajutorul imaginației și a fantasticului. Aceste forme ale intelectului uman sunt singurele care pot realiza o imagine holistică asupra lumii. Prin intermediul lor se dezvoltă imaginarul, pierzându-se legăturile cu imediatul. Știința se dezvoltă în limitele imaginarului perioadei, iar în momentul în care acesta și-a epuizat potențialul și modul de a face știință este ineficient și trebuie schimbat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
apărut ca urmare a posibilității reduse a intelectului de a judeca totalitatea informațiilor din univers. Posibilitatea de a introduce totalitatea infinită a existenței între limitele rațiunii umane pare a fi redusă, astfel că eroarea poate să apară din imposibilitatea asimilării holistice a universului. Nu mai putem considera că "omul este măsura tuturor lucrurilor" și implicit că a te cunoaște pe tine însemnă a cunoaște și realitatea. Astfel că, acea posibilitate de a privi realitatea ca imagine a subiectivității este eliminată. Omul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
tăria" (firmament-ul) se manifestă prin ego, iar ego-ul prin cogito. Intre cele două există o relație de echivalență. Cogito-ul se manifestă ca întreg componentele sufletului ajutându-l să controleze realitatea lumii cunoașterii. Cunoașterea prin el este una intuitivă și holistică. Cogito-ul joacă trei roluri fundamentale: în primul rând cel de distrugător al unei lumi deja existente, un rol purificator (rol de cenzor al lumii), pentru aceasta folosindu-se de îndoială și manifestându-se ca dubito. În al doilea rând, rolul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]