688 matches
-
etc. Târgurile și oboarele au înlesnit schimbul de animale și materiale ușurând astfel viața locuitorilor din comuna noastră. înființarea târgului de la Darabani de către logofătul Teodor Balș prin Hrisovul dat de domnitorul Mihail Grigore Sturza la 21 iunie 1837 cu 12 iarmaroace pe an și ca zi de târg lunea, a impulsionat mult negoțul în acest cot de țară. Deplasarea la târg se făcea pe jos sau cu căruțele trase de cai sau de boi pe șoseaua Dorohoi - Darabani care trecea prin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în urma unor controale, în registrele de inspecție găsim notări ca: obligativitatea s-a aplicat de domnul diriginte. Lipsesc datorită faptului că fiind epoca prașilei porumbului, copiii sânt la munca câmpului. Sau în alt loc se menționa: însă astăzi zi de iarmaroc la Darabani, au fost opriți de părinți acasă. Directorii de școli înaintau listele cu elevii ce nu frecventau școala, iar perceptorul trebuia să aplice amenzile . într-un proces-verbal de inspecție încheiat la 10 septembrie 1921 la Școala din cotuna Vatra
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
punea mai jos, Nu păreai așa frumos.” „Săracii boii cornuți Cum însoară niște muți. Săracele sutele Cum mărită slutele.” „Lele, nu te legăna Că rochița nu-i a ta; Nici polcuța, nici rochița Numai ochii și gurița” „Hai mamă, la iarmaroc! Și mi-i cumpăra cojoc Dragul mamei, fi cuminte Că norocul nu se vinde”! „ Fetele ce se ridică Nu știu face mămăligă. Cele ce s-au ridicat, Nu plătesc tot ce-au mâncat.” „Cine joacă legănat, Să nu credeți c-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a se autoelibera prin cunoaștere, unde este corect să se spună că "ideile noastre sunt forțe care influențează istoria" (idem, p. 149), cu care privesc în depărtare cu obiectivitate, spre a expedia "tagma ghicitorilor acolo unde le este locul în iarmaroace" (idem, p. 150). În spiritul "iluminist" de atunci, ceea ce-i trece omului prin minte și suflet poate influența lumea din jur, măcar și prin contrast, în raport cu cei care n-au nimic în minte și nici în suflet. S-a descoperit
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
doar înrudite, învecinate psihologiei, oameni care pot fi scriitori,artiști plastici sau literați. Este interesant cum această deschidere se păstrează la nivelul primar de reflectare conștientă, proprie "materiei" care poate oricând deveni obiect de aplicație ocultă a unor prezicătoare de iarmaroc. "Ghicitul în palmă", "în ghioc", sunt practici vrăjitorești de epocă, posibile doar într-un sistem social unde cunoașterea psihologică este deficitară sau insuficient de maturizată. La vremea când această practică a fost inventată, psihologia științifică nu exista. Acum, simplul fapt
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
considerabile a comerțului cooperatist, comerț care contribuia înainte de 1989 în cea mai mare măsură la asigurarea necesarului de unelte agricole și alte produse de folosință pe termen lung și mediu,comerțul ambulant în târguri tinde să-l înlocuiască. Astfel, la iarmarocul renumit din fiecare zi de joi, de la Șipote, țăranii se aprovizionează cu majoritatea produselor necesare prin intermediul acestui tip de comerț,la care participă comercianți din diferite regiuni. Migrațiile pentru muncă în străinătate (Italia, Grecia,Germania, Spania) antrenează în ultimii ani
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când dă drumul la făină Cu tărâță și neghină! Dar dac-apuci să-l cinstești, Făină albă primești! Mergi încet și mergi pe loc, Ca țigani-n iarmaroc, când umblă prin buzunare, Fură la oameni parale! Saltă, saltă tot mai sus, Că Anul Vechi ni s-o dus! Și să faci cu voiciune, Iute, câte-o plecăciune, La toți cei ce te privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când dă drumul la făină Cu tărâță și neghină! Dar dac-apuci să-l cinstești, Făină albă primești! Mergi încet și mergi pe loc, Ca țigani-n iarmaroc, când umblă prin buzunare, Fură la oameni parale! Saltă, saltă tot mai sus, Că Anul Vechi ni s-o dus! Și să faci cu voiciune, Iute, câte-o plecăciune, La toți cei ce te privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
1459 l-a înregistrat pe harta lumii cu numele de „Campolongo”, iar Iohannes Honterus, eruditul umanist din Brașov l-a înregistrat pe harta lumii cu numele de Longenow. În secolele XVII-XVIII în acest târg se organizase Sfântul Ilie, un mare iarmaroc unde se întâlneau negustori din Valahia, Transilvania și Imperiul Otoman. 6. Casă a Domnului și poartă a cerului, la catolicii din Brăila Brăila a fost reintegrată în teritoriul românesc de abia în 1828, după o stăpânire otomană de 400 de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
