834 matches
-
maximalistă, idealul plasează o povară financiară nerezonabilă pe umerii societății. Aceste trei argumente au fost combinate și rezumate de Allen Buchanan sub forma unei dileme. Primul horn al dilemei pune în dificultate ceea ce am numit egalitarianism suficientist, în vreme ce al doilea horn al dilemei subminează ceea ce am desemnat drept egalitarianism maximalist. În formularea lui Buchanan, acest argument dilematic împotriva egalitarianismului susține că principiul strict al egalității de acces "ne forțează să alegem între două alternative inacceptabile. Putem fie să stabilim pachetul de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
extract de mesteacăn. Al doilea capitol: Al doilea capitol începe cu un alt monolog nostalgic, la rândul său introdus prin celebrul pasaj: „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
în povești, spațiul acțiunii este cel rural, în speță cel humuleștean. În prezentarea acestuia, autorul creează o anume culoare locală prin mulțimea detaliilor. Așa este interiorul casei părintești ădescris la începutul părții a II-a a "Amintirilor "), în care vatra, hornul, cuptorul și celelalte elemente de decor păstrează o anume mireasmă ancestrală, rurală; tot așa este și curtea lui Stan, descrisă într-o lungă enumerare în "Povestea lui Stan Pățitul": "Ce suri și ocoale pentru boi și vaci, perdea pentruoi, poieți pentru
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
naturale dezlănțuite. (Temerile îi fuseseră alimentate, în prealabil, de istorisirea babei Axinia, care redă, în formă romanțată, îngrozitorul sfârșit al duducăi Safta.) Eroul este catapultat subit într-o atmosferă de coșmar: "O șuierătură de vânt ce auzii fără veste prin horn mă făcu să cred un moment că sunt în mijlocul unei stepe, înconjurat de dihănii". Încatenarea secvențelor generatoare de teroare este solidă, iar cadența enumerațiilor creează efectul unei cavalcade emoționale greu de strunit: "Toate acestea se petreceau pe când aveam capul sub
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
În cunune/ să le pună la pălărie/ struțuri pentru cununie/ Boabele să le răstească/ până.-n toamnă să nunțească”. Fetele aleargă la munte sau pe dealuri, culeg și fac cununi pe care le aruncă pe casă. Dacă se prind de hornuri, atunci se mărită. A doua zi, cetele de feciori străbat satul cu „struțuri” de sânziene la pălărie, semn că au căzut cununițele și s-au prins de hornuri. O altă tradiție spune că În această noapte fetele care vor să
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
fac cununi pe care le aruncă pe casă. Dacă se prind de hornuri, atunci se mărită. A doua zi, cetele de feciori străbat satul cu „struțuri” de sânziene la pălărie, semn că au căzut cununițele și s-au prins de hornuri. O altă tradiție spune că În această noapte fetele care vor să se mărite Își vor vedea ursita. Perioada cuprinsă Între Sfântul Gheorghe și Sânziene se consideră a fi o perioadă de domnie periculoasă a zânelor În calendarul popular. Însă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
lumânarea de ceară ca să-l ducă-n odaie, el nu mai stete pe gânduri: tot era mai bine cu ușa încuiată. Ieșind din birt, ei trecură printr-o sală mare unde pașii sunau a gol, țiuia și huruia crivățul prin hornuri, se zgâlțâiau ușile și ferestrele de parcă te aflai într-o corabie purtată de valuri. Urâtă casă! Odaia era mare și goală: un pat, o masă, un scaun, două ferestre, trei uși, una fără cheie. Urât lucru! Tașcă propti o ușă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
coasta de la Canteleu. Acolo se afla una dintre cele mai minunate priveliști din lume. În urma noastră Rouen-ul, orașul cu biserici, cu clopotnițe gotice, lucrate ca niște bibelouri de fildeș; înaintea noastră Saint-Sever, cartierul cu manufacturi, care-și înălța miile de hornuri fumegînde, pe marele cer, față în față cu micile turle sfinte ale vechii cetăți. Colo, săgeata turnului catedralei, cel mai înalt vîrf al monumentelor omenești, și, dincolo, "Pompa de foc" și "Trăsnetul", rivalul ei, aproape tot atît de nemăsurat, care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fost mai mici, am crezut că erau făcute de Moș Crăciu în persoană, dar mai târziu am aflat că erau confecționate de tata. Ca s-o dreagă, mama ne spunea că tata le dădea moșului, care se cobora noaptea pe horn și ni le punea sub pernă. Ne erau tare dragi aceste jucării din lemn și nu le-aș fi schimbat pe cele mai frumoase jucării de magazin. Ne jucam cu ele până se decolorau și se stricau. Ghiță urnea încet
