1,506 matches
-
drumul pribegiei la sfârșitul războiului, recent, a publicat, împreună cu soția sa, Ileana Corbea, o carte de interviuri cu unele dintre cele mai importante personalități ale exilului, precum (în ordinea din sumar) Constantin Amăriuței, Theodor Cazaban, Adriana Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, L. M. Arcade, Nicu Caranica, Alexandru Ciorănescu, Dan Petrașincu (Angelo Moretta), Emil Turdeanu. În afara datelor biografice furnizate de cei intervievați, ei comunică o seamă de prețioase informații privind atmosfera politică din țară și din Occident ce a domnit în anii
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
atenția mai tuturor este Mircea Eliade. „Era un mare scriitor și un gazetar pe măsură. Scria uneori articolul pentru Uniunea Română pe un colț de masă, într-un sfert de ceas”, își amintește Adriana Georgescu. „Era o autoritate, spune Virgil Ierunca, numele lui impunea un prestigiu intelectual”. Și cum exilul românesc nu a fost unitar și solidar, autorul lui Maitreyi s-a trezit că e denunțat ca „fascist” de către „istoricul” C. Marinescu, Claudiu Isopescu și Lucian Goldman. Cuvinte de admirație are
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
lui impunea un prestigiu intelectual”. Și cum exilul românesc nu a fost unitar și solidar, autorul lui Maitreyi s-a trezit că e denunțat ca „fascist” de către „istoricul” C. Marinescu, Claudiu Isopescu și Lucian Goldman. Cuvinte de admirație are Virgil Ierunca și pentru Alexandru Busuioceanu, pe care-l situa ca poet „între Blaga și Voiculescu, de o modernitate acută și mereu deschisă”. După Monica Lovinescu, Eliade a intenționat să facă din romanul Noaptea de Sânziene un fel de Război și pace
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
o dată, scriitorii și oamenii de cultură din exil își revendică rădăcinile și își exprimă admirația pentru spiritele tutelare. Dan Petrașincu evocă cenaclul „Sburătorul” pe care l-a frecventat 15 ani; consideră că maeștrii lui au fost Lovinescu și Rebreanu. Virgil Ierunca mărturisește că G. Călinescu era un idol al generației sale, după cum Emil Turdeanu își recunoaște pasiunea pentru poezia lui Blaga și nu-i poate uita pe marii profesori Tudor Vianu și N. Cartojan. Cum spuneam, presa exilului ocupă un loc
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
Georgescu. Tot ea consemnează că prima revistă literară din exil a fost Luceafărul, subvenționată de generalul Rădescu prin românii bogați din America, vechi emigranți. Ea a fost încredințată lui Mircea Eliade și N. J. Herescu, secretar de redacție fiind Virgil Ierunca. Acesta precizează că a avut colaboratori pe cei mai de seamă scriitori ai exilului: Al. Busuioceanu, Mihai Vilara, Horia Stamatu, Vintilă Horia. O altă revistă importantă a fost Caiete de dor (reeditată în anii trecuți de Nicolae Florescu), scoasă în
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
pe cei mai de seamă scriitori ai exilului: Al. Busuioceanu, Mihai Vilara, Horia Stamatu, Vintilă Horia. O altă revistă importantă a fost Caiete de dor (reeditată în anii trecuți de Nicolae Florescu), scoasă în 1951 de Constantin Amăriuței și Virgil Ierunca, al doilea fiind singurul redactor cu începere din 1954 și care menționează că Mircea Eliade a publicat acolo fragmente din Jurnal și un extrem de interesant Fragment autobiografic, în care „s-a străduit să explice și să-și explice coexistența, deseori
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
