938 matches
-
La sfârșitul acestei scurte treceri în revistă a câtorva aspecte legate de unele forme istorice ale imaginarului, se poate constata că distanțele reale dintre occident și orientul ortodox, în afara celor care pot fi evidențiate în texte filosofice sau teologice, în iconografie sau în tratate de istorie sau politică, apar și la nivelul atitudinilor colective și (poate) mai ales al viziunilor - numitori comuni ai epocilor "premoderne", dar post-medievale. Johhanes Eckhart e doar un exemplu de gândire care refuză să urmeze traseul descensional
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
definite de metonimie (o formă derivată a metaforei). Bestiarele animaliere, pe care ni le putem reprezenta precum glosarele, au ca formulă-cheie simbolul. Ele sunt reprezentate în fiziologuri, în fabule și parabole, în cărțile populare sau în alegorii politice, precum și în iconografie. O noțiune hibridă pe care o introducem printre clasele "morfologice" ar fi cronotopul (după terminologia lui Durand: unități care combină categoria timpului și a spațiului pentru a explica o unitate particulară, o structură funcțională și chiar simbolică: sala de judecată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de mentalitate, deși a folosit ca argument diplomatic rezistența/lupta (comună) împotriva occidentalilor catolici sau protestanți; nu a reușit nici "a treia Romă", Rusia, deși avea în comun cu Țările Române dezideratul ortodox. Imaginarul politic medieval românesc, așa cum o demonstrează iconografia, cultura scrisă aulică și cultura populară, istoriografia și literatura religioasă, documentele de cancelarie și urmele materiale, are, în același timp, un caracter comun, pentru gândirea medievală, și unul insolit, ca soluție practică locală. Consolidat în baza unei tradiții religioase neinstituționalizate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în variate forme și în mentalul colectiv, în imaginar. Mentalitățile, precum și procesul de memorare colectivă, au fost întărite tocmai de caracterul oral al culturii, de precaritatea mijloacelor de comunicare și de stereotipiile tradiției. Formele culturale și spirituale ale vremii - ceremonialul, iconografia, predica de amvon, hagiografiile - au întărit și au încărcat schemele de memorare cu narațiuni mitice desprinse din relieful istoric, cu figuri și modele locale sau preluate din tradiția creștină, cu legende istorice care amestecă fantasticul și evenimențialul, într-un "scenariu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pe de altă parte, și cu simbolismul bizantin integrat de instituțiile puterii. Precum la Dosoftei, în Psaltirea pre versuri tocmită, sacrul (religiosul) traversează palierul istoriei și se configurează ca mit, iar mitul, prin discursul creștin, revine către istorie (precum în iconografia murală). Astfel se declanșează multiple circuite de simbolizare, care uneori se intersectează și dau seamă de o cultură orală dinamică, omogenă în cele din urmă, jalonată de mituri construite solid, dintre care cele mai importante se bazează pe modelele puterii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
datorită schemei narative a mitului. Iată cum imaginarul, prin filtrul cult de această dată, își depășește funcția pasivă de receptacol al istoriei și se întoarce înspre ea, prin cronică. Negru-vodă rămâne prototipul mitic pentru întemeietorul de țară și de biserici. Iconografii de la Curtea de Argeș, la cererea lui Radu de la Afumați (mai târziu, și a lui Pătrașcu cel Bun), îi fixează chiar "chipul" (de fapt, al lui Nicolae Alexandru). Însoțirea în aceste programe recuperatorii cu imaginea lui Neagoe Basarab, adevăratul finanțator al construcției
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
evenimentului cu relevanță istorică și identitară. Atât în imaginarul românesc, cât și în prima parte a Învățăturilor lui Neagoe, topos-ul domnului-Pantocrator și, implicit, cel al relației sale cu credincioșii sunt preluate fidel din textele religioase fundamentale. La rândul ei, iconografia fixează în tablourile votive alăturarea domnitorului (uneori, și a familiei sale) de Christos, doar că, spre diferență de perioada constantiniană (când pe monede ambii apăreau șezând, ca egali) sau, dimpotrivă, de împărații penitenți, ca Leon III, și de aristocrații evlavioși
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
medieval − completat aici cu al patrulea nivel, al ficțiunilor "literare", culte și populare, care au ca resort imaginativ fantezia. Imaginarul medieval românesc (precum sistemul teoretic general) integrează imaginea, simbolul și semnul, ca unități fundamentale în transferul de mesaj. Discursul oficial (iconografia sau exegetica religioasă, chiar și istoriografia, "formulă" livrescă de mitizare și de memorare a trecutului și a valorilor identitare) este cultivat ca o formă sacră a unei tradiții sacre și servește în primul rând nu atât prozelitismului ortodox, cât "prozelitismului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