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
închise; e o ciocnire între asprele vânturi ale Moscovei și brizele călduțe ale Peloponesului; sunt vânturile regiunilor polare care se năpustesc asupra bazinului Mediteranei, în urma ruperii echilibrului din oceanul atmosferic; e urletul Ursei septentrionale; e uraganul care ridică acoperișurile, răstoarnă hornurile și înghite sub avalanșă tot ce îi iese în cale. Crivățul face de obicei ravagii timp de trei zile; a doua zi e perioada de maximă intensitate. Depinde de lunații și se poate conta pe apariția lui regulată o dată pe
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sânge, îndată ce poate fi asigurat pacientului un anumit grad de căldură; la acest obiectiv, până în prezent greu de atins, s-a ajuns acum, prin adoptarea unui aparat foarte simplu, constând dintr-o lampă de spirt ce este adaptată la un horn de metal și al cărui capăt se află introdus în lenjeria de pat, la picioarele pacientului. Lampa odată aprinsă, o căldură de 600 centigrade se răspândește de grabă în pat și îndată apare transpirația, când se poate recurge la lanțetă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
noapte. Saveta își prinse trupul subțire în brâul negru, își trase sumănelul și cizmele și ieși în ogradă. Soră-sa venise de cu noapte și jumulea niște găini, iar frati-su căra lemne la cuptor. Se uită peste satul întunecat. Hornurile erau înecate de fum, iar norii stăteau să pleznească de zăpadă. Își trase baticul mai pe frunte și-l legă în față. Coboră și ieși pe poartă. Femeile mai uitau de ce au venit, se luau cu vorba și se îndemnau
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ce ochi au? Îmbrobodite, îmbrobodite, da’ sticlă au ochii și le fuge ca mărgeaua. - Apoi, din toți, ăla mic ce mai merge la bunică-sa. - Da’ chiar fa, Tinca și Vasile ce zic, ce fac? - Ei... Fumul gros ieșea pe horn ca un caier de lână albă pe care femeile îl lucrau. Mânile și gura munceau în același timp, ambele lucrau de-ale lumii. țața Tinca era pe punctul de a pleca la “parlamentări” când în ușă o opri Andrei. - Buna
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
se ascunde după deal, în liniște adậncă, în glas domol de clopot. - Doamne ferește, ai grijă de dragul meu, Maică Fecioară! E încă tậnăr, a iubit-o atật de mult! Umbra dealului acoperea satul și întunericul se lăsa încet peste acoperișurile cu hornuri fumegậnd .Yon stătea împietrit, neputậndu-și lua ochii de la turla bisericii de-abia zărită. - Unde să mă duc? Unde să mă duc? întrebă iarăși. - Acasă la tine, Yoane! Unde să te ducem? răspunse un bărbat mai în vậrstă. - Cum adică?... Mă
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
Unii creatori de arta sunt cosmici; alții doar comici. Exista artiști care ii lingușesc pe tiranii vii caricaturizându-i pe cei morți. MOARTE După înhumare, firele de iarbă vor fi singurele noastre antene spre cosmos. Moartea vine, probabil, tot pe hornul pe care, în copilărie, se strecura Moș Crăciun. Multă vreme, moartea te strigă și se ascunde. Și, deodată, nu mai are chef de joacă. Navigația de pe Styx este garantată tuturor. Chiar și după ce coborâm în mormânt, cei apropiați aruncă în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pune mai puțin accent cultural pe necesitatea sincerității părinților față de copii și mulți cercetători consideră că unele minciuni spuse de adulți celor mici, cum ar fi povestea cu barza care aduce copii sau cea cu Moș Crăciun care coboară pe horn, sînt scuzabile și chiar necesare. Comparînd influența parentală asupra a două zone ale comportamentului copiilor și referindu-se la realitatea din Statele Unite, Aronfreed (1969:308) scrie că: Pedepsele se folosesc mai mult în legătură cu sinceritatea sau responsabilitatea decît cu realizările. Această
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și mediul toxic, dar nu era nici imposibil de muncit. Oricum eram antrenată cu munca până atunci, mai lucrasem la fabrica de cărămidă și acolo era destul de greu, căram câte 7-8 sau 9 cărămizi odată, urcam sus pe schelă la horn, brațele mele urcau cărămida nearsă și grea. Deci acum împlinisem deja 16 ani cum am mai spus și m-a angajat ca muncitor în fabrică. Acolo lucrau bărbați și femei și acolo am cunoscut un tânăr, ne-am împrietenit și
