863 matches
-
ascultat de glasul lui Luváh în dimineața-aceea groaznică Și ai luminii aprigi căi nemuritori i-ai dat amăgitoarelor lui mîini? Acum nu mai asculta de voință ta, și ești silit Să făurești frîiele de fier și de arama, să clădești ieslele de fier, 35 Să îi îmbeți 111 cu vin din teascurile lui Luváh Pîn' ce Divină Viziune și Rodire vor fi-ntru totul șterse. Ei cheamă leii tăi pe cîmpul cel de sînge; și tigrii ți-i asmute Afar' din sălile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
seule situation de redécoupage des vers, mais qui n'entraîne pas une omission sémantique. On peut comparer ce redécoupage avec la variante de Philippe Loubière, fidèle au texte de départ : Luați făclia ce-am aprins-o/ în steaua coborâta/ deasupra ieslelor roase de boi/ și dați-o mai departe/ din mână în mână. (Bunăvestire) (Blaga, 2010 : 127) Prenez la torche que j'ai allumée à l'étoile descendue/ au dessus des mangeoires rongées par leș bœufs/ et faites-la circuler/ de main
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să lovească/ Pântecul, în care s-a zămislit pruncul.../ Pe creste iubirea lumina verdele frunzei/ Cuvântul Dorire” (Tablou). Poetul abordează și tematica erotică, tratând-o în stilul biblic, al Cântării Cântărilor. În general, frecvența terminologiei biblice, liturgice și ecleziastice („Scriptură”, „ieslea slăvirii”, „aghiasmă”, „veniți și luați lumină” etc.) conferă poeziei lui B. timbrul ei specific, așa după cum, la nivelul „fondului”, principalul ei atribut distinctiv este nutrirea masivă din simbolistica biblică, din patrimoniul de trăire și exprimare a evlaviei creștinești. Aceste însușiri
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
podele, iar de ziduri răzimate[-s] lănci și darde, Și prin arcuri de fereste vezi Bizanțul care arde; Sub ferești s-aude zgomot surd... căci jos se-aud în uliți Ieniceri urlând Alahu, purtând capete în suliți, Cu călugăriți nebune... Iesle au făcut din strane Ici dau jos iconostasul, aprind focul cu icoane, Ici cu hohot se adună și privesc cum un arap Lui Hristos întins pe cruce i-au pus un turban în cap. Peste crucile plecate sună jalnic glasul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
parte a zilei în padocuri, unde se asigură și administrarea nutrețurilor verzi. Taberele de vară se amenajează cu acoperișul în una sau două pante și cu cel puțin un perete plin, situat pe direcția vânturilor dominante. Totodată sunt prevăzute cu iesle pentru administrarea nutrețului concentrat și a suplimentului de masă verde, dispunând de sursă de apă și padocuri de odihnă pentru noapte. Tehnica hrănirii tineretului femel de reproducție. Principiile de bază ale hrănirii raționale a tineretului constau în administrarea unor nutrețuri
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
În sezonul de vară, cel mai favorabil regim de hrănire se realizează prin întreținerea tineretului femel pe pășune, cu consum de masă verde la discreție. În unitățile care nu pot asigura suprafețele necesare de pajiști, masa verde se administrează la iesle, în padoc, unde tineretul trebuie menținut cea mai mare parte a zilei. Cantitatea de masă verde administrată este de 15-20 kg până la vârsta de 12 luni și de 20-30 kg peste această vârstă. În sezonul de iarnă, în rație predomină
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
la muls, în funcție de producția de lapte, după scheme actualizate periodic și ținând seama de producția de masă verde de pe pășune. În perioadele în care masa verde de pe pășune nu poate acoperi întregul necesar, se vor administra suplimentar nutrețuri verzi la iesle, ori se vor scoate o parte din vaci de pe pășune în vederea corelării producției de masă verde cu necesarul grupului de animale care pășunează. Pe tot sezonul de pășunat se vor asigura săruri minerale atât prin includerea lor în amestecul de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Vacile se introduc pe parcela de pășune când iarba are înălțimea de 10-15 cm și se mențin până când iarba ajunge la 4-5 cm, după care se vor trece pe altă parcelă. Hrănirea vacilor pentru lapte cu nutrețuri verzi administrate la iesle. Se practică în zonele unde nu sunt pajiști naturale, iar nutrețul verde se produce în culturi special destinate acestui scop. Începerea și terminarea perioadei de hrănire cu nutreț verde, ca și sortimentul de plante furajere utilizate, au un specific zonal
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
