691 matches
-
1761 (7269) Grigore Ioan Theodor Calimah voievod întărește mănăstirii Zlataust stăpânirea asupra unui loc de dughene de pe Ulița Rusească, loc dăruit mănăstirii la 13 septembrie 1755 (7264) de Iorga Mințea. Iar din hotărârea lui Grigorii Ioan Calimah voievod aflăm că iarmarocul ce se ținea la Sfântul Dumitru „În șăsul Frumoasăi” se va muta la Ciric - loc care aparținea mănăstirii Zlataust. Pe când iarmarocul se ținea la Frumoasa ,venitul era luat de această mănăstire. Acum însă vodă hotărăște ca: „vinitul acestui iarmaroc ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirii la 13 septembrie 1755 (7264) de Iorga Mințea. Iar din hotărârea lui Grigorii Ioan Calimah voievod aflăm că iarmarocul ce se ținea la Sfântul Dumitru „În șăsul Frumoasăi” se va muta la Ciric - loc care aparținea mănăstirii Zlataust. Pe când iarmarocul se ținea la Frumoasa ,venitul era luat de această mănăstire. Acum însă vodă hotărăște ca: „vinitul acestui iarmaroc ce să va strânge după obicei să-l împartă în doo: giumătate să ia mănăstirea Sfântul Ioan și giumătate mănăstirea Frumoasa”. Mie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că iarmarocul ce se ținea la Sfântul Dumitru „În șăsul Frumoasăi” se va muta la Ciric - loc care aparținea mănăstirii Zlataust. Pe când iarmarocul se ținea la Frumoasa ,venitul era luat de această mănăstire. Acum însă vodă hotărăște ca: „vinitul acestui iarmaroc ce să va strânge după obicei să-l împartă în doo: giumătate să ia mănăstirea Sfântul Ioan și giumătate mănăstirea Frumoasa”. Mie mi se pare că hotărârea lui vodă este nedreaptă, părinte. Acest lucru se înțelege din faptul că pe când
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce să va strânge după obicei să-l împartă în doo: giumătate să ia mănăstirea Sfântul Ioan și giumătate mănăstirea Frumoasa”. Mie mi se pare că hotărârea lui vodă este nedreaptă, părinte. Acest lucru se înțelege din faptul că pe când iarmarocul se ținea la Frumoasa tot venitul revenea acestei mănăstiri. Acum însă, când iarmarocul a fost mutat pe locul mănăstirii Zlataust, venitul trebuie să se împartă în două... Încurcate-s căile domnului, fiule. Așa că crede și nu cerceta... Am în față
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ia mănăstirea Sfântul Ioan și giumătate mănăstirea Frumoasa”. Mie mi se pare că hotărârea lui vodă este nedreaptă, părinte. Acest lucru se înțelege din faptul că pe când iarmarocul se ținea la Frumoasa tot venitul revenea acestei mănăstiri. Acum însă, când iarmarocul a fost mutat pe locul mănăstirii Zlataust, venitul trebuie să se împartă în două... Încurcate-s căile domnului, fiule. Așa că crede și nu cerceta... Am în față un hrisov al lui Grigorie Alexandru Ghica voievod din 10 iulie 1764, care
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la ciomege. Ștefan Apetrei pleca la prășit spre Iași, vindea sumane și făcea cărăușie. În cimitirul de la Humulești, este o troiță sub care hodinesc Smaranda cu surorile ei. Muntenii de la Pipirig pleacă și acum să lucreze în parte. Lunea este iarmaroc mare pe malul Ozanei. Vin mașini și căruțe cu făină, fasole, fanta, fistic... Se face comerț, din neolitic, cu sare. Slatina de la Oglinzi se cară acum cu tractorul. «Civilizația Cucuteni s-a format și s-a dezvoltat aici, pe un
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Unde îi duceți? - D-apăi îi mânăm mai sus, la jgheaburi! - N-ați pierdut nici unul? - Ba nu, numai pe doi i-am lăsat la ocol, că-s răi tare, tunedracu-n pielea lor. Nu trag deloc la jug! - Să-i trimiteți la iarmaroc, să-i vândă. Pascalopol dădea porunci liniștite, hotărâte, și Felix admiră ținuta lui de stăpân al câmpurilor și vitelor. Otilia țipă deodată, fiindcă un bivol, indus în eroare de rochia ei albă, își apropiase fălcile lungi și păroase, mirosind-o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și-acum Îl peticesc pigmeii de pe Dâmbovița. Iartă-mă că de aici, din pântecele necuprins al lumii, din Întunericul de nebiruit al comunicatelor, dezmințirilor și manipulărilor, nu pot ierta. Umblu pe pământ, Mântuitorule, și văd toată vomitura lumii, toata strânsura iarmaroacelor, toți leorbăiții aburcați În noi mari adunături naționale. Tu, Dumnezeu al Adevărului, de ce ne lași pe noi În minciună? De ce nu-i spulberi cu glasul tău de tunet? Lovește-i, Mântuitorule, Intru slavă Ta! Sau măcar dă-ne nouă un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ce știi despre inculpatul Nică a lui Ștefan a Petrei? Martorul: Apoi, domnilor, în ziua de 15 aprilie, într-o luni, căci era zi de târg, m-am dus în obor cu vițica de vânzare. Și, cum am ajuns în iarmaroc, am dat de Nică a lui Ștefan a Petrei, care se purta țanțoș printre oameni cu un cuc armenesc în mână. L-am întrebat dacă pupăza e de vânzare și cât cere pe ea. El n-a cerut un preț