Ea își propunea drept scop afirmarea ideii românești prin cultură. Cei intervievați se mai referă și la alte reviste, precum Destin de la Madrid, Prodromos și Ethos, imprimate la tipografia lui Ion Cușa, la Paris, apoi Limite, scoasă de omniprezentul Virgil Ierunca, unde, noutate senzațională, îi publică sub pseudonim și uneori cu numele adevărat pe unii scriitori din țară: Ion Caraion. Ștefan Bănulescu, Ion Alexandru, Toma Pavel. În Ethos e găzduit N. Steinhardt, semnând Nicolae Niculescu. În afară de fundații, ca cea amintită („Carol
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
anii ’60-’70 a fost acela patronat de L. M. Arcade (Mămăligă), care se bucura de prezența lui Mircea Eliade, ori de câte ori venea la Paris din Statele Unite. Cu toată această constantă și putem spune prodigioasă activitate, vreme de peste patru decenii, Virgil Ierunca afirmă că „literatura română, oricât de stalinistă ar fi fost, s-a făcut mai întâi în România și mai apoi în exil”. Va exista o singură literatură română, crede mai cu moderație Monica Lovinescu, „atunci când toată literatura exilului va fi
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
și „Jurnalul literar” situându-se cu siguranță pe primele locuri. Chiar dacă unele date ale interviurilor înregistrate de Ileana Corbea și Nicolae Florescu riscă să repete pe acelea din volumele de amintiri (Adriana Georgescu, Al. Ciorănescu) sau din jurnalele lui Virgil Ierunca, al Monicăi Lovinescu, ele rămân mai departe foarte utile pentru o necesară împrospătare a memoriei colective. e o carte care merită să fie citită cu atenție și recomandată și tinerilor, spre a cunoaște în întregul ei istoria literaturii și a
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
câțiva ani am fost interviewat la Paris de postul de radio „Europa Liberă”; am insistat asupra meritelor pe teren teatral ale fratelui tău, aducând și precizarea că, sub pseudonimul Mihail, publicase un remarcabil volum de versuri, la care, surprins, Virgil Ierunca ce mă interviewa, a spus: „Asta n’o știam”. Ai făcut bine că ai reprodus convorbirea Stere-Eugen, de care, mărturisesc, nu-mi aduc aminte. Aci, o mică rectificare: Eugen n’a fost premiat pentru NU de Fundația Regală, cum spui
Alte scrisori către Arșavir Acterian () [Corola-journal/Imaginative/13490_a_14815]
-
și reprezentante ale avifaunei), precum și cuantumul sancțiunilor pecuniare prevăzut pentru fiecare dintre ele: dihorul comun - 20 de lei noi; hermelina - 20 de lei noi; veverița - 20 de lei noi; câinele enot - 50 de lei noi, nevăstuica - 50 de lei noi; ierunca - 50 de lei noi; jderul - 120 de lei noi; marmota - 200 de lei noi; râsul - 500 de lei; capra neagră - 2500 de lei noi; muflonul - 2 500 de lei noi. Menționăm că aceste despăgubiri vor fi plătite pentru fiecare exemplar
Agenda2005-37-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284179_a_285508]
-
de pictură (10-18); Muzeul de Artă Veche Religioasă de la Catedrala Mitropolitană: Expoziție de icoane pe sticlă și lemn, realizată de elevi (9-16); Café Baroque (Piața Unirii): Expoziție de pictură (9-24); Banca Ion Țiriac (vitrină): Expoziție de pictură. în librării Virgil Ierunca - Românește (Ed. Humanitas, 26 lei); Radu Anton Roman - Suflet candriu de papugiu (Ed. Noi Media Print, 39,95 lei); Henry de Montherlant - Micuța infantă de Castilia (Ed. Polirom, 15,90 lei); Paul Guimard - Bunurile vieții (Ed. Humanitas, 9,50 lei
Agenda2005-33-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284086_a_285415]
-
utopia dacică", intră de asemenea în rețeaua de comunicări cu prietenii. Îi răspund mai rar, dar cu bune aprecieri, Mircea Eliade și E. M. Cioran. Îi scriu des Victor Buescu de la Lisabona (până se ceartă, p. 140, 144), N. I. Herescu, Virgil Ierunca de la Paris, Grigore Nandriș de la Londra, G. Racoveanu din Germania, Emil Panaitescu de la Roma, Al. Ciorănescu din Insulele Canare și mulți alții. Cel mai apropiat de Al. Busuioceanu mi s-a părut, în intervalul ultimilor ani, 1952-1961, D. N. Ciotori, jurist
