1,611 matches
-
a corpului. Lucrul cel mai remarcabil În ceea ce privește ambele tradiții descrise este, din nou, faptul că erau credințe larg Împărtășite de elite, educate care, altminteri, se situau la poli opuși ai spectrului politic. „Taylorismul și tehnocrația erau cuvintele-cheie ale unui triplu idealism: eliminarea crizelor economice și sociale, creșterea substanțială a productivității datorită științei și reînvestirea tehnologiei cu valențe extraordinare. Ideea unei societăți În care conflictul social era eliminat În favoarea imperativelor de ordin tehnologic și științific putea fi transpusă În soluții liberale, socialiste
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și lucrării sale, Anarchy in Action, Londra, Freedom Press, 1988, pp. 110-125. Notele personale de la primul congres al Asociației Agronomilor, „Agrarian Reform in the USSR”, organizat la Moscova, 24-28 iunie 1991. Birgit Müller, Toward an Alternative Culture of Work: Political Idealism and Economic Practices in a Berlin Collective Enterprise, Westview Press, Boulder, 1991, pp. 51-82. Herman E. Daly, „Policies for Sustainable Development”, lucrare prezentată În cadrul Programului de studii agricole, Yale University, New Haven, 9 februarie 1996, p. 4. Ibid., pp. 12-13
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Albina românească”, 1841), poate o traducere, în care dispoziția cogitativă e străbătută de reflexe romantice (despre nestatornicia soartei, despre oameni - „năluci trecătoare”). Într-un alt eseu, în forma unei povestiri cu tâlc, Nici o faptă fără plată sau Filosofia unui nefilosof, idealismul mistic (credința în providența care repară orice strâmbătate) se asociază cu intuiția legăturii inextricabile între fenomene. Între apostrofa vehementă la adresa deziluzionantei clipe de față și rugăciunea fierbinte pentru patria atât de mândră odinioară, o Meditație pe ruinile cetățuei Neamțul mizează
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
comparația cu o generație care în istoria noastră modernă a dat sens și substanță imperativelor timpului - cea pașoptistă -, pe drept învestită cu atributul de regeneratoare, este de natură să sublinieze o dată în plus destinul precar al acelor generații lipsite de idealism, învinse și anexate ancilar utopiei comuniste. Însă chiar și/sau tocmai în asemenea împrejurări, introspecția sinceră și eliberată de prejudecăți este terapeutică. Ca orice utopie, comunismul a avut pretenția de a refonda istoria. Teoria și idealismul revoluției, care după 1789
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acelor generații lipsite de idealism, învinse și anexate ancilar utopiei comuniste. Însă chiar și/sau tocmai în asemenea împrejurări, introspecția sinceră și eliberată de prejudecăți este terapeutică. Ca orice utopie, comunismul a avut pretenția de a refonda istoria. Teoria și idealismul revoluției, care după 1789 aveau să fascineze spiritele și să fundamenteze unul dintre marile curente ale cugetării filosofico-istorice europene, a devenit un bun de consum pentru toți agenții istoriei care se vor reclama de la tradiția franceză. Ideea caracterului irezistibil, a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
special pe cea erotică. Scris la persoana întâi, Roxana e confesiunea unui tânăr preot celibatar, pus de viață într-o situație similară celei din nuvela De la noi, la Cladova. Paroh al unui cartier muncitoresc, recent hirotonit, Abel Pavel, animat de idealism creștin, năzuiește să întemeieze o mănăstire și să construiască o „catedrală a săracilor”. În demersurile pentru colectarea de fonduri el obține sprijinul nesperat a două tinere femei, Roxana, soția unui mare comerciant, și Debora, fiica unui bancher. Ambele se îndrăgostesc
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
acestor temporalități suferă de toate neajunsurile unei prezentări didactice, străduindu-se constant să cuprindă Într-o descriere coordonată de o perspectivă (a limbajului scriiturii acum, așa cum perspectiva renascentistă e una a limbajului proiectat de ochiul pictural umanist, stârnit mereu de idealism, de așezarea lumii În ordine, În Unu și nu În despărțirea haotică a unei eventuale perspective mobile pornind de la vederea cu Doi ochi), o perspectivă, spun, ce Încearcă să controleze punctul de fugă. Limbajul scriiturii conține o dinamică accesibilă doar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
culturală, pregătită Încă Înainte de 1990, și că etalonarea acestei tranziții În raport cu standardele europene ori internaționale este necesară, cu atât mai mult cu cât, din punctul de vedere al unei analize culturale, investigarea unei asemenea tranziții reliefează imaginarul cultural românesc și idealismul social, pe care le consider sursa reală de proiectare a unei schimbări sociale de durată. În același loc al premisei, e poate util să subliniez că preocuparea pentru tranziția românească reprezintă de fapt un aspect al „unei conștiințe a crizei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și modul În care noi discutăm astăzi, grupuri de oameni care pot să se confrunte Într-o discuție ce nu are un scop mercantil sau un interes direct profitabil. E concurență liberă Între limite impuse. Dar aici apare jocul unui idealism social constructiv În care individul caută libertatea de expresie, precum și garanțiile comunicării. Sanda Cordoș: Nu suntem cumva și noi În fabula aceasta? Marius Jucan: Desigur. Cu cât vor fi mai numeroase aceste grupuri ce se dedică unor discuții cu un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