catedralelor" marchează apariția unor impunătoare clădiri religioase, diferite de abațiile austere din afara orașelor, acum aflate în plină dezvoltare economică și teritorială. Peisajul urban se modifică spectaculos, în jurul catedralelor apar piețe noi și largi, iar imaginea religioasă este redefinită printr-o iconografie "umanizată". Noile modele figurative au un rol decisiv în apărarea reprezentării sacrului, mai ales datorită activității franciscanilor (ei introduc reprezentările teatrale după "mistere", figurarea celor 14 momente ale "drumului Crucii", scenarizarea diferitelor episoade din viața sfântului fondator al ordinului și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de altfel, reutilizată în anii 1970 de terorismul* european - Fracțiunea Armata Roșie germană, Brigăzile Roșii italiene sau Acțiunea Directă din Franța. Altă inovație - globul terestru, care simbolizează dimensiunea mondială a proiectului comunist și care este, prin urmare, foarte prizat de iconografia Internaționalei Comuniste* sau de cea a Federației Sindicale Mondiale. După 1945, alte partide* sau partide-stat* completează panoplia simbolică. Unele democrații populare* își adaugă spice de grâu. Dorind să aducă un omagiu truditorilor intelectuali, RDG alătură un compas la dipticul tradițional
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
albe (lănci), a uniformelor și a cântecelor marțiale chemând la luptă violentă și venerând sacrificiul. Ele țin, însă, și de procesiune, iar mitingurile se încheie, ca și slujbele religioase, cu comuniunea colectivă în intonarea Internaționalei sau în adunarea la steag. Iconografia ține adeseori de o fibră religioasă și reia câteva figuri metaforice: Porumbelul (Picasso), Fecioara și Pruncul (Apsit în URSS, Grandjouan în Franța) sau Pietà (Paul Gilles). Altă investire simbolică notabilă, cultul conducătorului; unele partide nu omagiază decât eroi morți; altele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mare parte a celorlalți maoiști* răspândeau silueta maquisard vietnamez sau a unui fedayn palestinian. Figura lor de predilecție rămâne cea a lui Mao, asociată altor patru lideri istorici - Marx-Engels-Lenin-Stalin -, sau singur și acoperit cu o șapcă, pentru curentul mao-spontaneist. Dacă iconografia comunistă abuzează, ca și adversarii ei, de bestiarul negativ pentru a-și stigmatiza țintele - hidre și șerpi capitaliști, insecte ale războiului bacteriologic, caracatița imperialismului american sau a creștin-democrației italiene -, îi repugnă însă să se autoasocieze cu animale. Nu regăsim bestiar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
influențat modurile extrem de variate În care au prezentat-o. Și talentul lor, desigur! Talentul de observator, de analist, de realizator de descrieri, de scriitor sau de desenator, ca În cazul lui François Valentin, ale cărui desene constituie cea mai veche iconografie a costumului breton pe care o deținem. Aceste desene ilustrează În anul VII al calendarului republican călătoria În Finistère a lui Jacques Cambry, care a străbătut acest departament din vest și a lăsat istoricilor contemporani, ca și etnologilor, o sursă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
îmi țineam jurnalul din ce în ce mai intim. Adeverința se află în prezent la criticul literar Alex Ștefănescu, dăruită lui cu ocazia unei vizite făcute mie la Socola, cu promisiunea ca va apărea în a doua ediție a Istoriei Literaturii Române Contemporane, la iconografie.) Ea, fetișcana penală, eleva dintr-a unsprezecea, mi-a propus o „iarbă“, eu am acceptat... Înflăcărat, excitat, sublim, i-am declamat din instinct și memorie rețete de haleuri, îndeosebi preparate de organe, asezonate cu maioneze căcălău... Impresionată, sensibilă la frumos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
un obiect de reflecție pentru lumea muzicală și, în general, culturală românească. De ce, după atâta vreme, nu există, de exemplu, un Institut George Enescu la București? De ce nu există un Muzeu al Muzicii românești, depozitar al mărturiilor scrise istorice, al iconografiei muzicale, al corespondenței compozitorilor și muzicologilor, cu o bibliotecă reunind contribuțiile internaționale despre muzica românească? De ce la Praga sau Budapesta este posibil, și la București nu? O ultimă contribuție, care mi-a stârnit gândurile acestea, a apărut în numărul 51
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
arsenalului chirurgical, de avertisment dat celor care pierd momentul chirurgical ce oferă, numai într-un moment dat al evoluției, șansa vindecării într-o patologie cu destule aspecte atipice sau „istorice”, acestea din urmă nemaifiind întâlnite după 1960-1970. De excepție este iconografia, înțelegând atât imagistica toracică tradițională, cât și cea care privește elementul chirurgical propriu-zis. Sunt expuse cu deosebită rigoare cazuri demonstrative din cazuistica proprie a autorilor (rezecție extraperiostică a coastelor și îndepărtarea magmei calcare, procedeul de toracopleuroplastie pentru tratamentul chirurgical al
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