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
s-ar fi crezut nimerit pe pământul de origine al bunicului său, nubianul-egipteanul... Așadar, la noi, În Basarabia, erau puțini țigani, cam un fierar la un sat, iar cum Mana era cătun, n-avea nici unul..., oamenii fie Își cumpărau de la iarmaroc ori de la negustorii ambulanți ciopliturile, fie și le ciopleau singuri - ca Moș Iacob. Dar numai iarna; În fața vetrei... Și Moș Iacob avea, În sarai, pus la uscat, În rug, lemn de diferite esențe - salcie, plop, jugastru, paltin, ulm - pentru felurite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
se află brad nici de leac, aista-i copac de munte... - Dar acolo, la munte, de ce-i zice brad? - Treaba celora de la munte, ei să răspundă - noi nu știm! Da’ on om de la munte de l-am cunoscut noi la iarmaroc, la Or’ei, aista zicè că brad ar veni de la grad, că-i mare-n grad, bradu’ - da’ nu ț-oi spune dacă nu mi-o spus minciuni... - Dar fag, Moș Iacob? De unde vine fag? - Nici fag nu găsești pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
e somn. S-a făcut patru dimineață, dar ești cel mai fericit om din lume. Te afli foarte aproape de poala lui Dumnezeu. Ai făcut un pas spre El și îi simți mâna protectoare pe creștet. La Giurgeni e ca în iarmarocul copilăriei. Plângi, te minunezi de corola de lumini a Sfântului Maslu, aduni nădejde pentru ziua de mâine și, mai ales, credința că rugăciunile ți-au fost ascultate și vei primi un răspuns, apoi pleci fericit că ai trăit ceva unic
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
cei care pășesc în curtea mănăstirii simt îmbrățișarea Maicii Domnului. De la bebeluși, ce adorm în brațele mamelor, până la copiii care mărșăluiesc în noapte printre sutele de pelerini și bătrânii obosiți și gârboviți de ani ai locului, care privesc ca la iarmaroc la tot ceea ce se întâmplă, familii tinere sau mai bogate în ani și în membri, la toți le înflorește pe chip speranța. Sufletele li se eliberează de griji, o ușurare își pune pecetea pe chipuri, iar în clipa în care
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
un neînțeles, un ultragiat, bietul om spun ei, trece prin atâtea neplăceri, e de neînțeles de ce i se fac atâtea nedreptăți. Cum de este oare posibil? Mă, nu știu cum să-ți spun, noi ne-am săturat de nedreptățiți din ăștia de iarmaroc, de martiri cu slana de trei degete. Oameni de genul lui, mă, să fie un exemplu? Și-a întins balele peste tot, el să dea lecții de morală? Pe urmă interveni și Nina, înviorată. Satisfăcută după noul discurs al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Mona Muscă ne-a spus cum buldozerul Băsescu „o să-l facă asfalt pe Năstase“. Când se dă jos de pe tribunele improvizate prin târguri și e găzduit de vreun studio TV local mai curajos, candidatul Alianței D.A. renunță la limbajul de iarmaroc. Iată-l la Târgoviște, conturând exact sentimentul românesc al corupției. „România este blocată acum de o încrengătură, o îngemănare de oameni politici corupți până la vârful guvernului, de oameni de afaceri corupți cu influențe la oameni politici, cu oameni din justiție
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
iau premiul întâi în clasele mici...trăitor într-o provincie cu oameni cumsecade, o periferie a Bacăului care fusese și a lui Bacovia cu o jumătate de veac înainte. Cu târguri de joi, cu coceni și balegă pe caldarâm, cu iarmaroc de Sfântul Petru, cârciumi și covrigi, cafele pe cerdac, cu abator și pipi pe pereții străzilor mărginașe ale centrului, pi șentru, cu sărbători luminate de Paște și cu denii, și cu atâtea altele care mă făceau fericit. Un univers suficient
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
apte să smulgă admirația cititorului. În centru se află aventurile conștiinței pionierului Iulian, sfâșiat sufletește între poeziile patriotice de la școală, scrise de Liviu Deleanu, Nicolai Costenco, Grigore Vieru, și melancoliile mic-burgheze ale mamei despre brișca părintească ce o purta la iarmaroc, pe vremea stăpânirii românești. Dar Iulian e un neastâmpărat, aruncă cu roșii stricate în capetele bătrânilor din bloc: astfel intră în scenă veteranul de război Polikarp Feofanovici, încărcat de orgoliul istoriei pe care a făurit-o („zdrobise fiara fascistă, luând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