anume perioadă a creației sale, ele apar în aglomerația urbană, în forfota caracteristică târgurilor, care recreează, odată cu pitorescul și poezia, imaginea unor crâmpeie de viață semnificativă pentru tradiția poporului nostru. Dintre acestea: Zi de târg la Câmpulung, Târg la Iași, Iarmaroc la Târgu Neamț, Târg la Humulesti, sunt tot atâtea mărturii ale unor scene trecute ce aparțin altei vremi, altui secol. Gestul lui Adam Bălțatu de a fi abandonat școala, simțindu-se constrâns de plictiseala orelor de atelier, a fost un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
uneori doar conturul, tonurile devin mai clare, mai luminoase, mai variate, fiind susținute de un riguros simț al construcției. Un fapt remarcabil este arhitectura deosebit de echilibrată a fiecărei compoziții, fie ea peisaj, compoziție cu mai multe personaje, de genul târgurilor, iarmaroacelor. De la peisajele fără nici un personaj, la aglomerațiile și forfota specifice sărbătorilor populare, Adam Bălțatu trece ușor, pentru că nu este atras de trăirea serbării ca eveniment, ci de spectacolul culorilor, de jocul petelor de culoare în lumina zilei de vară, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Colecția Ion-Radu Bălțatu) Siluetă cu pălărie, Frații, creion creion (Colecția (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Ion-Radu Bălțatu) Odihnă, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Femeie strângând fân, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Gheorghiță pictând, creion În fotoliu, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) (Colecția Ion-Radu Bălțatu) La iarmaroc, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Asistentul Jora, creion Lectură, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Peisaj cu căpițe, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Portret, cărbune Lectură, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Peisaj din Iași, 1961, cărbune (Colecția Ion-Radu Bălțatu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și-acum Îl peticesc pigmeii de pe Dâmbovița. Iartă-mă că de aici, din pântecele necuprins al lumii, din Întunericul de nebiruit al comunicatelor, dezmințirilor și manipulărilor, nu pot ierta. Umblu pe pământ, Mântuitorule, și văd toată vomitura lumii, toata strânsura iarmaroacelor, toți leorbăiții aburcați În noi mari adunături naționale. Tu, Dumnezeu al Adevărului, de ce ne lași pe noi În minciună? De ce nu-i spulberi cu glasul tău de tunet? Lovește-i, Mântuitorule, Intru slavă Ta! Sau măcar dă-ne nouă un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
km. la Est, iar accesul spre oraș este îngreuiat, pe lângă distanță și de accidentarea reliefului - drumurile tăind de mai multe ori dealurile în curmeziș - locuitorii satelor cuprinse în această zonă vin mai rar la târg, de preferință în zilele de iarmaroc săptămânal sau bisăptămânal (Joia și Duminica). Din pricina aceleiași depărtări și a drumului greu din vremile ploioase, către periferia acestei zone, ca și dincolo de ea au apărut o serie de târguri săteștiDrânceni, Leova, Răducăneni, Codăești, Fălciu, Crasna, Hoceni - al căror rost
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
capitala județului Fălciu, îi face pe locuitorii din ele să vină și aici la târg, odată cu treburile de pe la Prefectură, Tribunal ori Judecătorii, aducând de vânzare unele produse, în locul cărora duc acasă unelte agricole mici sau manufactură. În săptămâna și ziua iarmarocului anual de la 14 septembrie (ziua Cruciiă, când pe platoul Dricului de la marginea de SE a orașului se face un mare târg de vite, de produse animale și de vehicule (căruțe și careă, se pot întâlni oameni din toate cele trei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
o adâncă tristețe. Prins de țiganii ursari în pădure, a fost salvat de jandarmi tocmai în momentul în care acești ticăloși se pregăteau să-l schilodească smulgându-i unghiile și dinții pentru a fi dresat să joace prin târguri și iarmaroace. De la jandarmerie a fost predat grădinii zoologice unde, nu peste multă vreme, a primit compania unei tinere ursoaice pe nume Marinica. Menajul lor era perfect: se înțelegeau de minune. A fost cea mai suportabilă perioadă din viața lor de pușcăriași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dat ați avut și râie... ne povestește Doamna, acest amănunt a stârnit râsete în sală; cum era pe atunci, la Fălticeni? A însemnat un contact revitalizator cu viața normală într-un oraș cu flori și bucurie. A fost și primul "iarmaroc" pe care l-am văzut, la 20 iulie, de Sfântul Ilie, o zi după aniversarea nașterii mele. Poate că de atunci să-mi fi rămas interesul față de carnavalescul existenței. A.B.În familie se vorbea ebraică în perioada aceea? În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
