1,133 matches
-
fi declarată legal constituită, deși lipseau mulți membri ce nu locuiau în capitală. Sunt prezenți scriitorii evrei excluși în 1940, se alege comitetul, cele mai multe voturi întrunind „lista pe care se afla președinte Victor Eftimiu”. Ca membri figurau N. D. Cocea, Hortensia Papadat-Bengescu, Cezar Petrescu, Al. Cazaban, Mihail Celarianu, Zaharia Stancu (care demisionează, în locul său fiind cooptat Perpessicius), Mihai Beniuc, Lucia Demetrius, Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu și Eugen Jebeleanu. Până la sfîrșitul lunii noiembrie, în ședințe succesive, noul comitet hotărăște excluderea unui mare
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
Maria Țenchea, Tudor Beșuan (redactori adjuncți), Valentin Moldovan (secretar științific de redacție). Scopul revistei este promovarea cercetărilor de literatură comparată. De lingvistică se ocupă Yvonne Lucuța, Richard Sârbu, Mariana Popa, Marin Bucă, Lotte Zörner, Ileana Oancea, Eugenia Arjoca, Maria Țenchea, Hortensia Pârlog, Valentin Moldovan, Maria Teleagă, Mihaela Păsat. Studii de istoria literaturii, teorie literară și stilistică semnează Alfred Heinrich, Margareta Gyurcsik, Livius Ciocârlie (Boileau sau Echivocul originar), Galina Cernikova, Traian Nădăban, Elena Ghiță, Aurelia Turcu, Tudor Beșuan, Maria Berceanu, Nicolae Harsanyi
STUDII DE LIMBI SI LITERATURI STRAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289994_a_291323]
-
literare cu un titlu exploziv Nu (1934) să stârnească ecouri incomparabil mai ample. Scrise cu vervă, ele lansau opinii nonconformiste și, în marea lor majoritate, ireverențioase despre literatura unora dintre scriitorii consacrați ai timpului - Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat- Bengescu. În treacăt, nu erau cruțați nici reprezentanții cei mai importanți ai criticii - E. Lovinescu, G. Ibrăileanu, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Petru Comarnescu, Pompiliu Constantinescu (fostul profesor de la „Sf. Sava” al lui I.), G. Călinescu. Fapta - așa cum constata peste câțiva
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
, Dimitrie (21.V.1943, București - 17.I.2004, București), editor și traducător. Este fiul Elenei Stamatiadi, fiica Hortensiei Papadat-Bengescu, și al lui Dimitrie Stamatiadi. Absolvent în 1967 al Facultății de Filologie, secția italiană, de la Universitatea din București, S. a evitat să se încadreze în sistemul de stat până în decembrie 1989, trăind din drepturile de autor moștenite prin valorificarea
STAMATIADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
de autor moștenite prin valorificarea operei literare a bunicii sale. Între 1991 și 1998 a fost redactor la „Jurnalul literar”, de unde s-a pensionat pe motive de sănătate. Debutează la „Manuscriptum”, în 1979, prin comunicarea unui text inedit din arhiva Hortensiei Papadat-Bengescu, aflată în administrarea sa. A mai colaborat cu articole, prezentări, note editoriale, traduceri la „Cronica” și „Jurnalul literar”. În 1986 S. editează „romanul memorialistic” Arabescul amintirii, în colecția „Capricorn” a „Revistei de istorie și teorie literară”, reconstituire a unui
STAMATIADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
sa. A mai colaborat cu articole, prezentări, note editoriale, traduceri la „Cronica” și „Jurnalul literar”. În 1986 S. editează „romanul memorialistic” Arabescul amintirii, în colecția „Capricorn” a „Revistei de istorie și teorie literară”, reconstituire a unui proiect epic din care Hortensia Papadat-Bengescu publicase unele fragmente sub formă de nuvele și pe care editorul le asamblează cu alte fragmente inedite, rămase în manuscris. Prefața relevă pentru prima oară procesul de creație al marii prozatoare, legătura intimă dintre literatura și viața ei. Altă
STAMATIADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
Ca traducător, realizează în 1997, în colaborare cu Sanda Diaconescu, transpunerea din limba franceză a unui eseu istorico-juridic al lui Leontin Jean Constantinescu, Chestiunea Transilvaniei. Alte texte, tălmăcite din Caietele lui Emil Cioran, au rămas în paginile „Jurnalului literar”. Ediții: Hortensia Papadat-Bengescu, Arabescul amintirii, pref. edit., București, 1986, Omul care a trecut, pref. edit., București, 1991, Logodnicul, pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1997, Ciclul familiei Hallipa, I-II, pref. Valeriu Râpeanu, București, 2001-2002. Traduceri: Leontin Jean Constantinescu, Chestiunea Transilvaniei, pref. Ștefan
STAMATIADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
Ion Breazu, Tiberiu Boldur, Victor Iancu, Al. Ciura, Const. D. Ionescu, Horea Trandafir, Ion Clopoțel, Pericle Martinescu, Adrian Corbul. Sunt consemnate și comentate cele mai importante apariții editoriale, scrieri de Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian ș.a., dar și articole din presa literară a vremii. De o atenție deosebită se bucură revista „Gândirea”, apreciată drept publicația „cea mai conștientă de puterile ei”, „revista cu drumul cel mai clar definit”. S. de
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
din 1923 cei douăzeci și patru de dramaturgi prezenți, recunoscuți, împreună cu alți patru, ca membri fondatori (între ei numărându-se Ticu Archip, I.C. Aslan, Zaharia Bârsan, I.Al. Brătescu-Voinești, Victor Eftimiu, Octavian Goga, Paul Gusty, A. de Herz, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Peretz, Camil Petrescu, Victor Ion Popa, Liviu Rebreanu, Const. Rîuleț, Mihail Sorbul, Cathon Theodorian, I. Valjean), au ales, pe o perioadă de trei ani, comitetul de conducere, Caton Theodorian fiind desemnat președinte și I. Valjean vicepreședinte. Conform statutului
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
și pentru cultivarea acesteia în repertoriul teatral românesc, în timp ce Ion Anestin comentează comedia în trei acte Zile vesele după război de Mihail Sadoveanu. Foarte activ este Pompiliu Constantinescu, cu recenzii și cronici la cărți nou-apărute, inițial în cadrul rubricii „Spectacolul vitrinei”: Hortensia Papadat-Bengescu, Rădăcini, Octavian Goga, Din larg, Lucian Blaga, La curțile dorului, Mircea Eliade, Nuntă în cer, Dan Petrașincu, Miracolul, G. Călinescu, Principii de estetică, Sabin Velican, Pământ viu ș.a. Același critic semnează eseurile Macedonski reabilitat, Variații la tehnica argheziană și
SPECTACOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289815_a_291144]
-
cu studii și articole la „Revista de istorie și teorie literar㔄România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Tomis” ș.a. Volumul Interpretări reunește o suită de texte critice dedicate de S. unor scriitori precum Ion Barbu, Tudor Arghezi, V. Voiculescu, Ion Pillat, Hortensia Papadat-Bengescu - favoriți ai exegezelor autoarei, alături de Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mateiu I. Caragiale - și un grupaj de comentarii teoretice despre lectură, critica literară, sociologia literaturii, fenomenul modei literare etc. Se remarcă aici câteva interpretări ale unor poezii de Barbu, Arghezi
SORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289798_a_291127]
-