povețe pentru ameliorarea condițiilor de trai și cunoașterea unor practici folositoare În mediul rural. S-au răspândit broșuri și foi volante cu subiecte cum ar fi ” Oameni buni, sădiți copaci”, ”Curățați pomii decuvreme de omizi”, ” La cooperativă și nu la iarmaroc” etc. În această vastă companie pentru ameliorarea gradului de cultură și civilizație, după o jalnică moștenire a regimului țarist un loc Însemnat Îl ocupă ” Povățuire pentru bunii creștini” din care cităm aliniatul 11penultimul: Nu lăsa să treacă nici o zi de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
nu m-am lăsat prostit la inemă. Ca să n-o mâhnesc la supărare, m-am dus cu ea până unde pornea scara ș-am bunghit-o cum cobora bățoasă și căpoasă cu spume, precum soldățelu-țintă dă la tragerile dă tir dân iarmaroc. Cobora jos cu ochii Închiși și s-a dus Întins În tutun. Abea de-am Întors spatele, că mi-a și intrat urletu iei În tempane. Nu că țipa ca din gură dă șarpe, da acu cre c-am prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
compara povestirea lui Sadoveanu cu nuvela omonimă scrisă de Emil Gârleanu. Aceasta fusese publicată chiar în Convorbiri, exact cu o săptămână înainte de apariția povestirii sadoveniene. Peisajul ar fi fost inspirat din satul Barboși - Covurlui. Fântâna Hazuluitc "Fântâna Hazului" În fierberea iarmarocului celui mai mare din târgul Romanului, a doua zi de Probajeni, Dumitrache Hazu și-a vândut în scurt juncanii. A bătut palma cu un român pletos de pe la Dămienești, au cinstit o garafă de vin, ș-acu, așa, pe la o amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
oameni, trei țigani. Pe cel care venea întăi, cu dreapta întinsă țapăn în jos, cu cuțitul lângă coapsă, nalt, uscat, cu ochi și cu plisc de pasere răpitoare, Dumitrache Hazu îl cunoscu numaidecât, îl văzuse de două ori în îmbulzeala iarmarocului de la Roman. Înțelegerea primejdiei deodată îl fulgeră prin toată ființa. Se îndreptă scurt în car, nalt și vânjos, și puse mâna pe cuțitul din chimir. O clipă, zări pe Ion Băieșu încremenit, cu boii de funie; își simți brațul drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
că nu știu ce; tatu-său a pus-o jos, i-a dat o bătaie bună, și pe urmă au făcut nunta cu tămbălău mare. Bine. Astea le-am știut pe urmă. Ce-ți pare dumitale, cucoane, nu trece anul, și pe la iarmarocul lui Sfântul-Ilie, pe când se întorcea vornicul - îl chema Gheorghe Timofte - cu nevastă-sa spre casă, ici, în pădure, după deal, iese un cioban din sihlă, sare în căruță, și dă năvală asupra barbatului. Sare și femeia, și apucă ea baltagul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
într-o parte cu privirile-i negre și umede și-și frământa mânile. Și pe urmă cum a fost? Spune drept! A tras Spataru cu baltagul? Spune drept!... Nu, n-a tras Spataru... Eu l-am văzut pe Ioniță în iarmaroc și parcă mi-a venit așa o amețeală... Ș-am zis lui Timofte: de-acu hai să mergem... El n-a vrut. Ș-am mai stat... Pe urmă, pe sub sară, am pornit acasă... Mergem noi, mergem, și când ajungem în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
zece ani; iar pe Anița au dus-o la spânzurătoare. Așa au hotărât; și când a venit Gavril Buzatu ș-a ridicat furca acolo, pe tapșan, s-a îmbulzit toată lumea din târg și de prin satele dimprejur, ca la un iarmaroc. N-aveai unde zvârli un ac. Soldați cu chivără, cum era pe atunci, stăteau și opreau grămădeala cu șpăngile puștilor. Ș-am văzut și pe bătrâni, pe părinții Aniței. Veniseră și ei, saracii. Tatăl cu cojoc de sărbătoare, cu cămașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în oale de lut. Tudorița, așezată în fundul unui divan, o privea zâmbind; și amândouă tăceau o vreme, apoi începeau să vorbească. De unde ai mata așa de frumoase portrete? a întrebat într-un rând fata lui Sanis. Le-am cumpărat de la iarmaroc, răspunse Tudorița. Tablourile acestea au și povești... Eu le-am cetit acu doi ani... Aici arată cum istorisește maurul, Desdemonei, vitejiile lui... Pe urmă ei s-au iubit și au fugit amândoi departe... Iar la urmă, el a omorât-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]