15,885 matches
-
o cultură, pe care o numește "națională", așa cum nicio ideologie nu o face. El uzează de întregul bagaj de bunuri simbolice ale unei comunități pe care le canalizează în vederea realizării unei solidarități necesare puterii suverane. Din acest motiv naționalismul este ideologia cu cea mai mare forță, pentru că ea oferă indivizilor universul simbolic în care aceștia pot fi liberali, social-democrați/socialiști sau creștin-democrați. În fond, naționalismul a reușit să devină partea militanta, ideologică în sensul restrâns, a culturii. Este suficient să amintim
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
naționale. Poate cultură europeană să joace rolul pe care l-au jucat culturile viitoarelor state naționale în secolele XVIII și XIX? Va reuși europensimul să elimine fira față de dușmanul proiectat de către naționalism, adică față de străin? Elemente definitorii ale naționalismului Dacă ideologiile politice, precum liberalismul, socialismul sau conservatorismul, împart societățile în tabere politice, naționalismul este ideologia în cadrele căreia, incepand cu secolul al XIX-lea, au loc disputele politice dintre susținătorii ideologiilor amintite. Și liberalul, si conservatorul și socialistul (cel putin cel
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
state naționale în secolele XVIII și XIX? Va reuși europensimul să elimine fira față de dușmanul proiectat de către naționalism, adică față de străin? Elemente definitorii ale naționalismului Dacă ideologiile politice, precum liberalismul, socialismul sau conservatorismul, împart societățile în tabere politice, naționalismul este ideologia în cadrele căreia, incepand cu secolul al XIX-lea, au loc disputele politice dintre susținătorii ideologiilor amintite. Și liberalul, si conservatorul și socialistul (cel putin cel care nu este chiar convins de internaționalism) va susține că apară interesul național, că
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de către naționalism, adică față de străin? Elemente definitorii ale naționalismului Dacă ideologiile politice, precum liberalismul, socialismul sau conservatorismul, împart societățile în tabere politice, naționalismul este ideologia în cadrele căreia, incepand cu secolul al XIX-lea, au loc disputele politice dintre susținătorii ideologiilor amintite. Și liberalul, si conservatorul și socialistul (cel putin cel care nu este chiar convins de internaționalism) va susține că apară interesul național, că el reprezintă cel mai bine națiunea, cea mai gravă acuză pe care unul i-o poate
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ce este, in expresia lui Hobbawm 1, "combinația de conștiință națională, cetățeneasca, socială care, în statele moderne, formează baza tuturor celorlalte sentimente politice". Se uită adesea faptul că o astfel de percepție a indivizilor a fost determinată de către una dintre ideologiile moderne ce și-a reușit împlinirea, daca este să o judecăm prin exigenta lui Gramsci, adică a ajuns la stadiul de "bun simț". Dacă în problema pieței libere, a redistribuirii avuției, a libertăților indivizilor sau a limitelor statului de drept
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
împlinirea, daca este să o judecăm prin exigenta lui Gramsci, adică a ajuns la stadiul de "bun simț". Dacă în problema pieței libere, a redistribuirii avuției, a libertăților indivizilor sau a limitelor statului de drept există dispute între adepții diferitelor ideologii, în ceea ce privește relația individului cu națiunea lucrurile nu au mai fost puse la îndoială, cel puțin până la jumatatea secolului XX. Și asta pentru că naționalismul este ideologia care are în atenție în mod exclusiv identitatea individului și raportarea lui la propria comunitate
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
avuției, a libertăților indivizilor sau a limitelor statului de drept există dispute între adepții diferitelor ideologii, în ceea ce privește relația individului cu națiunea lucrurile nu au mai fost puse la îndoială, cel puțin până la jumatatea secolului XX. Și asta pentru că naționalismul este ideologia care are în atenție în mod exclusiv identitatea individului și raportarea lui la propria comunitate, la realitatea socială și politică în care el își concepe prezența pe piață, relația cu statul etc. așa cum celelalte ideologii îl determină să și-o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Și asta pentru că naționalismul este ideologia care are în atenție în mod exclusiv identitatea individului și raportarea lui la propria comunitate, la realitatea socială și politică în care el își concepe prezența pe piață, relația cu statul etc. așa cum celelalte ideologii îl determină să și-o conceapă. După cum arată Brian Barry 2, "din unghi prescriptiv, naționalismul implică ideea că orice om trebuie să aibă o naționalitate, și numai una, si ca aceasta trebuie să fie elementul esențial al identității și loialității