precum și garanțiile comunicării. Sanda Cordoș: Nu suntem cumva și noi În fabula aceasta? Marius Jucan: Desigur. Cu cât vor fi mai numeroase aceste grupuri ce se dedică unor discuții cu un astfel de caracter „utopic”, În sensul constructiv al unui idealism social, cu atât va avea vocabularul tranziției mai multe sinonime. Societatea civilă are nevoie de mai multă diversitate, de acceptarea acestui lucru, ceea ce nu vine niciodată de-a gata. Imaginarul este considerat subversiv, anarhic, de vreme ce se opune unor formule deja
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
români (1886), Anarhism și socialism (1887), Concepția materialistă a istoriei (1892), Din ideile fundamentale ale socialismului științific (1906) cuprind expuneri ample ale materialismului, ale cărui principii sunt prezentate și exemplificate totdeauna în comparație cu diferite curente ideologice sau filosofice opuse ori divergente (idealismul metafizic, anarhismul, nihilismul, poporanismul). De cele mai multe ori, articolele au un ton polemic, iar atitudinea e a unui propagandist care încearcă să expună cât mai accesibil, cu numeroase exemple concrete și analogii, chestiuni abstracte și complicate. În Neoiobăgia (1910) și Socialismul
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Liedertafel din București și publicate aici în rezumat, abordau cele mai variate teme, menite să realizeze o „operă de revizuire a unor idei vechi de la noi și de afirmare a unor idei nouă”. Cele mai multe expuneri îi aparțin lui Ovid Densusianu: Idealismul nou în literatura germană, Poeți germani contemporani, Simbolismul și celelalte arte („versul liber nu este în mare parte decât aplicarea la poezie a concepțiunei wagneriene”), Versul liber și dezvoltarea estetică a limbii literare (conferențiarul susține principiul armoniei interne, adică ritmul
FARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286965_a_288294]
-
este acela de a contribui la impunerea unei literaturi care să tindă către „ideal”, către „frumosul absolut”, la crearea unui nou romantism, pur, neîntinat de influențe străine și situat deasupra realităților întâmplătoare. Sursa acestor idei estetice este teoria despre „noul idealism” a criticului francez F. Brunetière. Concomitent, și sub influența lui N. Filipescu, în scrisul lui Antemireanu apar unele accente naționaliste. Dar tot el afirmă, într-un articol care a provocat o adevărată campanie de proteste, că arta populară nu are
FLOARE-ALBASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287019_a_288348]
-
nuvelele scrise de F. au în centru iubirea ca forță oarbă și fatalitate. Piesa pune în discuție, foarte interiorizat, dar în acord cu ideile vehiculate de „secolul feminismului”, destinul femeii moderne, prin dezastrul unei eroine care, datorită educației, mediului și idealismului structural, nu imaginează alte moduri ale împlinirii de sine în afara dragostei. Înșelată de bărbat, rob al plăcerii imediate, înțelege că nu-i rămâne decât să se sinucidă. Între personajele nuvelelor, sufletelor „însetate” și „arse” de iubire li se alătură cei
FLORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287036_a_288365]
-
a filosofiei marxiste cu antropologia nazistă”, căci Gehlen fusese „epurat” timp de doi ani după război În Germania de Vest datorită colaborării sale cu regimul nazist. Harich a fost de asemenea condamnat pentru tentativele sale de „a concilia materialismul și idealismul” și pentru Încercarea de a introducere „gândirea burgheza” În marxism-leninism, privând astfel proletariatul de principala să armă. Condamnat că filosof și „conspirator” deopotrivă, arestarea lui Harich a jucat un rol declanșator pentru alte acuzații și procese. Cazul lui Ernst Bloch
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
germane, iar pe alții spre cultura rusească. Va fi o datorie a generației tinere de astăzi de a face fuziunea sufletului românesc. Și prin nimic nu se poate face mai bine această topire decât prin scris și prin imagine.” Sub idealismul acestei mize, strategia ad-hoc a publicației nu adoptă „o direcție literară hotărâtă”, ci promovează o tematică „în marginea vremei”, „actualizînd literatura și literaturizând actualitatea”. Se argumentează cu înflăcărare necesitatea unei literaturi militante, „patriotică, de solidaritate națională”, dar cu angajamentul de
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
administrația. Lansată sub conducerea unui comitet, de la numărul 2 are ca redactor pe Gr. Veja, președintele Cercului. Cuvântul înainte cere sprijin din partea tinerimii și promite „sacrificii multe” pentru a promova „o literatură cuminte și mai ales sinceră”. Angajamentele sunt modestia, idealismul și atitudinea combativă față de estetism și față de „vârtejul nebun de vorbe” de pe piața literară, calificată ca „un pustiu de întuneric”. Sunt tipărite cu precădere producțiile Cercului, ale cărui întruniri, consacrate omagial lui Al. Vlahuță sau lui I. Popovici-Bănățeanul, sunt relatate