când acestea pot fi folosite, urmând ca restul să se completeze cu nutrețuri cultivate. În funcție de aceste elemente, se stabilește și programul de pășunat. În mod obișnuit, se pășunează dimineața circa 4 ore, iar după amiaza se administrează nutrețul verde la iesle. Acest sistem mixt, cu utilizarea pajiștilor naturale sau a celor temporare, este cel mai adecvat pentru majoritatea zonelor din țara noastră. Tehnica hrănirii vacilor pe timp de iarnă. Ca o caracteristică a hrănirii în perioada de iarnă, este utilizarea de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mortalitate la tineret. Îngrășarea mieilor se bazează pe folosirea tuturor resurselor locale de hrană (pășuni, fânețe naturale etc.). În ultima perioadă a îngrășării, tineretul este "finisat" cu cantități moderate de concentrate. În unele unități, masa verde se administrează cosită, la iesle. Îngrășarea oilor adulte. Ovinele reformate, de obicei în stare slabă de întreținere, sunt supuse o perioadă de 40-50 zile îngrășării, cu scopul îmbunătățirii cantității și calității cărnii. De regulă, această îngrășare se realizează toamna. Prima perioadă de 10 20 zile
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
e reprezentat cum rade În cap un client. Lângă el se află instrumentele necesare. Condus de un gust Înțelept, regele neîndurător Al animalelor doar din sânge și ucidere trăiește; Tigrul, asemenea deprins cu carnea crudă, Ar muri de foame În iesle; de stirpe blândă, Calul cel generos la ierburi și la grăunțe Își limitează dorința sa - deși miturile grecești răsună de Armăsarii traci Încrâncenați În sfârtecarea oamenilor. Îndemnată de puterea nicicând rătăcitoare a instinctului, Fiecare făptură Își știe hrana potrivită; Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
noastră era un unic soare”. Vocația poetică învederată intermitent în notele de drum se manifestă în mai multe culegeri de poeme: Pentru cel ales (1968), Un om în agora (1972), Gustul sâmburelui (1974), Raza de cobalt (1979), Insomnia dragonului (1989), Ieslea Minotaurului (1993). De regulă libere și nerimate, versurile comunică vibrații ale unei conștiințe active, angajată în construcția unei așa-zise „lumi noi”, nota lirică individualizantă fiind un patos al afirmării edifiante, al situării declarative în conformitate cu exigențele rațiunii, îmbinate însă cu
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
I: O dimineață înșelătoare, București, 1980, vol. II: Ochiul ciclopului, București, 1981, vol. III: Marșul cariatidelor, București, 1982; Muzeul de ceară, București, 1984; Vitralii incolore, București, 1985; Cenușa din ornic, București, 1988; Insomnia dragonului, București, 1989; Timpul lepros, București, 1992; Ieslea Minotaurului, București, 1993; Am fost și cioplitor de himere. Convorbire realizată de Ioan Tecșa, București, 1994; Eclipsă în Cetatea Soarelui, București, 1996; Elefanții de porțelan, București, 1997; Focul de paie, București, 1999; Pasajul, București, 2002; Omul zăpezilor, București, 2003. Repere
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
necunoscută a autorului - de proză. Autorul Deniilor s-a încercat și în teatru, actualizând în câteva „mistere” nașterea, patimile și învierea lui Iisus, transpuse într-un decor românesc, de mahala bucureșteană sau de așezare rustică (Trei mistere, 1922). Interesul pieselor (Ieslele, Cântecul cocoșului, Nebunul) stă în patosul aproape expresionist al trăirilor și al viziunilor extatice, halucinate ale personajelor, care poartă nume generice. Originală, porțiunea materializată într-o primă parte, Teoria criticei, a proiectului de sistem estetic propus în Istoria artei ca
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
vedeau zburând în haloul felinarelor. Copiii se înghesuiau în fața vitrinelor, unde niște păpuși automate, cu înfățișare de moș Crăciun, scoteau din saci daruri frumos legate cu panglici. În catedrală, ca o replică mai demnă și așadar nemișcată, regii magi de lângă iesle își întindeau și ei darurile. Chiar și pe strada unde, dindărătul geamurilor mari de la parterul câtorva imobile, femei tinere aproape goale zâmbeau trecătorilor, ambianța festivă era obligatorie. Alături de scaunul pe care fiecare femeie se expunea privirilor, când îndepărtând genunchii, când
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
