14,935 matches
-
primarilor și altor persoane grațioase, insă mi-am adus imediat aminte că în România există nu doar trenuri gratuite, ci și avioane!) Mă întreb, însă, ce fel de logică a condus la această situație menită, parcă, să îndeplinească unul din idealurile comunismului: și anume, că tot românul să călătorească pe gratis, că fiecare om să fie răsplătit după necesități (pentru că, la rândul lui, să dea societății după capacitate!) Ce fel de filozofie stă la baza acestei concepții (și câte altele similare
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
fi plătit de cel care beneficiază, să zicem, de apă ăla liber" sau de-un apartament de serviciu. Cu o populație mituibilă, ce refuză să privească în fața realitatea, ascunzându-se îndărătul ăprotectiei sociale", si care-și face din mituire un ideal, nu vom ajunge prea departe. M-aș fi așteptat că studenții să ceară cu totul altceva decât facilități care-i pun în rând cu handicapații și cu defavorizații soartei. M-aș fi așteptat, de pildă, să pretindă construirea unui sistem
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
ea ași asumă lumea an oglinzile concave ori convexe ale privirii sale sublimat-tendentioase. Distrugerea "frumosului" e o reflectare a distrugerii lumii, ultimul proces reflectând, la răn- du-i, distrugerea raporturilor acceptabile dintre eu și lume, care definesc solitudinea. Din izvorul idealului ultragiat se scurg purulentele concretului bolnav, putrefact: "Cu botul pe labe și an genunchi,/ cu pucioasa curgăndu-ti prin vene,/ distrugi și te autodistrugi/ crezând că e doar scriitura/ ceea ce anca scâncește an corpul tău/ rămas imobil,/ aproape de capătul drumului" (Capătul
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
artei. an acest spirit profund utopic s-a format nouă paradigmă literară, neomodernă, a generației postbelice, o paradigmă a stilului ănalt, grav, ăn care până și jocul era luat an serios, avându-si riscurile lui. Categoria "ănaltului" și cea a "idealului de zbor" reluau și continuau mai degrabă pe orizontală, pieziș, categoria "absolutului", si pe cea a "esențelor" din paradigmă literară a deceniului patru, fără "metafizica transcendentala" a acesteia, interzisă an epoca și ănlocuită de artiști cu o transcendență a operei
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
noiembrie - sunt decis să-mi dau ambele examene de Doctorat an drept (politic și economie) precum și teza - ca an Toamnă să fiu Doctor. Destul am pierdut cu nenorocitul asta de război ca să mă pot gândi și la cariera mea personală"). Idealul sau era o catedră universitară, la București, cu ajutorul lui Ov. Densusianu, dar de vreme ce dorea să-și ia doctoratul an Drept se gândea și la o catedră de drept la Cluj, spre care al tot ămboldeau transilvănenii. Dar idealul doctoratului nu
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
mea personală"). Idealul sau era o catedră universitară, la București, cu ajutorul lui Ov. Densusianu, dar de vreme ce dorea să-și ia doctoratul an Drept se gândea și la o catedră de drept la Cluj, spre care al tot ămboldeau transilvănenii. Dar idealul doctoratului nu s-a realizat și, ăn consecință, si catedră să universitară a rămas baltă. Se ăndreaptă exclusiv spre poezie și publicistica și, maladie de familie, spre politică liberală activă, care, uneori, al va absorbi, spre regretul sau. ăntre anii
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
am avut scriitori reprezentativi pentru amândouă pozițiile mari ale culturii: liberalii cultivau "Viața Românească", naționaliștii - "Gândirea", "Sburătorul" devenise mentorul modernității, "Kalende" a lui Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu reprezenta raționalismul cartezian, "Revista Cercului literar" de la Sibiu cultiva estetismul moderat apropiat idealului filosofic, "Saeculum" a fost o revistă de scriitor, marcată de prezența lui L. Blaga. an perioada interbelică fiecare revista ași avea cercul ei de cititori care susțineau revista. an schimb, astăzi aproape toate revistele șanț aproximativ la fel, este o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
acuzațiilor astfel formulate, tipărite - negru pe alb - în DEX (1975): "COSMOPOLITISM = 1. Concepție din epoca de criză a sclavagismului grec și român, care promova ideea ăcetăteniei universaleă. 2. Concepție politică burgheza care, în epoca capitalismului (cacofonia DEX-ului!) ascendent, preconzia idealurile cosmopolitismului (1), iar în epoca imperialismului cultiva, în avantajul acestuia, indiferență față de patrie, de tradiție și de cultură națională, răspândind ideea renunțării la suveranitatea și independentă națională, pe care le consideră perimate (subl.ns.)." Așadar, admiratorii Occidentului și ai altor
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