podoabă pentru orice casă românească. Aproape fiecare stare socială găsește în el ce-i trebuie: preoții Apostolul și evangheliile duminicale de peste an, intelectualii și țăranii tarifele poștale și telefonice, noul mers al trenurilor, adresele tuturor ministerelor și autorităților din București, iarmaroacele de peste an. Partea distractivă începe cu un omagiu adus acelui care a fost G. Buzdugan, un articol despre noul consiliu al Regenței; există și o contribuție de prezentare a lui Eus. Mandicovschi, compozitorul atât de apreciat aiurea și atât de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
crezi că noi nam dat de ea. Stimate d-le Dimitriu, rugămintea noastră nu-i foarte presantă, dar am vrea să avem informațiile până la 15 aprilie, pentru ca după data aceea să Împânzim lumea după imagini. Și-acum câteva precizări: Târg (iarmaroc) la Fălticeni, la jumătatea secolului trecut (stampă, desen, aquarelă sau lucrare plastică mai nouă, dacă nu-i altceva!). Unde a fost „fabrica de popi”? - mai este pe undeva vreo imagine a ei? Sunt cărți ale școlii, pe la vreo biserică din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fost o simplă încurajare. În Piața Saint-Sulpice s-a amenajat o tabără de literatură, un fel de cantonament al diverselor case de editură, care și-au întins aici corturile și standurile. Nu este un târg de carte propriu-zis, ci un „iarmaroc” al întâlnirilor și al șuetelor între amici. Sigur, sunt expuse cărți și se expun poeții înșiși, dar locurile cele mai căutate rămân terasele cu răcoritoare, înghețată și bere. Am fost repartizați cu toții, scriitorii din Trenul Literaturii, la diverse corturi, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
același text în franceză. Traducerile au fost distribuite din timp. Majoritatea se ilustrează cu versuri, alții, mai puțini, cu proză, ca mine. Nu regret, precum în alte împrejurări, că nu sunt poet. Lecturile noastre la microfon se topesc în vacarmul „iarmarocului”. Dinu Flămând este al doilea scriitor român cu care ne întâlnim în Piața Saint-Sulpice, după Sanda Stolojan. Lucrează la Radio France Internationale și are un program foarte sever de activitate. Înțeleg că a petrecut deja câteva ceasuri în compania vechilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Neamț, Secu, Râșca, ajungând la Văratic și Agapia, oprindu-se câteva ore la băile Bălțătești așezări evocate după doi ani în Oameni și locuri. Se gândea concomitent la "nuvele cu subiect din trecut" de unde un memento ca următorul: "Descrierea unui iarmaroc la Baia; prădarea de către tătari și turci a mănăstirii Râșca, 1576. Trebuie să utilizez și materialul de superstiții pe care l-am adunat. Costea străinul (Șoapte din trecut)." Identificăm aici, în embrion, povestirea Vremuri de bejenie. În același 1906, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Primarele, notarul, învățătorii și preotul. IV Cele dintăiu deziluzii cu privire la oameni. 8 Iulie 906 1. Calicul Chichiuță despre care demult vreau să scriu, și care a fost una din spaimele copilăriei mele. 2. Nuvele cu subiect din trecut. Descrierea unui iarmaroc la Baia; prădarea de cătră Tatari și Turci a mănăstirei Râșca 1576. Trebue să utilizez și materialul de superstiții pe care l-am adunat. Costea străinul. (Șoapte din trecut). 3. Cronica străzii Rădășeni, jurnal de călătorie a unui străin pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să ieie splina de pe botul mânzului, dacă o ia, rămâne mânzul fără splină ș-apoi acela-i cal. Altfel mânzul, cum ese cu cămașa lui din iapă, înghite splina și rămâne cu dânsa în deșert: Asta-i osteneala lor. I Iarmarocul sfântului Ilie altă dată 2 acum 3 Pașcanii altă dată 4 acum 5 Istoria lui Vasile cel Mare 6 Mănăstirea Slatina Lefter 7 Soci și Ciohorăni, iarna (nuntă) 8 Schitul Boureni și Brătești 11 9 Bătrânul care vra să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ventura și despre Academia de muzică și artă dramatică. Anii de ucenicie! 16 Iulie [ÎN DRUM SPRE MĂNĂSTIREA NEAMȚ] Pe drum spre M-rea Neamțului. Vânt, după ploae. Drumul e stropit. Pe drum umblă lume multă, căci e în ziua Iarmarocului Sfântului Ilie. Oamenii vin cu vite albe, cu porci cari se zbat în funie. Cerșetori presărați la marginile drumului, lângă șanț, sau pe movili de prund așteaptă mila sătenilor cari azi sunt mai darnici căci sunt cu chef. Lia. Uite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]