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fenomenele asociate lor trebuie deci analizate în termenii condițiilor și cerințelor politice, tehnice, administrative sau economice". Teoria lui Gellner se înscrie într-o teorie mai amplă, pe care Anthony D. Smith 7 o numește modernista, care susține că naționalismul este ideologia ce exprimă însăși modernitatea. Smith identifica patru orientări în conceperea naționalismului, dezvoltate îndeosebi în ultimele trei decenii ale secolului XX: versiunea socioculturala a lui Ernest Gellner (care leagă națiunile și naționalismul de necesitatea de a genera o "cultură înaltă" necesară
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Mark Jurgensmeyer, ce văd naționalismul că pe un produs ideologic ivit din schimbările apărute în sfera ideilor și credințelor. Smith 8 observa faptul că aceste abordări posedă anumite caracteristici acceptate de către majoritatea cercetătorilor: "sentimentul puterii și imprevizibilității naționalismului" - pentru că aceasta ideologie a constituit una dintre forțele dominante ale modernității, nu era posibil de prevăzut unde și când va reizbucni; "sentimentul naturii problematice a conceptului de națiune" și sentimentul că națiunile istorice sunt comunități sociologice puternice; "convingerea că există o specificitate istorică
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pentru obținerea și menținerea autoguvernării și independenței în numele unui grup ai cărui membri consideră că ea constituie o "națiune" reală sau potențială". Și, realizând o sinteză a tuturor orientărilor pe care le-a analizat, el identifica aspectele definitorii ale acestei ideologii astfel 10: "Ideologia naționalismului se poate reduce la propozițiile sale esențiale și principalele puncte de vedere rezumate astfel: 1. lumea este în mod natural divizată în națiuni, fiecare având caracterul și destinul său specific; 2. națiunea este sursa întregii puteri
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
menținerea autoguvernării și independenței în numele unui grup ai cărui membri consideră că ea constituie o "națiune" reală sau potențială". Și, realizând o sinteză a tuturor orientărilor pe care le-a analizat, el identifica aspectele definitorii ale acestei ideologii astfel 10: "Ideologia naționalismului se poate reduce la propozițiile sale esențiale și principalele puncte de vedere rezumate astfel: 1. lumea este în mod natural divizată în națiuni, fiecare având caracterul și destinul său specific; 2. națiunea este sursa întregii puteri politice și loialitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
oamenii trebuie să se identifice cu o națiune și să-i aparțină; 4. libertatea globală și pacea sunt asigurate în funcție de eliberarea și securitatea națiunilor; 5. națiunile pot fi eliberate și realizate doar în propriile lor state suverane". Naționalismul, ca orice ideologie politică, pune la dispoziția individului un intreg univers, dar, ea este mai puternică decât oricare altă ideologie fiindcă exploatează tocmai fondul cultural al unei comunități pe care il impune că pe o realitate obiectivă. Nimic din bunurile simbolice ale unei
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
sunt asigurate în funcție de eliberarea și securitatea națiunilor; 5. națiunile pot fi eliberate și realizate doar în propriile lor state suverane". Naționalismul, ca orice ideologie politică, pune la dispoziția individului un intreg univers, dar, ea este mai puternică decât oricare altă ideologie fiindcă exploatează tocmai fondul cultural al unei comunități pe care il impune că pe o realitate obiectivă. Nimic din bunurile simbolice ale unei comunități nu rămâne neexploatat, naționalismul ajungând să se constituie că un prealabil al oricărei alte ideologii. Spre deosebire de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
altă ideologie fiindcă exploatează tocmai fondul cultural al unei comunități pe care il impune că pe o realitate obiectivă. Nimic din bunurile simbolice ale unei comunități nu rămâne neexploatat, naționalismul ajungând să se constituie că un prealabil al oricărei alte ideologii. Spre deosebire de liberalism sau de socialism, în naționalism nu este prezentă supoziția opțiunii, naționalismul prezentându-se că o forță destinală. Și, cel mai bine se vede acest lucru în analiza conceptului central al acestei ideologii: națiunea. Coordonatele națiunii Conceptul de "națiune
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
că un prealabil al oricărei alte ideologii. Spre deosebire de liberalism sau de socialism, în naționalism nu este prezentă supoziția opțiunii, naționalismul prezentându-se că o forță destinală. Și, cel mai bine se vede acest lucru în analiza conceptului central al acestei ideologii: națiunea. Coordonatele națiunii Conceptul de "națiune" desemnează o realitate ce a fost înțeleasă în multiple moduri. Hobsbawm 11 arată că, până în secolul al XIX-lea, națiunea a însemnat: provincie sau teritoriu de origine al cuiva (sensuri avute prin secolul al
