726 matches
-
Ca atare, arbitrarul se află, în viziunea sa, în relația dintre semnificat și semnificant, fiindcă lipsește între ele situația de alăturare posibilă, întîlnită în cazul simbolului. În interiorul sistemului limbii însă, raportul dintre semnificat și semnificant este explicabil. Existența unor redări (iconice) ale realității (prin onomatopei și exclamații) nu pune în discuție problema arbitrarului, căci, dacă în aceste cazuri legătura naturală dintre sunete și sens este evidentă, corespondența nu este totuși universală, fiindcă rămîne marginală în interiorul unui sistem lingvistic, iar limbile nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu pune în discuție problema arbitrarului, căci, dacă în aceste cazuri legătura naturală dintre sunete și sens este evidentă, corespondența nu este totuși universală, fiindcă rămîne marginală în interiorul unui sistem lingvistic, iar limbile nu le atribuie în mod identic caracterul iconic. Există apoi semne cu arbitrar relativ, analizabile în limbă, precum zidar, alcătuit din zid și -ar, dar, arată F. de Saussure, componentele lor sînt arbitrare, încît motivarea nu este posibilă nici de data aceasta. Dacă relația dintre semnificat și semnificant
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relația dintre forma lingvistică și obiectul (referentul) denumit prin ea. Unele dintre curentele lingvistice de la sfîrșitul secolului al XX-lea, pornind de la sugestiile lingvisticii cognitive, au abandonat însă ideea lipsei de motivare a semnului, praxematica atribuind chiar formelor o valoare iconică. În aceste circumstanțe, semnul lingvistic actualizează în discurs sau în text potențialități care îl caracterizează prin chiar statutul lui de semn. V. denominație, iconicitate, motivare, referință, semn. SAUSSURE 1916; BLOOMFIELD 1933; BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cea afectivă, pe de o parte, și între gestualitatea de regularizare și de copilotaj interacțional, pe de altă parte. Gestualitatea referențială grupează gesturile cu statut de emblemă sau cvasilingvistice (echivalente cuvintelor sau expresiilor), gesturile deictice (temporale și spațiale) și gesturile iconice sau ilustrative (imitînd aspectul vizual al referentului). În gestualitatea afectivă se cuprind două categorii: afectele de bază, care trimit la dispoziția generală, și afectele legate nemijlocit de enunț. Gestualitatea de regularizare și de copilotaj servește activitatea enunțiativă și pragmatica interacțională
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
într-un raport de reprezentare cu realitatea exterioară, deoarece reprezintă aceeași proprietate ca obiectul denotat. Astfel, unele semne de scriere de tipul ideogramelor egiptene și chinezești par a fi avut un raport de icon cu realitatea desemnată. Pe lîngă semnele iconice non-lingvistice (precum imaginea și eșantionul), există în mod obișnuit, în cazul onomatopeelor, o asemănare (de ordin acustic) între semnificat și semnificant, astfel încît aceste cuvinte par să reproducă realitatea. Această asemănare nu înseamnă totuși o reproducere ca atare a realității
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semnificantul este întotdeauna modelat de sistemul lingvistic căruia îi aparține și, în mod deosebit, de organizarea sistemului fonologic. Pornind de la faptul că organele fonatoare sînt simbolul întregului organism și că activitatea fonică simbolizează activitatea omului în lume, praxematica atribuie funcției iconice o prezență generalizată în limbă, chiar dacă ea nu reprezintă practica esențială a limbii. În această viziune, a n a l i z a d i s c u r s u l u i ar avea sarcina de a stabili
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
atingînd un maxim, în discursul de cercetare sau specializat. Privită prin prisma clasificării semnelor pe criterii funcționale pentru stabilirea raportului dintre determinările lingvistice ale cunoașterii și reprezentările nelingvistice vulgarizarea este determinată de concretizarea acestora din urmă sub forma sistemelor semnificante iconice, indiciale și simbolice. Discursul vulgarizator se caracterizează prin prezența limitată a elementelor deictice textuale, ceea ce reprezintă o consecință firească a depersonalizării și a neutralizării parțiale ale acestui subtip de discurs. Din perspectiva emițătorului de discurs de vulgarizare sau publicistic, se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ne ocupa de comunicare, un fel de complement al teoriilor existente, ci o adevărată schimbare de regim. Începe printr-o schimbare de regim senzorial: cu reprezentarea eram în registrul vizibilului. Imaginea ocupă primul loc și mașina este concepută după stilul iconic. Cu expresia, iată-ne de partea audibilului: nu poate exista expresie audiovizuală de autoreferință, a ceea ce se învăluie de la sine. Vizibilitatea nu depinde de imaginea formată pe care noi am percepe-o, ci de simplul șoc al undei luminoase, lipsită
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