titlul călinescian Ideea de clasă în basm, așa cum nici noi, dintr-un explicabil orgoliu local, nu putem citi fără emoție titlurile unor articole din ăIasul literar, cum ar fi Partidul în noile creații libere ale poporului (Dan Simonescu) sau În legătură cu idealul revoluționar în poezia populară (Lucian Dumbrava). Cercetătorul ar constată că, timp de doisprezece ani, spațiul literaturii române a fost prea ticsit pentru a încăpea în el versurile originale ale lui Lucian Blaga și că literatura turcă, evident mai rarefiata, i
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
scandaloase", gen "Încrîncenat stau în jurul inimii" ( Preludii pentru trompeta și patru pereți). Sau: "diminețile ca niște fițuici" (ibidem). Sau: "Vai! Zac uitat că o jiletcă-n cuiere" (ibidem). Sau: "Vorbele mari tot plesnesc fără voie" (ibidem), autorul se convertește la idealul textului, al Cărții. "E un soi de mistica laică ("că o timidă religie/ ascultînd cum îmi crește o fereastră"). O concepție aparent mallarméană, care-l atrage însă nu direct, ci pe calea ocolita (mai bine zis foarte ocolita!) a lumii
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
O concepție aparent mallarméană, care-l atrage însă nu direct, ci pe calea ocolita (mai bine zis foarte ocolita!) a lumii empirice. O abstractizare în trepte, contînd nu atît rezultatul, mai mult enunțiativ, cît fazele intermediare ale distilării fenomenalului în idealul scriptural. E o ceremonie dinspre "impuritate" spre "puritate". E ca si cum o persoană ar execută un dans complicat în jurul unui pom, înainte de-a culege un fruct dintr-însul: "Trebuie să-mi învăț moartea cîte ceva despre mine/ în nopțile tulburi
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
nu e decît consecință firească a sentimentalismului și a figurativului, contrazicînd vehement "aspirația fundamentală a artei europene evoluate din ultimul secol, adică modernismul sub toate formele sale". "Omul nou", subdezvoltat intelectual, ignorant, influențabil și lesne de manipulat, nu alcătuiește oare idealul social fascisto-comunist? Un asemenea individ poate primi oricînd indicațiile ideologice ale Puterii drept adevăr suprem, incontestabil, necontrazis de alte modele". La rîndul lor, vulgarizarea și simplificarea modelului filosofic oficial, fenomen pe care l-am menționat mai sus, exprimă degradarea unei
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
meu, încît nu îndrăznesc să mă slujesc de el de teamă să nu-l fi pierdut." (Sterilitate inventiva) Altul, de care nu-mi mai amintesc: Trecînd de un prag al fricii, si provocînd-o chiar cu bună știință, frica devine un ideal." S-a văzut! Totdeauna i-am suspectat pe inșii cărora "le place să le fie frică." Frică ar mai fi și "motorul" sexualității. * * * Am avut mai de mult ocazia să cunosc pe un bătrîn patron de case de toleranță "de
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
descriu, oarecum, stîngaci și reversibil (uneori ireversibil) și, în același timp, este autorul faptului că nu pot să-l ajung din urmă niciodată. Independent, mobil și fermecător și, totodată, rigid, imobil și autist, idealist și, totuși, gata să-și sacrifice idealul pentru o himera cît de cît concretă, S.F. este prototipul acelui fel de aristocrat care se "face" prin-tr-o mare știință a negarii prejudecăților de orice fel și se desface printr-o credință idealista în prejudecăți. Poemele lui șunt poemele celui
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
de sudoare. Departe de a scrie o poezie apocaliptica, precum scriu unii critici, S.F. scrie, ca orice aristocrat, la modul feudal, adică, fără dorința de a se scrie pe șine așa cum este cît cu dorința de a se proiecta în ideal, de unde reiese o falsă apocalipsa și o mare oboseală. Limbajul poemelor lui oscilează între blîndețe și violență, între slăbiciune și forță. Melancolice și, în mod paradoxal, concentrate la maximum, parcă dintr-un dezinteres prea mare pentru scris sau, dimpotrivă, limbaj
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
sine și proiecție ideală, acestea ar fi cele două capete între care se petrec poemele lui S.F. Sergiu Filip este un aristocrat (al scrisului) nu numai pentru că oboseală textelor lui este plină de noblețe cît pentru faptul că, proiectîndu-se în ideal, rămîne indiferent la concretul atît de repudiat. Relația cu persoana iubită este singurul "concret" acceptat, dar, cu atît de multă patimă și melancolie, încît, din nou, textul se retrage într-un fel de singurătate (indiferență). Viața lui Sergiu Filip este
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
unei proprietăți de familie e transformată într-o chestiune care privește întoarcerea monarhiei la putere și altele. Chiar dacă afacerea în sine nu e decît o simplă revendicare a unei proprietăți normale, înverșunarea atacurilor antimonarhice poate aduce și cititori speriați că idealul republican al deposedării regalității de toate ale sale e în primejdie, dar și voturi ale cetățenilor care văd în republică o inamica fundamentală a fostului suveran și care se sperie la orice mișcare prin care fostul suveran se folosește de
Voturile si cititorii unei psihoze by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17597_a_18922]
