4,292 matches
-
să-l facă în diferite forme și cu umpluturi. De asemenea, știau să facă pasca, care nu-i nimică altceva decât o plăcintă cu brânză mult îmbunătățită. Se făcea la Paști, se mai făcea de înălțare. Acum se face la hram și, probabil, și la alte zile semnificative pentru familie. învârtită: făină superioară, ulei, zahăr, nucă pisată. Nu reușește la fiecare, deoarece este o tehnică a prelucrării aluatului din care se facă foi subțiri, cât mai subțiri, întinse pe masă cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bundița la femei și bărbați (modelul, cruciulițele „răsturnate”, în formă de „x”), iile și cămășile bărbătești, căciulile brumării și negre, cu „fundul” plat. 2.1 - Alte forme și mijloace de manifestare a spiritului popular: Sânzienele, Crșciunul, Anul Nou și Paștele, Hramul satului, Claca, întâlnire cu fiii satului De-a lungul timpului, poporul român a acumulat un tezaur spiritual materializat în creația populară, în obiceiuri, tradiții și practici legate de anumite zile din an cărora le-a atribuit o semnificație deosebită. Unele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu primeau cu „vălăretul”, în sensul că nu erau primiți la hora satului în duminica de după Paști, organizată pe imașul satului de către inițiatorii vălărețului. Un bun prilej de întâlnire, reunire a familiei, de „socializare” cum se spune acum, îl constituiau hramurile, organizate de ziua Sfântului sau Sfinților care patronau biserica satului: în Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului, hramul se organiza de ziua Sfinților Mihail și Gavril (8 noiembrie) și și se spune pe scurt „Hranghel” de la Sfinții Arhangheli (angel - înger
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe imașul satului de către inițiatorii vălărețului. Un bun prilej de întâlnire, reunire a familiei, de „socializare” cum se spune acum, îl constituiau hramurile, organizate de ziua Sfântului sau Sfinților care patronau biserica satului: în Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului, hramul se organiza de ziua Sfinților Mihail și Gavril (8 noiembrie) și și se spune pe scurt „Hranghel” de la Sfinții Arhangheli (angel - înger), iar la Fruntești de Cuvioasa Paraschiva, pe 14 octombrie. Hramul purta în sine două aspecte care se completau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului: în Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului, hramul se organiza de ziua Sfinților Mihail și Gavril (8 noiembrie) și și se spune pe scurt „Hranghel” de la Sfinții Arhangheli (angel - înger), iar la Fruntești de Cuvioasa Paraschiva, pe 14 octombrie. Hramul purta în sine două aspecte care se completau reciproc. Mai întâi aveau loc pregătirile pentru hram: purificarea casei, a gospodăriei întregi, se făcea curățenie, se spăla, se văruia, dublată de purificarea sufletească, prin sfânta împărtășanie. Gospodarii păstrau în mod special
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gavril (8 noiembrie) și și se spune pe scurt „Hranghel” de la Sfinții Arhangheli (angel - înger), iar la Fruntești de Cuvioasa Paraschiva, pe 14 octombrie. Hramul purta în sine două aspecte care se completau reciproc. Mai întâi aveau loc pregătirile pentru hram: purificarea casei, a gospodăriei întregi, se făcea curățenie, se spăla, se văruia, dublată de purificarea sufletească, prin sfânta împărtășanie. Gospodarii păstrau în mod special pentru hram alimente și băutură, cumpărau din prăvălii ceea ce nu se producea în gospodărie. Se pregăteau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în sine două aspecte care se completau reciproc. Mai întâi aveau loc pregătirile pentru hram: purificarea casei, a gospodăriei întregi, se făcea curățenie, se spăla, se văruia, dublată de purificarea sufletească, prin sfânta împărtășanie. Gospodarii păstrau în mod special pentru hram alimente și băutură, cumpărau din prăvălii ceea ce nu se producea în gospodărie. Se pregăteau multe bucate, deoarece la masa de hram participau familia, rudele și toți cei chemați și nechemați, veniți de prin alte sate. Se tăiau multe păsări pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcea curățenie, se spăla, se văruia, dublată de purificarea sufletească, prin sfânta împărtășanie. Gospodarii păstrau în mod special pentru hram alimente și băutură, cumpărau din prăvălii ceea ce nu se producea în gospodărie. Se pregăteau multe bucate, deoarece la masa de hram participau familia, rudele și toți cei chemați și nechemați, veniți de prin alte sate. Se tăiau multe păsări pentru răcituri și friptură, se cocea pâine și cozonac. Deși făceau parte din aceeași comună, răzeșii din Fruntești nu mergeau la