Un român la Madrid by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10515_a_11840]
-
de Filosofie la Universitatea din București (1934-1938), unde i-a avut profesori pe Nae lonescu, Mircea Vulcănescu și Mircea Eliade. Face parte din promoția moraliștilor de renume, între care se numără Albert Camus, Nicolae Steinhardt, Jan Patocka, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca și Matei Călinescu. A locuit în Franța, unde a fost cercetător la Centre Național de la Recherche Scientifique din Paris, din 1946 până în august 1948, și unde a debutat cu volumul „Du dialogue interieur”/ „Despre dialogul interior”, la editură Gallimard, în
Filosoful Mihai Sora, creator al colectiei „Biblioteca pentru toti” si fondator al GDS, implineste 100 de ani [Corola-blog/BlogPost/92887_a_94179]
-
amintim : capră neagră, căpriorul, cerbul, ursul, lupul, râsul, mistrețul, pisica sălbatică, veverița, pârșul de alun, viezurele, vidra, jderul de capac, nevăstuica etc. Păsările sunt și ele de asemenea reprezentate de o multitudine de specii precum: acvile, cocosul de munte, bufnita, ierunca, fluturașul de stâncă, lăstunul, corbul de munte, mierla de piatră, etc. Reptilele sunt și ele prezente prin specii de șerpi (vipera comună, vipera cu corn). Datorită rețelei hidrografice, fauna apei este și ea reprezentată de pești (păstrăv de lac, păstrăv
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
Roma) *** Permiteți-mi să vă felicit pentru toată strădania Dv. de a păstra și îngriji cartea românească peste hotare; într-o vreme când slova românească e un tezaur, gestul Dv. se confundă cu un adevărat apostolat (2.VI. 1951) Virgil Ierunca (Paris) *** Opera ce-ați întreprins, dusă cu atât succes la rezultatele fericite ce se cunosc, n-are nevoie de noi laude; ea se bucură de recunoștința tuturor compatrioților noștrii din pribegie. Energia și sârguința Dv. sunt chezășii puternicie pentru ducerea
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
Dumitrescu, personalități din Valea Mare, printre care Dumitru Gherghina, Nicolae N Mageranu, general, cavaler al ordinului “Mihai Viteazu “, academician Gheorghe Ștefan, alte personalități din Rusănești, printre care medicul Ștefan Marinescu membru al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici, continuând cu Virgil Ierunca, Gib I. Mihăescu, alte personalități din Bălcești, printre care Florentin Smarandache, academician Gheorghe Neagoe, prof.univ.dr.Adriana Iliescu, dr. Aurel Popescu-Bălcești, Cârstoiu Ion, Alexandru Oprea, Petrache Poienaru, sumarul continuă Ioan Șt. Popa, Irineu Popa, Marin Popescu-Dinculescu, Elena Adriana Răducan, Dinu Săraru
GENEROZITATEA FAŢĂ DE CONFRAŢI SE CUNOAŞTE DUPĂ FAPTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347542_a_348871]
-
este „aprochat” de alți români importanți care îi trec cu vederea înstrăinarea și ciudățeniile și caută să îl atragă în domeniul creației literare colective de acolo. Îl găsim, pentru o scurtă perioadă, alături de Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca și alții în coloanele revistei „Luceafărul” și la cenaclul literar românesc de la cafeneaua „Korona”, “ ... acolo fiind pentru ultima oară când mai apare în public printre români”. (Cioran Emil, Razne, Cuvânt înainte de Monica Lovinescu, Editura Jurnal literar, București, 1995). Uneori negativist
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
în ediția de după 1989 a carții ‚Schimbarea la față', acesta a scos pasajele violente de tinerețe” (Pruteanu George, Pactul cu diavolul, șase zile cu Petru Dumitriu, Editura Albatros și Editura Universal DALSI, România, 1995, pg.117). Filozoful și scriitorul Virgil Ierunca, stabilit la Paris în 1946, a fost unul care l-a cunoscut bine pe “marele singuratic”, cei doi colaborând la „revista scriitorilor români din exil”, „Luceafărul”, în scurta existența pe care aceasta a avut-o. Mai târziu, împreună cu Monica Lovinescu