sociologia literaturii, fenomenul modei literare etc. Se remarcă aici câteva interpretări ale unor poezii de Barbu, Arghezi, Voiculescu (unele reproduse in extenso, cu dorința, mărturisită în prefață, de a-l apropia pe cititor de text) și substanțialul studiu despre proza Hortensiei Papadat-Bengescu, centrat pe tipologia personajelor și pe analiza psihologiei lor. S. operează cu diverse metodologii ale anilor ’60-’70 din secolul trecut, totuși se conturează o manieră personală, axată pe investigarea structurii de adâncime a textului, pe discernerea rețelelor și
SORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289798_a_291127]
-
a selecționerului; printre cei anunțați, fără a fi și onorat colaborarea: Tudor Arghezi, Constantin Bacalbașa, Al. Cazaban, Nichifor Crainic, N. Davidescu, Scarlat Froda, Tita Bobeș, Dem. Dobrescu, Grigore Gafencu, Mihail Manoilescu, I. Gr. Periețeanu, I. Nădejde, Timoleon Pisani, Adrian Maniu, Hortensia Papadat-Bengescu, Dragoș Protopopescu. Semnatarii primului număr au fost Paul Zarifopol, Perpessicius, Mircea Bârsan, Petre Cătunaru, F. Aderca, Vladimir Streinu, Ilarie Voronca, George Silviu, Șerban Cioculescu, prea puțini continuând pe întregul parcurs. Dintre materialele cu tematică profesională semnalabile sunt În jurul organizării
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
și culturală”. Director: E. Lovinescu, secretari de redacție: Liviu Rebreanu (1919) și George Nichita (1926). Printre redactorii celei de-a doua serii se numără F. Aderca, Ticu Archip, Ion Barbu, Gh. Brăescu, Pompiliu Constantinescu, Anton Holban, Sanda Movilă, Ramiro Ortiz, Hortensia Papadat-Bengescu, Vladimir Streinu. Articolul-program, apărut în numărul inaugural, sub titlul Sburătorul, și semnat de E. Lovinescu, mărturisește intenția redacției de a nu porni la drum cu idei preconcepute, invitând scriitorii să se manifeste după talentul lor, ca personalități distincte: „Meritul
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
în sfârșit, concentrat, ermetic, abstract, «oniric» - formă, sperăm, tranzitorie - diferențiat, creator de formă, d. Ion Barbu pășește în fruntea generației tinere ca unul dintre deschizătorii de drumuri” (7/1927). Cât privește proza, S. este de la bun început dominat de personalitatea Hortensiei Papadat-Bengescu, căreia i se publică chiar în primul număr un fragment din Femeia în fața oglinzii, iar volumul de debut, Ape adânci, prilejuiește, în numărul 3/1919, o intervenție critică a lui Tudor Vianu (O ideologie feminină. Noua feminitate). Texte din
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
o intervenție critică a lui Tudor Vianu (O ideologie feminină. Noua feminitate). Texte din Femeia în fața oglinzii vor fi incluse apoi în sumar număr de număr, ceea ce îi dă ocazia lui E. Lovinescu să scrie un prim foileton critic despre Hortensia Papadat-Bengescu (17/1919). Mai sunt găzduite fragmente din Balaurul, Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, precum și proze scurte, iar opera marii prozatoare e comentată de F. Aderca sau de Anton Holban, alături de mai vechii exegeți, care îi recenzează volumele
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
taină poate fi percepută și în Inventar rustic, Aventură, în inedita Șah. O anume sobrietate intelectuală se întâlnește în însemnările lui Ș. despre scriitori contemporani și despre literatură în general (Ion Barbu, N. Davidescu, Liviu Rebreanu, M. Blecher, I. Călugăru, Hortensia Papadat-Bengescu, E. Lovinescu, I. Valerian, Lucia Demetrius, Mihail Sebastian ș.a.), texte unde încearcă o sistematizare a ideilor critice personale, uneori polemice. Repere bibliografice: Lovinescu, Sburătorul, II, 308; Emil Gulian [C. I. Șiclovanu], RFR, 1936, 2; C. Th. [Cicerone Theodorescu], C.