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
ca nimeni să nu ducă dorul Ieșilor. Numai Alexandru Coconul era trimis să slujească în Țara Românească, domnind după povețele tătâne-su și sub privegherea mitropolitului Anastasie și a maicii sale Arghira. Țigăncile lustruiră podelele și înfășară paturile, coșarii curățară hornurile, alungând cucuvelele, care-și făcuseră cuib tocmai acolo, baba Saveta, pităreasa Curții, cumpărase, de la Franț, spoitorul cel neamț, toate blidele trebuincioase bucătăriei. Asudase de multele porunci date slujnicelor pricepute în facerea bucatelor, neuitând să dea porunci scurte bărbaților care se
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
se zăreau în desimea pânzei. Dar nu mă temeam, frica îmi era înăbușită ca și vocea. Știam că trebuie să ajung acolo, în mijloc, să fac față vedeniei de-acolo. Deodată drumul s-a ridicat oblic în sus ca un horn perlat. Urcam cu greu acum, agățîndu-mă de pâsla din ce în ce mai albă, de firele tot mai umede și mai lipicioase. Un ultim culoar orizontal s-a vărsat după un cot în caverna imensă din centrul plasei. Era un mare cuib de păianjen
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Baritonului nu este aprinsă nici o lumină. Lumină se vede doar la tanti care vinde borș. Acasă la el Țăpăligă dricarul doarme. E fericit că a tăiat porcul. În grajd, caii mascați dorm În picioare. A Început să fulguie ușor. Din hornurile caselor iese fumul subțire de iarnă. Trece un Îngeraș călare. Dăi Domnu’ Doamne. O hârtie galbenă de un leu Îți fâșâie În palmă. Cel mai mult Îți place chestia aia cu „la un colț de cotitură”. Este vremea colindelor. Cică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
te usuci, ca să te Încălzești. Îți intră apă În bocanci și de câteva zile ești mereu În preajma sobei. Ești, adică, abundent, În preajma ei. Flăcările se schimbă mereu, se zbat, fac ceva, construiesc, se gândesc la ceva, ling suișul drumului spre horn. Te uiți În foc ca și cum te-ai uita Într-o apă. Ar fi bine dacă te-ai apuca de pian. Ar fi bine dacă ai face engleza, dar ai nimerit la clasa de rusă și germană. Ar fi bine dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
să spună, dacă n-ar fi murit așa de repede, ca și cum ar fi tăcut dintr-o dată mirat, mirat, ca și Bitancu, care nu poate să Înțeleagă pentru ce este groapa atât de adâncă, ca o fântână și dreaptă ca un horn și este atâta liniște și el nu poate ieși și adoarme lângă mort; șarpele, șarpele pe care l-a prins, puiul de șarpe doarme În bidonul de apă, doarme Bitancu cu bocancii În noroi până la gleznă și cu arma Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Europa Liberă. 2 mai Au Înfrunzit stejarii. Nopțile se scurg greu. Nu mai Încap În nici o rigolă. Am presimțirea unor vremuri tulburi. 10 mai Concertul nr. 1 pentru pian de Beethoven. Noaptea alergi spre o margine de București. Ascunzi În hornul unei sobe o revistă Le Point a unui prieten „transcendental” și niște xeroxuri după Mircea Eliade. Disperarea lui, a lui Horia, e maximă. „Dacă te duceam și pe tine acolo, te nenoroceai! Dacă te duceam?” 21 mai Constantin și Elena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
le oferă firimituri de pâine. De câte ori, șezând retras și solitar pe una dintre băncile verzi din piețișoara aceea, nu văzuse incendiul asfințitului pe un acoperiș, iar uneori, reliefându-se pe aurul învăpăiat al superbei împurpurări, conturul unei pisici negre pe hornul unei case! Și între timp, toamna, ploua cu frunze galbene, lătărețe ca frunzele de viță, asemenea unor mâini mumificate, laminate, peste grădinițele din centru, cu răzoarele și ghivecele lor de flori. Și copiii se jucau prin frunzele uscate, se jucau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
trebui să se transforme, dimpotrivă, Într-o așezare creștină În general și catolică poloneză În special. Mai mult: să acopere tot acest lagăr al morții cu mânăstiri, cruci și clopote. De la o margine la alta. Cu un Iisus pe fiecare horn. Nu există pe lume un loc mai potrivit În care creștinismul să stea de vorbă cu el Însuși. Ei, nu noi. Lasă-i pe ei să facă pelerinaje acolo, să se bată cu pumnii În piept sau să celebreze cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]