hramul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hram participau familia, rudele și toți cei chemați și nechemați, veniți de prin alte sate. Se tăiau multe păsări pentru răcituri și friptură, se cocea pâine și cozonac. Deși făceau parte din aceeași comună, răzeșii din Fruntești nu mergeau la hramul „clăcașilor”, se ineau rezervați, primeau doar rudele din Oțelești, Oncești, Antohești, Mărăști etc., dar nici clăcașii nu mergeau la hramul răzeșilor, ca să nu se zică că primeau de pomană. Hramul nu era zi de pomană - pentru pomeni erau zile speciale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răcituri și friptură, se cocea pâine și cozonac. Deși făceau parte din aceeași comună, răzeșii din Fruntești nu mergeau la hramul „clăcașilor”, se ineau rezervați, primeau doar rudele din Oțelești, Oncești, Antohești, Mărăști etc., dar nici clăcașii nu mergeau la hramul răzeșilor, ca să nu se zică că primeau de pomană. Hramul nu era zi de pomană - pentru pomeni erau zile speciale: Moșii de iarnă și Moșii de vară - era obligația morală și materială a gazdei de a-i hrăni pe toți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte din aceeași comună, răzeșii din Fruntești nu mergeau la hramul „clăcașilor”, se ineau rezervați, primeau doar rudele din Oțelești, Oncești, Antohești, Mărăști etc., dar nici clăcașii nu mergeau la hramul răzeșilor, ca să nu se zică că primeau de pomană. Hramul nu era zi de pomană - pentru pomeni erau zile speciale: Moșii de iarnă și Moșii de vară - era obligația morală și materială a gazdei de a-i hrăni pe toți cei care-i călcau pragul. Pentru familia de gospodari care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obligația morală și materială a gazdei de a-i hrăni pe toți cei care-i călcau pragul. Pentru familia de gospodari care primeau cât mai mulți hrămari era o cinste, erau căutați, erau cu vază în sat. Cei veniți la hram urau gazdelor sănătate și belșug, mulțumeau pentru masă și băutură și plecau mai departe, dacă-i țineau puterile. De hram, ziua se organiza horă pentru tineri, iar noaptea era bal pentru toți cei care voiau să participe. De regulă, orchestra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gospodari care primeau cât mai mulți hrămari era o cinste, erau căutați, erau cu vază în sat. Cei veniți la hram urau gazdelor sănătate și belșug, mulțumeau pentru masă și băutură și plecau mai departe, dacă-i țineau puterile. De hram, ziua se organiza horă pentru tineri, iar noaptea era bal pentru toți cei care voiau să participe. De regulă, orchestra care umbla pe la casele oamenilor înstăriți, era angajată să cânte la horă și la bal. Hramurile, mai mult chiar decât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i țineau puterile. De hram, ziua se organiza horă pentru tineri, iar noaptea era bal pentru toți cei care voiau să participe. De regulă, orchestra care umbla pe la casele oamenilor înstăriți, era angajată să cânte la horă și la bal. Hramurile, mai mult chiar decât marile sărbători creștine, au avut un impact deosebit în conștiința locuitorilor satelor și a celor desprinși din lumea satelor, în prima generație, cumulând, pe lângă elemente religioase, și elemente laice, unele păstrate dintr-o perioadă ancestrală. Era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în casă se făcea prin scările din piatră sau lemn, care dădeau mai întâi în cerdac. Prispa era folosită pentru depozitarea lucrurilor din casă în perioadele de curățenie, cu termen fix, determinat de sărbătorile de peste an sau de ziua de hram, vara, prispa era un loc de dormit. Prispa, dar mai cu seamă cerdacul, erau folosite pentru odihnă și recreere, în zilele de sărbătoare, în cerdacă putea sta o masă cu scaune sau bănci, tot acolo gazda își întâmpina oaspeții. Alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aduce multe prejudicii de ordin moral și material. Așa că nu e de mirare și nici de condamnat nu e că oamenii obișnuiți, luați de valul vieții, din comuna Filipeni, nu-i mai știu pe cei plecați dintre ei și ce hram poart pe unde-l poartă. Ba, nici nu le vine să creadă că băiatul lui Cutare, cu care au păzit vacile și oile pe imaș și pe dealuri, a ajunsă el ce-a ajuns. Ei, și?! Tu, oricât ai fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
volanul cu mâinile lui frumoase, ar vrea să omoare vocea din el, strigoiul, dar plâng iar amândoi... Brezoi... mai e puțin și vine satul, Cristeștii lui de tinerețe. Trece prin Poieni, încetinește pe lângă bisericuța veche vreo 400 de ani, cu hramul Toți sfinții, el iubește în mod special biserica asta, pentru că se cununase acolo Mihai Viteazul (istoria vrea să ia locul memoriei, nu?)... se închină la crucea din fața bisericii, auzise că dedesubt e un mormânt, cine și-o fi îngropat acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