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
de restituiri dedicate românilor exilați, „Memoria exilului românesc”, Marilena Rotaru a creionat figurile unor personalități, neagreate, marginalizate sau oprimate de regimul moscovito-securisto-comunist., cum ar fi : Emil Cioran, Vintilă Horia, Sergiu Celibidache, Marele Rabin Alexandru Șafran, Radu Adulesei, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, Cella Delavrancea, Margareta Sterian... Cele mai valoroase și relevatorii ale unei conștiințe întemeiate pe argumentul istoric au fost și rămân interviurile realizate cu Majestatea Sa Regele Mihai, între 1991-1996, ale căror emisie a fost refuzată de TVR, ceea ce
MARILENA ROTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364963_a_366292]
-
760 pagini dactilografiate. "Jurnalul fericirii"este confiscat a doua oară în 1984. Redactând în tot acest timp mai multe versiuni, acestea au fost scoase pe ascuns din țară, două dintre ele ajungând în posesia Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, la Paris. Cartea circulase în samizdat printre intelectualii epocii. Monica Lovinescu o difuzează în serial la microfonul postului de radio Europa Liberă între anii 1988 și 1989. Temându-se de noi intervenții din partea Securității, N. Steinhardt face apel la prietenul
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
fi Upsala University Hospital (unde a stat 11 ani), Liverpool University Hospital, Norfolk & Norwich University Hospital, King Abdul Aziz Teaching Hospital în Arabia Saudită, iar acum este rezident în Gibraltar. Prin anii 1985-86 a publicat câteva poezii în ziarul lui Virgil Ierunca, „Limite”, la Paris, iar din anul 2000 a publicat cărțile: „Făptura cuvântului”, „Vânătoarea de umbre”, „Elegiile depărtării”, „Suflete atârnate de catarge”, „Pasărea melancoliei”, „Neguțătorul de imagini”, „Voi lua cu mine noaptea”, „Dă-mi mâna ta, străine”, „Bastian și alte confidențe
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
a fost mai bine pentru ei, putând să-și continue munca în arta lor, neconturbați de părerile unora și altora. Nu toți caută gloria! Mediocritățile sunt cei mai avizi după glorie. Eu am avut norocul să-l întâlnesc pe Virgil Ierunca care edita ziarul „Limite” la Paris și el m-a încurajat să scriu și să public. Mai apoi, scriitorul nemțean, Laurian Ante mi-a adunat materialul și ajutat să public primele cărți de poezii. Nu cred că fiind doctor sau
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
țara. Limba în care eu scriu este o limbă pe care mi-o amintesc, câteodată mai ușor, câteodată mai greu și de aceea mi-a luat mult timp până am „debutat”, primele versuri fiind publicate abia în 1985 de Virgil Ierunca, când aveam aproape 40 de ani. Deci, nu m-aș mira prea tare, dacă cineva descoperă în versul sau textul meu afinități cu Borges, Urmuz, Creangă, Camus, Dante Aligheri sau Stănescu, pentru că nu pretind nici o exclusivitate sau totală originalitate și
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
și neremarcați, reprezintă pentru mine o valoare de neprețuit și le sunt etern recunoscător. La Stockholm am legat, cu toată diferența de vârstă, o relație prietenoasă cu Paul Lahovary. Apoi mai târziu am corespondat și l-am cunoscut pe Virgil Ierunca, care a fost primul român care m-a încurajat și mi-a publicat versuri în „Limite”, publicația lui de la Paris. El mi-a spus că ceea ce eu scriu îi aduce aminte de Blaga, lucru cu care nu am prea fost
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]