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
nimerește în alt păinjeniș, acela al unor contradicții interioare și relaționale aproape insurmontabile. Elanurile, scrupulele, ezitările, rezistențele, furiile, exasperările protagonistei sunt analizate cu o incisivitate și o finețe vrednice de o romancieră formată de lecturi din Marcel Proust (adeseori invocat), Hortensia Papadat-Bengescu și Camil Petrescu. Semnificativ e că E. Lovinescu aprecia detașarea cu care e comunicată în roman o experiență traumatizantă, absența lirismului, a „febrei”, stilul „dens, cenușiu”, nepatetic. Cartea procură, totuși, emoții de lectură și prin vibrații (discrete) de reală
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
anumit context de studiu etc. Evaluarea portofoliului presupune realizarea unui tabel de criterii ce vor urmări atît complexitatea portofoliului, creativitatea elevului, cît și corectitudinea efectuării fiecărei lucrări în parte. De exemplu, elevul poate include în portofoliul său, la capitolul creația Hortensiei PapadatBengescu: fișa de lectură a operei Concert din muzică de Bach, rezumatul, fișe cu citate pentru fiecare personaj, caracterizarea de personaje, teste, eseu privind modernitatea operei autoarei. Avantajul major al acestui instrument de evaluare ar fi încurajarea creativității elevului, iar
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
temă dată. Deși pare o metode ușoară, ea necesită și o fază inițială de proiectare, în care profesorul stabilește tema de evaluare, procură materialele necesare, moderează activitatea, îndrumă realizarea practică. Metoda posterului se poate aplica, de exemplu, în cazul operei Hortensiei Papadat-Bengescu pentru surprinderea imaginilor artistice în diferite tablouri ale romanelor sau redarea personajelor. Colajul este o metodă la fel de eficientă și plăcută elevilor, ca și posterul și presupune aceleași etape, doar că, de această dată, materialul îl vor constitui decupaje din
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
diverse surse, imagini, fragmente de text, proverbe etc. De exemplu se pot realiza colaje, la clasa a XI-a pe tema romanului tradițional sau romanului modern, se poate realiza un colaj care să aibă în vedere trăsăturile moderniste ale romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu sau caracterizarea personajelor dintr-unul din aceste romane. Turul galeriei poate fi urmarea realizării acestor colaje și postere, moment în care elevii își expun și justifică activitatea, în fața celorlalți colegi. Toți elevii au astfel posibilitatea de a face observații
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
se va putea ajunge „după ce vom înlătura și noi inechitățile sociale și după ce ne vom plivi și noi grădina literară de toate buruienile blestemate”. Răspunsurile, care par uneori dirijate, vin din partea lui Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Al. A. Philippide, a Hortensiei Papadat-Bengescu, a lui Gala Galaction, Pompiliu Constantinescu ș.a. În paginile ziarului se fac și traduceri din Charles Baudelaire, Heinrich Heine, A. P. Cehov, Georges Duhamel ș.a. Alți colaboratori: N. D. Cocea, Mihai Beniuc, George Macovescu, Mihnea Gheorghiu, G. Ivașcu, Henri Wald
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
pentru portretul unui moralist modern și al unui reprezentant autentic al esteticii moderniste. În altă lucrare, Dinamica valorilor literare (1983), sunt rediscutați Titu Maiorescu, Al. Macedonski, Octavian Goga, G. Ibrăileanu, G. Bacovia, E. Lovinescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Anton Holban și G. Călinescu. Se propun puncte de vedere și sugestii bazate pe o lectură din perspectivă actuală. Se urmărește îndeosebi spulberarea prejudecăților, a clișeelor și formulărilor dogmatice emise în anumite perioade
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
explorările și abordarea comparatistă a literaturii române. Alcătuiește o culegere de studii intitulată Discursul modernist (2000), unde demonstrează, cu accente polemice, între altele, că Al. Macedonski nu a fost inițiatorul modernismului în literatura română. Discursul modernist este urmărit în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, în scrierile lui Lucian Blaga, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Camil Petrescu. Într-o nouă carte, Discursul postmodern (2002), T. cercetează scrieri ilustrative din perioada contemporană, individualizate prin „deconstrucția spațiului și timpului” (Cezar Baltag), „alegoria ca trop al
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
critice, îi apare în 1973, urmată de Ipostaze ale prozei (1977) ș.a. Se afirmă însă și ca prozatoare, cu romanele Caruselul (1974), Prețul singurătății (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor), Vară vrăjmașă (1985). Ca istoric literar și editoare, a îngrijit scrieri ale Hortensiei Papadat-Bengescu: Teatru (1965), Opere (I-V, 1972-1988). Înainte de a se căsători cu prozatorul Costache Anton a semnat și Eugenia Tudor. Cu excepția câtorva poeți comentați în volumul Pretexte critice, T.-A. e preocupată aproape în exclusivitate de „ipostaze ale prozei”, mai
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]