roman de dragoste și roman eseu, eroii săi, ca și ai lui Camil Petrescu sunt ființe hipersensibile și hiperlucide: "Mă rătăceam, astfel, în hățișul presupunerilor ca într-un labirint. Iar eu aveam nevoie de certitudini", afirmă profesorul Dimitrie Cristea. Funcția iconică, însă, a cărții este intersectată de funcția imaginară cu acea "smintire a formelor" generată de ciudata băutură crospec, de viziuni coșmărești (o extraordinară pagină despre intrarea în oglindă!). Învățătorul Rebega, deținătorul miraculoasei plante, explică: " Schimbarea cea mai derutantă pricinuită de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
conținutului probelor de evaluare cu formele de evaluare (predicativa, formativa, sumativa) și cu scopul dominant al acestora. - Valorificarea rezultatelor evaluării permanente pentru compensare sau dezvoltare, după caz B. Conținut - 2 puncte B. Desfășurarea lecției (activității) - 5 puncte * Reprezentarea conținutului: activă, iconica, simbolică, după caz * Economia (esențializarea) conținutului * Gradul de structurare și organizare a materialului �� (schemă, planul, structura logică etc.) * Puterea efectivă a conținutului (de a genera idei noi, opinii, soluții etc.) * Caracterul științific și practic-aplicativ * Corelații intra- si interdisciplinare * Corelația conținutului
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
germinative ale cultului personalității dejiste. Gh. Gheorghiu-Dej apare în calitate de lider al mișcării muncitorești în două instanțe fotografice (Roller, 1952, pp. 627, 628), iar alte două portrete îl depictează ca ocupantul funcției de secretar general al PMR (pp. 751, 773). Cultul iconic al personalității vizuale a liderului trebuie suplimentat cu cultul textual al personalității intelectuale a conducătorului partidului. Pe lângă cele patru portrete în care este imortalizat Gheorghiu-Dej în rolurile de revoluționar, respectiv om de stat, trebuie menționată colecția impresionantă de citate reproduse
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
contemporană a României relevă faptul că Nicolae Ceaușescu este citat de nu mai puțin de 45 de ori (!) cu diverse expuneri, cuvântări, rapoarte și aprecieri. Cultul textual al personalității intelectuale a lui Nicolae Ceaușescu este la fel de vibrant ca și cultul iconic al personalității sale vizuale. Cultul nominal atinge și el cote impresionante: numele "Nicolae Ceaușescu" apare de 128 de ori în cele 271 de pagini ale manualului. Dimensiunea cantitativă a cultului personalității, relevată de ocurența iconică, frecvența citării și incidența nominală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la fel de vibrant ca și cultul iconic al personalității sale vizuale. Cultul nominal atinge și el cote impresionante: numele "Nicolae Ceaușescu" apare de 128 de ori în cele 271 de pagini ale manualului. Dimensiunea cantitativă a cultului personalității, relevată de ocurența iconică, frecvența citării și incidența nominală, este completată de dimensiunea calitativă a cultului, care poate fi numită epitetica ceaușistă. În calitate de documente oficiale, manualele de istorie arborează, de regulă, o sobrietate analitică și un mai rezervat patos poetic comparativ cu producțiile literare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
colective; și ii) sub-dimensiunea toponimiei instituționale, dată de numele cu relevanță istorică atribuite instituțiilor publice, ca de exemplu muzeelor, teatrelor, școlilor, spitalelor etc. în care este materializat nominal panteonul național al figurilor istorice românești; d) dimensiunea stilizată artistic și imortalizată iconic, dată de totalitatea operelor de artă (literar-poetice, picturale, muzicale, teatrale, cinematografice) care vehiculează sensuri și reprezentări ale trecutului românesc. Inclusiv în literatura didactică românească poate fi reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea imaginilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stilizată artistic și imortalizată iconic, dată de totalitatea operelor de artă (literar-poetice, picturale, muzicale, teatrale, cinematografice) care vehiculează sensuri și reprezentări ale trecutului românesc. Inclusiv în literatura didactică românească poate fi reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea imaginilor în corpul textual. Componenta grafică a manualelor școlare formează, fără îndoială, un subunivers vizual al discursului despre trecut, parte integrantă a câmpului general definit de semantica trecutului românesc secretată de literatura didactică națională. Ca și celelalte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
asemenea obicei de inferență prin care se simbolizează trei dimensiuni în două a fost achiziționat și datorită rolului persuasiv al dispunerii simbolurilor grafice în reprezentările artistice în diferite culturi, conectată cu reprezentarea limbii. în arta europeană începînd cu Renașterea reprezentarea iconică a spațiului pe o suprafață bidimensională fie ea de hîrtie, pînză sau perete impune un set de convenții, precum perspectiva, care recuperează într-o măsură relativă obiectul stimul printr-o operație de transgresie a unui corp tridimensional într-unul bidimensional