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
sine și cauzând imense suferințe. Terapia încearcă să elimine sau să alineze respectivele traume și să recâștige încrederea și prețuirea de sine. 10.5.2. Terapie și autoterapietc " 10.5.2. Terapie și autoterapie" Dragostea pasională, întreținută de incandescența și idealismul tinereții, dacă nu trece în indiferență sau ostilitate, capătă oricum forme mai benigne. În forme mai așezate, ea persistă și sunt cupluri unde niciodată nu apar probleme serioase în raporturile afective. Dar la majoritatea apar, tot așa cum mulți găsesc și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de istorie literară publică M. Gaster (Din scrierile lui Constandin Golescul ), T. G. Djuvara (Încercări asupra literaturii române de la început până în zilele noastre), Șt. Vellescu (Pagini din istoria teatrului român). Mihail Strajanu are preocupări de estetică (Principiul artei, Realism și idealism, Estetică), C. Al. Ionescu-Caion și C. Drăgulinescu apar ca autori de studii clasice; se traduce din Ferdinand Brunetière Arta și morala. Mai vie era cronica teatrală, semnată adesea de Th. M. Stoenescu. În 1901, sprijinit de directorul revistei, Caion îl
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
ale autorului Vieții la țară, în urma obținerii Premiului Academiei Române de către Slavici, pentru romanul Din bătrâni. Replica se axează pe disputa privitoare la naturalismul lui Émile Zola, ale cărui scrieri ar fi „un fel de spital” și este dată de pe poziția idealismului neoplatonician și a esteticii tradiționale clasice, fundamentată pe principiul frumosului. Traduceri fac Lia Măgură, M.G. Holban, Dim. C. Zavalide ș.a. Cronicile literare și teatrale sunt susținute de Aurel Alexandrescu-Dorna și Ion C. Bacalbașa. Mai colaborează Florea Simionescu, M. Negru, Elena
REVISTA IDEALISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289216_a_290545]
-
Sonet) ș.a. Proza aparține lui Ion Focșeneanu, George Acsinteanu, Miei Cerna și lui Alexandru Sever. Publicistica este mai bine ilustrată. Lucian Costin oferă fragmente din lucrarea Inducția poetică. I. Al. Bran-Lemeny semnează Literatura și Brașovul în lumina materialismului și a idealismului, iar Aurel A. Mureșianu - Încercări de îndreptare a limbii în Ardeal înaintea „Junimei”. Sub genericul „Creionări”, Luciu Marian realizează scurte profiluri scriitoricești: Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Al.O. Teodoreanu, Tudor Arghezi, Ionel Teodoreanu și Damian Stănoiu. Compartimentul traducerilor este consistent, ilustrat
RITMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
și caută hegemonia prin război, cucerire și subjugare? Cum a ajuns rasa umană să-și piarda spiritul ludic Înnăscut și să devină robotizată, făcând din munca necontenită Însuși sensul existenței sale? Când și de ce a devenit materialismul un substitut pentru idealism, iar consumul excesiv s-a metamorfozat dintr-un termen negativ Într-unul pozitiv? Postmoderniștii au privit modernitatea Însăși drept vinovat. Au dat vina În cazul multor probleme ale lumii pe ceea ce ei considerau a fi supozițiile prea rigide care stau
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
uman. Visul european Încearcă să lărgească empatia umană și nu posesiunile teritoriale. El scoate omenirea din Închisoarea materialistă, În care a fost prizonieră din primele zile ale Iluminismului din secolul al XVIII-lea, la lumina unui nou viitor motivat de idealism. Aceasta este o carte despre vechiul vis american și noul vis european pe cale de apariție. Este numai o primă aproximație, cu toate defectele care acompaniază un astfel de efort. În timp ce În adâncul meu am rămas atașat visului american, În special
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și americanii au fost Întrebați dacă sunt după cum arată o asemenea formula duală, 52% dintre europeni au spus că sunt după cum arată diviziunea muncii, În timp ce numai 39% dintre americani au răspuns afirmativ 77. Din perspectiva europeană, reproșurile sarcastice americane despre idealismul copilăresc de la Bruxelles sună fals. Europenii au arătat că ei pot folosi instrumentele dialogului, procesului și construirii consensului pentru a crea punți Între popoare și a elimina vechi rivalități. Cele douăzeci și cinci de state membre ale Uniunii sunt dovada, la scara
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
valorilor în subiect (psihologism); cele care afirmă că valorile sunt o reflectare a proprietăților obiective (realism naiv); concepțiile care văd în axiologic un domeniu aparte, ce nu ține nici de lucruri și nici de oameni, valorile fiind obiective și transcendentale (idealism obiectiv, imanentism). Respectiva tipologizare se referă la etape istorice ale cunoașterii oarecum depășite. Astăzi există o convergență marcantă în privința ideii că, de fapt, natura valorilor rezidă în întâlnirea, intersecția, corespondența dintre nevoile, propensiunile umane și calitățile obiectelor. Se afirmă, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]