-
și tehnologii. Într-un asemenea mediu, a cărui ostilitate profundă, simbolică, este indiscutabila, Bată Marianov și-a căutat, în mod insistent și conștient, argumente solide pentru propriu-i demers. Refuzînd să-și reconsidere, daca nu cumva chiar să-și trădeze, idealul estetic și moral pe care și l-a format în timp, dar supus unei tot mai puternice presiuni a contextului, artistul a găsit soluția angajării într-o dezbatere directă, lipsită de orice ipocrizie și, de cele mai multe ori, publică. În cadrul unor
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
pentru ca acest caz flagrant de încălcare a legilor să fie luat, în sfîrșit, în discuție. Demersul lui Andrei Oisteanu, pornit din îngrijorarea față de un fenomen social periculos, ar trebui continuat de către oameni cu autoritate și putere de decizie în stat. Idealul onest al polițistului La începutul săptămînii trecute aproape că n-a fost cotidian care să nu pună pe prima pagină conflictul dintre Patriarhul Teoctist și Guvern. Un conflict fără precedent în România, provocat de faptul că din proiectul legii cultelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17617_a_18942]
-
diferit explică psihanaliza dezvrăjirea, ca o stare psihopatologica particulară, caracterizată prin deziluzia individului în fața unei lumi percepute ca fiind lipsită de farmec, de splendoare, de magie. Dezvrăjitul și-a pierdut capacitatea de a se mai miră, el nu mai are idealuri, căci orice dorința îi apare de la bun început drept imposibil de realizat. Mai presus de orice, însă, lumea în care s-a trezit brusc, melancolic și blazat, nu reprezintă pentru el singură, inevitabilă Realitate, ci un fel de țară a
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
în cale. Înțelegi bine ca daca te-aș fi iubit altfel și mai putin, aș fi înlocuit sentimentul cu puțină literatura". Existența agitată, dezordonată, cu aspecte donjuanești pe care o duce autorul Baletului mecanic n-ar ilustra decît căutarea unui ideal, al unui prototip pierdut prin moartea timpurie a primei sale soții, Marcela Petrea: "Pe această am iubit-o într-adevăr. De umbra ei poți fi încă geloasa, mica și dragă Georgetta. Poate, vezi, e crud ce-ți spun, în tine
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
atunci cu totul de înghețul în diplomă. Între timp, jazz-ul a urmat - în secol - o evoluție formidabilă, probabil compatibilă în inovații și expresii diversificate cu ceea ce a produs în totalitate muzică contemporană, modernă, noua... O altă lume de concepte, idealuri estetice în continuă devenire, probe inițiatice, o carte a destinelor născute pentru extaz și prăbușiri individuale cum acest veac a fertilizat în vacarmul energiilor sale. Jazz-ul românesc este și el o realitate multiforma, complexă. Din start, a fost, în
Costinesti '99: Never ending story... by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17630_a_18955]
-
vorba -, prin "delir de introspecție", în timp ce Raskolnikov e "un bolnav, produs al unei societăți în descompunere". Cu bizară superficialitate, acelasi critic decretă: "Mîskin nu e la înălțimea lui Don Quijote care, acela, e un erou pozitiv. Don Quijote lupta, deși în numele unui ideal himeric, Mîskin e un contemplativ, un confesor gentil, un Isus (sic) printre cupe de șampanie". Minat de acelasi duh potrivnic, G. Călinescu insinuează că starețul Zosima ar avea concepții atee (!), iar creatorul personajului ar fi un "om modern, dar cu
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
avut un rol mare în „îngropăciune“, respectiv „revoluționarii“, intelectualii „rezistenți“, victimele fazei de debut a comunismului și, în fine, omul de pe stradă, dau drept generator al răsturnării propriile mobiluri particulare. Primii, ura împotriva dictaturii și pasiunea arzătoare pentru libertate ca ideal suprem pe pământ, următorii, dezgustul față de o societate egalitară ce le frâna zborul către înălțimi, ceilalți răzbunarea de sânge și „restitutio in integrum“, iar ultimii, mulțimile, supărarea că iarna nu era destulă căldură în calorifere și că nu găseau suficientă
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
unor aspecte individualizate ale apariției și instalării oboselii în cadrul efortului competițional. Dacă acceptăm că tehnica nu poate fi modificată structural, perfecționarea ei este legată de particularități individuale și eventual de punerea în evidență în mod obiectiv a unor abateri de la „ideal” În acord cu afirmația conform căreia: „Greșelile generate de neconcordanța reprezentării mentale cu senzațiile analizatorului chinestezic și vizual sunt cel mai greu de prevenit sau de înlăturat, din cauza nivelului scăzut al îndemânării vâslașului în prima și cea de a doua
OBIECTIVIZAREA TEHNICII DE VĂSLIT PRIN UTILIZAREA INFORMAȚIILOR DE CINEMATICĂ ŞI DINAMICĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Pierre Joseph de Hillerin , Ancuța Pîrvan , Liviu Angelescu , Cristina Botezatu , Cristina Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/247_a_510]