o umbră de mânie săgeta chipul lui Velasco, dar se silea să zâmbească pentru a-și ascunde supărarea. Samuraiul găsea și el curioasă viața lui Iisus despre care povestea Velasco. Fără să cunoască bărbat, mama lui îl născuse într-o iesle, iar apoi devenise nevasta unui dulgher. Însă Iisus era proorocit încă de la naștere ca regele menit să mântuiască lumea și neamurile. De aceea, supunându-se chemării cerului, și-a părăsit satul de baștină și a urmat calea sihăstriei sub îndrumarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vaietului pe care-l scotea. Oamenii junglei căzură În genunchi, Închiseră ochii și-și Împreunară mâinile, Începând să se roage. Bunica gemenilor se ridică În picioare și Începu să vorbească. Spectacolul de Crăciun Începe, anunță Moff. Asta e probabil scena ieslei. Prietenii mei aruncară priviri În jur. Cine erau acești oameni? Nu Înțelegeau ce făceau gemenii, dar sigur arăta ciudat. După cum constatasem eu Însă, În mai multe ocazii, dacă aveai atitudinea necesară, Conștiința Celorlalți - plus un pic de tras cu urechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
lui Ozia, Iotam, Ahaz și Ezechia, împărații lui Iuda. 2. Ascultați, ceruri, și ia aminte, pămîntule, căci Domnul vorbește: "Am hrănit și am crescut niște copii, dar ei sau răsculat împotriva Mea. 3. Boul își cunoaște stăpînul, și măgarul cunoaște ieslea stăpînului său: dar Israel nu Mă cunoaște, poporul Meu nu ia aminte la Mine." 4. Vai, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămînță de nelegiuiți, copii stricați! Au părăsit pe Domnul, au disprețuit pe Sfîntul lui Israel. Iau întors spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
În cazărmi și grajduri... „Vacile măcar nu se scălămbăie, bodogăni bătrâna, nu-și dau una două fustele peste cap și nici nu-și aruncă picioarele pe pereți când aud un saxofon... Dar oare Iisus nu se născuse Într-o biată iesle, de ce nu a ales o sală de bal?“ De unde auzise bătrâna de cuvântul „saxofon“, Mașa nu prea Înțelegea. De când se tot preumbla pe la oraș, babulea Își Însușise multe cuvinte noi. Din gura ei, sunau ca nuca În perete, dar bătrâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
aprinse se Înălțau În aer, zburând peste acoperișuri. Pluteau ca niște rîndunele vesele În văzduh, scoțînd sunete ciudate. Intrau În pe ușa grajdurilor, se așezau pe crupele cailor, ale vițeilor, ale caprelor și ale porcilor, se amestecau cu tainul din iesle, după care Își luau din nou zborul, oprindu-se pe cele patru cupole ale bisericii Uspenie, năpădind toaca și clopotele care Începură să sune din senin. Tot satul era o vîlvătaie de bancnote. Zburau răsucindu-se În aer sutele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
atâta de nebun, care apăra casa de fulgere, de tunete și de duhurile rele ce bântuiau prin preajmă. Capra nu stătea liniștită o clipă, se fâțâia de pe un picior pe altul, mestecând tainul pe care i-l pusese Mașa lângă iesle. Femeia trebuia să aibă mare grijă de găletușa pe care o ține strânsă Între genunchi: Evlampia obișnuia să răstoarne laptele când nici nu te așteptai. Mulgând, gândurile Mașei zburdau, ca niște iezi pe câmp, În voia lor cea bună. Secvențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
zorii zilei, cioroii, mari, grași, cu penele strălucitoare, năpădeau curțile oamenilor, umblând nestingheriți printre orătănii: intrau În cotețe și În grajduri, curățind de bălegar copitele cailor, ale vacilor; fâlfâind ușor din aripi se lăsau pe spinările vitelor, coborând apoi În iesle și În troace, fără să se sfiască de râturile amenințătoare ale porcilor și de boturile taurilor, din care țâșneau jeturi de abur Înroșit. Ieșind pe ușa grajdurilor, se Îndreptau spre cuștile câinilor, care În loc să se repeadă să-i sfâșie, scoțând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În jurul ei grămadă. Atunci micuța Mașa le dojenea: luna nu voia să fie deocheată, de aceea se ferea ziua de orice ochi străin. Noaptea o apărau de rău lumânările și nasturii Înfipți de jur Împrejur. Mașa Își ascundea păpușa prin iesle, prin fân, În scorbura copacilor sau o Îngropa În lanul de porumb, În cel de cartofi sau În lanul de lucernă. Dimineața Îi dădea de mâncare cu lingurița nisip și pietricele sau frunze și flori de cais și vișin. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
răsputeri să nu vomite. În sfârșit, mirosul de pește se atenuă, fiind Înlocuit de un alt miros la fel de insuportabil. Mirosea acum a baltă și a chibrituri arse. Între timp, aerul devenise atât de vâscos, Încât Îl puteai tăia cu cuțitul. Ieslele, lopata, furca, ciubărul și alte ustensile scăldate Într-o lumină lipicioasă pluteau clătinându-se Încet În jurul ei, simțeai, privindu-le, că te ia cu amețeală. Probabil că Mașa-ou se mișca rotindu-se Încet În jurul centrului ei de greutate. Mișcarea aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]