reprezentanți ai industriei. Așa se reprezintă unul pe altul, chiar dacă nu știu exact pe cine reprezintă fiecare ca persoană. Că domnul Witkowski reprezintă, ca și până acum, partidul național‑socialist, din care știe cu exactitate cine face parte și ce hram poartă fiecare, se înțelege de la sine, pentru că partidul ăsta l‑a făcut atât de mare, încât nu‑și mai încape în piele. Altfel nu l‑ar fi mărit nimeni, iar acum el își mărește fotografiile lui frumoase. Are în vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Tisei, râu devenit, convențional, graniță între două state. Nu se putea rupe, cu atât mai mult cu cât din începuturi au luminat aici rugăciunile părinților isihaști, iar Dragoș Vodă, la sfârșitul secolului al XIII-lea, înființa o mică sihăstrie cu hramul „Sfântul Arhanghel Mihail“. Nepoții lui, Balc și Drag, ridicau și ei la Peri o biserică de piatră și cereau patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului ca Mănăstirea „Sfântul Arhanghel Mihail“ din Peri să fie ridicată la rang de stavropighie
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
cu fiul său - Părintele Iustin Luțai, cu autoritățile publice, centrale și locale, totodată cu credincioșii și talentații meșteri din acest binecuvântat ținut. Revenind, după cum am spus, în anul 1997, a fost pusă piatra de temelie a noii mănăstiri, cu vechiul hram, având destinație precisă pentru călugărițe. Astăzi, sabia Arhanghelului Mihail a luat chip de turlă de biserică, ridicându-se deasupra pământului la 75 de metri, fiind cea mai înaltă construcție de lemn din Europa, înscriind această lucrare nu numai în „arhivele
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
peste 50 de preoți, stareți și starețe din eparhie, au oficiat Sfânta Liturghie în altarul de vară, instalând-o totodată ca stareță pe monahia Agnia Ciuban, de la Mănăstirea Prislop - Hunedoara, maramureșeancă de loc, din ținuturile Vișeului. În fiecare an, la hramul mare al mănăstirii - 14 septembrie (Praznicul Înălțării Sfintei Cruci) cât și la hramul istoric al acesteia - 08 noiembrie (Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil) se adună mulțime mare de credincioși, dimpreună cu preoțime multă și cu episcopul (arhipăstorul) lor spre
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
în altarul de vară, instalând-o totodată ca stareță pe monahia Agnia Ciuban, de la Mănăstirea Prislop - Hunedoara, maramureșeancă de loc, din ținuturile Vișeului. În fiecare an, la hramul mare al mănăstirii - 14 septembrie (Praznicul Înălțării Sfintei Cruci) cât și la hramul istoric al acesteia - 08 noiembrie (Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil) se adună mulțime mare de credincioși, dimpreună cu preoțime multă și cu episcopul (arhipăstorul) lor spre a cinsti cum se cuvine această sfântă și binecuvântată așezare monahală, precum și pentru
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
Cerurilor. Acestea au fost de fapt și primele lui cuvinte cu care și-a început lucrarea. L-a mustrat pe Irod pentru nelegiuita lui însoțire cu femeia fratelui său. În țara noastră avem un număr foarte mare de biserici cu hramul Sfanțului Ioan iar Biserică îl cinstește astfel: Nașterea la 24 iunie, Tăierea capului la 29 august, Soborul sfanțului la 7 ianuarie, Întâia și a doua aflare a cinstitului sau cap la 24 februarie, a treia aflare la 25 mai și
TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364397_a_365726]
-
Cernăuți și Hotin se dovedesc a fi două izvoare vii de oameni care-și iubesc țara și sunt gata să moară pentru ea. Oameni cu care pune pe turci pe fugă. A ridicat în semn de mulțumire mănăstirea Voroneț cu hramul sfântului Gheorghe unde prin lucrare dumnezeiască s-a găsit icoana hramului cu chipul marelui purtător de biruință, nefăcută de mână de om! A fost căsătorit cu Evdochia, fiica cneazului Kievului Simion Olelcovici, apoi cu Maria de Mangop descendentă din spița
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
oameni care-și iubesc țara și sunt gata să moară pentru ea. Oameni cu care pune pe turci pe fugă. A ridicat în semn de mulțumire mănăstirea Voroneț cu hramul sfântului Gheorghe unde prin lucrare dumnezeiască s-a găsit icoana hramului cu chipul marelui purtător de biruință, nefăcută de mână de om! A fost căsătorit cu Evdochia, fiica cneazului Kievului Simion Olelcovici, apoi cu Maria de Mangop descendentă din spița Asan a Paleologilor și cu Maria Voichița, fiica lui Radu cel
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]