mereu deschideri, cu noi perspective, cu noi imagini, mai vaste și mai profunde. Concluzia pe care o oferă cercetătorului materialul studiat apare cu totul firească: acesta cuprinde „un bogat material lingvistic, arheologic, istoric, practici ale slujbelor religioase, date privind arta iconografiei poezia duhovnicească, versificarea duhovnicească, săvîrșirea ritualurilor în biserică, cîntarea corală în îmbinarea elementelor ei laice cu cele religioase“ (p. 13). Toate aceste aspecte „au fost legate de studierea procesului istoric de dezvoltare a genealogiei ucrainene, de afirmare a creștinismului, a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pe care trebuie să o așezăm între zidurile de referință ale literaturii române. Opera lui Mihail Diaconescu primește prin monografia lui Theodor Codreanu o nouă confirmare a valorii și complexității acesteia, asociată cu o amplă fișă biografică, bibliografie și o iconografie extrem de bogată, încât orice altă cercetare ulterioară va trebui să se poziționeze față de această pătrunzătoare exegeză. "Biblioteca", nr. 11, noiembrie 2005 Gheorghe BULUȚĂ Orizonturi. O monografie monumentală Nu sunt numeroși scriitorii care au parte de monografii din timpul vieții, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Mihail Diaconescu (în volume, de la dicționare și istorii literare până la volume de critică literară și monografii, în publicații periodice și pe Internet). Titlurile enumerate în această bibliografie acoperă numai ele 110 pagini din volum. Ultima parte a cărții este consacrată iconografiei. În 46 de pagini sunt reproduse fotografii ale strămoșilor lui Mihail și ai Corinei Vlad-Diaconescu, ale locurilor de care se leagă trecutul și prezentul familiei, ale apropiaților, colaboratorilor, principalilor exegeți. Se adaugă ilustrații și coperți ale romanelor lui Mihail Diaconescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în legătură cu anul 1000 nu sînt prea îndepărtate și, chiar dacă au fost mult exagerate de cronicari, au lăsat în spirite urme adînci, care fac, din tema Apocalipsei, din plin răspîndită de sihastrii din sate, una din temele majore ale liturghiei și iconografiei. A pleca către Pămîntul Sfînt ține, așadar, de o datorie sfîntă a creștinului în așteptarea Judecății de Apoi și răspunde, desigur, unei nevoi mistice și mesianice. Or, unde în altă parte, "semnele timpurilor trebuie să se arate", după cum spune Raoul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
s-a decis asupra 31 de teme, care au fost executate în câte 2.000 de exemplare fiecare. În total, 62.000 de tablouri istorice (pe dimensiunea 90 x 55 cm) au fost distribuite în rețeaua școlară pentru a crea iconografia istoriei naționale. În același an, ministrul Petru Poni, predecesorul lui Haret, a comandat, printre alte hărți cu Europa și celelalte continente, 10.000 de hărți ale României. Totuși, mare parte din aceste investiții masive în imagistica memoriei naționale erau făcute
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clarobscur trebuie să se fi desfășurat orele de clasă la țară, în care pruncii de țărani se căzneau să dezlege slovele de aur cu care era scrisă, în abecedare și cărțile de citire, istoria românească. În corelație cu conturarea unei iconografii a memoriei istorice naționale, reforma haretistă a instituit și o ritualistică comemorativă organizată în cadrul unui calendar al serbărilor școlare, așezând, de asemenea, bazele fundaționale ale cultului școlar al regalității. Pentru ca școală să "sădéscă în sufletul tinerimiĭ iubirea nețărmurită de țĕră
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
zilele bătăliilor de la Valea-Albă și de la Călugăreni. În timp ce morții și veteranii Războiului de neatârnare trebuia onorați prin ritualuri comemorative, conferințe, cântece patriotice și chiar pelerinaje la locuri istorice (Haret, 1903, Anexe, p. 246). Cultul regalității era deja prezent atât în iconografia națională (exista obligația prezenței în toate sălile de clasă a portretelor suveranilor) cât și în ritualistica comemorativă (ziua de 10 mai, precum și aniversarea independenței, fiind intrinsec celebrări ale lui Carol I). El a fost însă oficializat prin Decisiunea din 2
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
piedestalul său creștin-ortodox pe fondul dat de trecutul istoric transpare și la Stef. C. Michailescu, inspector general al învățământului primar în următoarea decadă. Nu doar substanța educației morale trebuie să ia accente mai pregnant istorice în detrimentul celor religioase, dar și iconografia sălilor de clasă se cuvine a fi istoricizată. Inspectorul se declară de-a dreptul izbit de constatarea că "maĭ pe toțĭ pĕrețiĭ sălilor [de clasă] ve'ĭ înșirate tablourĭ cu scenariul Vechiuluĭ Testament; nicĭ o urmă de hârtióră represintând chipul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
alte trei tablouri religioase în câte 10.000 de exemplare fiecare, o altă icoană cu Iisus Cristos fiind în curs de tipărire. Alte 20.781 de tablouri religioase au fost redistribuite școlilor din depozitele de război (Angelescu, 1926, pp. 66-69). Iconografia religioasă însuma astfel 70.781 de tablouri. Aceste cifre pălesc însă în comparație cu iconografia istorico-politică a noii religii a națiunii, care însuma cel puțin trei sute de mii de unități ideologice. La nivelul calității actului educațional, operaționalizabil în rata de promovabilitate, lucrurile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]