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Cuvânt Înainte Prof. Dr.Cătălin Turliuc Societatea iconică În care ne-am scufundat În vremurile din urmă lasă tot mai puțin loc celor care au Încă răgazul izbăvirilor de a se apleca asupra scrisului și cititului. Numărul mare de apariții editoriale nu trebuie să ne Înșele caci, tirajele
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Cinstire limbii române, LLR, 14, nr. 3, 1985, 37-39. [104] MOLAN, VASILE, Evaluarea pe bază de obiective, în “Tribuna școlii”, an 13 (34), nr. 272 (1358), 16 febr. 1985, p. 7. (citire - matematică, ciclul primar). [105] MOLDOVAN, VICTORIA, Funcții ale iconicului în limbajul specializat, PLRS, 1985, 34-38 [cu bibl.]. [106] MORĂRESCU, SIMON; MORĂRESCU, ELVIRA, KISS, ELVIRA, Limba română pentru clasa a IV-a. Școli și secții cu predarea în limbile naționalităților conlocuitoare. Vocabular român-german. București, EDP, 1985, 260 p. [107] MORĂRESCU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
la rubr.: Consultații școlare]. în: Publicitate, dec 1986, p. [2], în Ateneu, 23, nr. 12, 1986. [3] ALEXANDRU, DOMNIȚA, Receptarea globală a textelor specializate, DMod, [1], 1986, 34-38 [cu bibl.]. [4] ALEXANDRU, DOMNIȚA; BREILEAN, AUREL; VLAD, FELICIA, Pentru un dicționar iconic situațional, LLD, 3-8 [cu l fig.]. [5] ALEXANDRU, DOMNIȚA; BREILEAN, AUREL; VLAD, FELICIA; SÂRBU, RICHARD, Dicționar tematic al limbii române. Pentru studenți străini. Timișoara, TUT, 1986, 157 p. multigr. (UT. FF). [6] ALEXANDRU, DOMNIȚA; VLAD, FELICIA, Dicționar general de proiectare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
analogia ca metodă poate fi valabilă în măsura în care ceea ce era de cunoscut era înfățișarea lucrării divine, rațiunea după care au fost rânduite ființele. Relația analogică între creator și lume înseamnă nu o determinare a divinității în ființa sa, ci o întruchipare iconică a particularităților persoanelor divine, așa cum atrage atenția Yannaras. Prezența acelor logoi despre care vorbește Maxim Mărturisitorul, care transcend întreaga creație și fiecare creatură, rațiunea care se ascunde în spatele fiecărei existențe particulare, joacă rolul de icoană a felului de a fi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și diversi¬tatea sa. Calea acesta de cunoaștere este o trecere analogică ca gradualitate a înaintării din aproape în aproape și treptat în cunoaștere, de la logosul ființelor, la logosul arhetipos- urilor, modelelor divine ce le întemeiază. În măsura în care analogia ia caracterele iconicului, ea devine valoroasă și necesară unei adevărate apofaze, iar pe de altă parte se evită autonomizarea și caracterul demonstrativ al ei. Demersul cognitiv ce se mulează pe treptele în cunoaștere, dobândite prin înțelegerea iconică a lumii, se situează în granițele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
le întemeiază. În măsura în care analogia ia caracterele iconicului, ea devine valoroasă și necesară unei adevărate apofaze, iar pe de altă parte se evită autonomizarea și caracterul demonstrativ al ei. Demersul cognitiv ce se mulează pe treptele în cunoaștere, dobândite prin înțelegerea iconică a lumii, se situează în granițele datelor persoanei, ține de particularitatea și concretul actului de cunoaștere înțeles nu în genere, ci ca rod al unei persoane concrete. Prin complementaritatea catafazei cu apofaza în ascensiunea cognitivă se ajunge la o stare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
granițele datelor persoanei, ține de particularitatea și concretul actului de cunoaștere înțeles nu în genere, ci ca rod al unei persoane concrete. Prin complementaritatea catafazei cu apofaza în ascensiunea cognitivă se ajunge la o stare a cunoașterii ce îmbracă caracterele iconicului, căci în fond realitățile contemplate în treptele superioare ale înaintării minții în supralumina dumnezeiască au un caracter paradoxal dincolo de raționalitate sau iraționalitate. Iconicul înseamnă putința de a indica fără a descrie, sau mai bine spus, a indica ceea ce nu se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
complementaritatea catafazei cu apofaza în ascensiunea cognitivă se ajunge la o stare a cunoașterii ce îmbracă caracterele iconicului, căci în fond realitățile contemplate în treptele superioare ale înaintării minții în supralumina dumnezeiască au un caracter paradoxal dincolo de raționalitate sau iraționalitate. Iconicul înseamnă putința de a indica fără a descrie, sau mai bine spus, a indica ceea ce nu se poate descrie. Așa cum scrie Yannaras, apofatismul ca iconism analogic constituie o transcendere a metodologiei cunoașterii speculative, atât a demersului analogic de cunoaștere prin
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cuvântului ar trebui să aibă aceeași natură cu cel pe care-l reprezintă, trebuind să-i fie consubstanțială. Din această cauză, iconoclaștii recunosc doar Euharistia ca icoană a lui Hristos. Se descrie astfel diferența esențială în modul de înțelegere al iconicului. În timp ce pentru iconoclaști nu se poate considera ceva a fi ca icoană decât dacă este identic cu prototipul, astfel fiind exclusă orice reprezentare, rămânând a fi creditată doar Euharistia, sângele și trupul Domnului, iconodulii consideră că Sfintele Daruri nu pot
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]