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cu interese specifice și ale cărei principii de solidaritate sunt găsite în comunicare și cetățenie. A face parte dintr-o națiune înseamnă să ai resurse și capacitatea de a face ceva. Cât despre naționalism, acesta a fost văzut că o ideologie a modernizării, fiind, împreună cu națiunile, "construct social și creații culturale ale modernității, planificate pentru o epocă a revoluțiilor și a mobilizării de masă". Perenialismul consideră că națiunea este "o comunitate politică etnoculturala", de descendentă comună, persistentă și imemoriala, înrădăcinată în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
la Bruxelles, o parte dintre cetățeni au început să-i pretindă statului revenirea la ceea ce acesta făcea înainte de intrarea în construcția europeană. Criza economică, violențele venite dispre indivizi insuficient integrați veniți din Est sau din lumea islamică și deficitul de ideologie al Uniunii Europene au făcut posibilă ascensiunea mișcărilor extremiste în democrațiile consolidate europene. Dificultățile apărute în UE trebuie rezolvate potrivit partajării competențelor statelor cuprinse în Tratat. Cea mai simplă dar cea mai nociva practică este aceea de a pasă responsabilitățile
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
solidă decât cea anterioară criticii, indiferent de manieră în care se desfășoară acel demers. În studiul de față nu ne interesează o cartografiere a vectorilor de forță pe liniile cărora se desfasoara critică metafizicii, ci punctele ei de interacțiune cu ideologia liberalismului. În acest sens, am ales un autor care este preocupat chiar de această interacțiune și care are abilități atât în cercetarea metafizica, cât și în cea politologica. Mă refer la Richard Rorty, iar din opera să voi utiliza cu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
democrației. Cartea susține că s-ar putea ca prea multa democrație să nu fie un lucru bun. Esență politicii liberale este construirea unei ordini sociale bogate și complexe, nu a uneia dominate de o singură idee.[...] Și democrația este o ideologie și, ca toate ideologiile, are niște limite". 12 Ibidem, "Ne plac schimbările democratice pe care le-am trăit și le prețuim reușitele. Scopul nostru este democrația liberală, nu așa cum era practicată în secolul al XIX-lea, ci așa cum ar trebui
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
s-ar putea ca prea multa democrație să nu fie un lucru bun. Esență politicii liberale este construirea unei ordini sociale bogate și complexe, nu a uneia dominate de o singură idee.[...] Și democrația este o ideologie și, ca toate ideologiile, are niște limite". 12 Ibidem, "Ne plac schimbările democratice pe care le-am trăit și le prețuim reușitele. Scopul nostru este democrația liberală, nu așa cum era practicată în secolul al XIX-lea, ci așa cum ar trebui practicată în secolul XXI
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ar veni la putere regimuri mai intolerante, măi reacționare, măi antioccidentale și mai antisemite decât dictaturile actuale". 18 În acest subcapitol folosesc studiul Neutralismul liberal, de Eugen Huzum, publicat în volumul colectiv coordonat de acelasi autor, si anume Teorii și ideologii politice, Editura Institutul European, Iași, 2013, pp. 133-154. 19 Steven Wall, George Klosko, "Introduction", în Perfecționism and Neutrality: Essays în Liberal Theory, 1, traducere Eugen Huzum, studiul citat, pp. 134-135. 20 Eugen Huzum, Neutralismul liberal, p. 136. 21 Richard Rorty
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Atunci zidul se dovedește a fi doar un decor pictat, încă o operă a omului, încă o părticică de aranjament scenic cultural". Bibliografie Fukuyama, Francis, Sfârșitul istoriei?, traducere de Dana Bercea, Editura Vremea, București, 1994. Huzum, Eugen (coord.), Teorii și ideologii politice, Editura Institutul European, Iași, 2013. Rorty, Richard, Contingency, Irony, and Solidarity, Cambridge University Press, Cambridge, 1989 (Contingenta, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana Stefanov, Editura ALL, București, 1998). Rorty, Richard, Obiectivitate, relativism și adevăr, Eseuri filosofice, vol. 1
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Keywords: Communism, The Berlin Wall, dictatorship, peaceful revolution, Soviet Union. În perioada 26-28 noiembrie 2014, în cadrul proiectului " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est", realizat de Facultatea de Științe Politice a Universității "Petre Andrei" din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor și Revista Polis, a avut loc manifestarea "25 de ani de la căderea Zidului Berlinului", realizată în parteneriat cu Centru Cultural German Iași. Manifestarea a reunit vernizarea expoziției Zidul. O graniță în interiorul Germaniei (realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
din Iași, în parteneriat cu European Forum for Public Diplomacy (București), Facultatea de Studii Europene a Universității "Babeș-Bolyai" (Cluj-Napoca), Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Chișinău, Asociația Română de Istorie Socială (București), Institutul de Studiere a Ideologiilor (ÎȘI) și Centrul de Dezvoltare Socială (CDS) a organizat, la Chișinău și la Bălti, două runde de conferințe. Tema celei de la Chișinău, ce a avut loc pe data de 10 noiembrie 2014 la Universitatea de Stat, a fost Spre Europa
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]