KorAP: Find »[drukola/base=iliac & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...25 >

624 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

RHS, WenhamPW, Hopkinson BR. Spiral CT angiography versus aortography in the assessment of aortoiliac length in patients undergoing endovascular abdominal aortic aneurysm repair. J Endovasc Surg 1998; 5: 222-227) subliniază faptul că prin măsurarea, de exemplu ,a distanțelor bifurcație aortică-bifurcație iliacă valorile au fost mai mici atunci când au fost efectuate măsurători pe aortografie. Cauza acestei discrepanțe este considerată faptul că măsurătorile angiografice au fost făcute luând repere pe cateterul care trece prin această porțiune vasculară adesea meandrată (pe care cateterul o

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ateroscleroză dar și, posibil, consecința unei anomalii structurale parietale. Fluxul arterial lent prin aceste artere constituia pentru arteriografia convențională o mare problemă legată de reglarea “timpilor” de expunere. Într-un articol din 1988 Thomas amintește de semnul “M” al arterelor iliace tortuoase care sunt dificil de cateterizat (corespunzător tipului D al bifurcației aorto-iliace din clasificarea propusă de noi). Deviația axială a aortei s-a determinat în funcție de un plan axial paralel cu axul coloanei vertebrale. Deviația axială pozitivă a fost considerată devierea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
totală, curbatura funcție de distanța de la originea arterei) corelații semnificative între progresia aterogenezei și aceste modificări arteriale. Problemele puse de analiza lor erau legate de reproductibilitatea, sensibilitatea și corelațiile între măsurătorile angiografice. S-a demonstrat că, în mod normal, ambele artere iliace sunt structuri toroidale curbe, curbura fiind mai exprimată pentru artera iliacă comună dreaptă, ceea ce coexistă cu un flux important turbulent pe versantul drept (Xu). Este acum evident faptul că prezența curbaturilor vasculare induce fluxuri cu un caracter helicoidal și o

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
aterogenezei și aceste modificări arteriale. Problemele puse de analiza lor erau legate de reproductibilitatea, sensibilitatea și corelațiile între măsurătorile angiografice. S-a demonstrat că, în mod normal, ambele artere iliace sunt structuri toroidale curbe, curbura fiind mai exprimată pentru artera iliacă comună dreaptă, ceea ce coexistă cu un flux important turbulent pe versantul drept (Xu). Este acum evident faptul că prezența curbaturilor vasculare induce fluxuri cu un caracter helicoidal și o distribuție a velocității tip “boltit” (skewed) chiar la un număr Dean

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Efectelor curbaturii asupra fluxului arterial li s-a acordat până în anii ‘80 puțină atenție. În 1982 Batten și Nerem au evidențiat influența importantă pe care o are curbatura aortică din amonte asupra fluxului sanguin la nivelul bifurcației aortoiliace. Tortuozitatea arterelor iliace comune a fost identificată a fi > 600 pe dreapta și 370 pe stânga (exprimarea fiind sub formă de angulare față de axul inițial al vasului) (Beebe HG, Jackson T, Pigott JP. J Endovasc Surg 1995; 2: 139-148). Angiografia convențională oferă informații

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
600 pe dreapta și 370 pe stânga (exprimarea fiind sub formă de angulare față de axul inițial al vasului) (Beebe HG, Jackson T, Pigott JP. J Endovasc Surg 1995; 2: 139-148). Angiografia convențională oferă informații utile despre tortuozitatea laterală a arterelor iliace comune, cea mai variabilă angulare întâlnită în segmentul vascular iliac, dar acuratețea acestor măsurători nu a fost probată din cauza existenței curbaturii acestor vase în planul antero-posterior la traversarea pelvisului. Explorarea angio-RMN oferă mai multe informații în acest sens, recent Tillich

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
formă de angulare față de axul inițial al vasului) (Beebe HG, Jackson T, Pigott JP. J Endovasc Surg 1995; 2: 139-148). Angiografia convențională oferă informații utile despre tortuozitatea laterală a arterelor iliace comune, cea mai variabilă angulare întâlnită în segmentul vascular iliac, dar acuratețea acestor măsurători nu a fost probată din cauza existenței curbaturii acestor vase în planul antero-posterior la traversarea pelvisului. Explorarea angio-RMN oferă mai multe informații în acest sens, recent Tillich și colab. propunând determinarea unui indice al tortuozității iliace (suma

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
vascular iliac, dar acuratețea acestor măsurători nu a fost probată din cauza existenței curbaturii acestor vase în planul antero-posterior la traversarea pelvisului. Explorarea angio-RMN oferă mai multe informații în acest sens, recent Tillich și colab. propunând determinarea unui indice al tortuozității iliace (suma valorilor curbaturii pentru toate punctele cu o curbatură de ≥ 0.3 cm-1). Smedby și colab. remarcau faptul că atunci când în analiza angiografică a dezvoltării plăcilor de aterom au fost încorporate segmentele cu ramificații versus segmentele fără ramificații vasculare s

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
un lot de pacienți cu AOMI am pus în evidență limitele acestor scoruri. Pentru această localizare a aaterosclerozei sa sugerat importanța luării în considerație și a "factorului de risc geometric" care (sub forma variabilei reprezentate de tipul de bifurcație aorto iliacă) s-a corelat cu scorurile de risc cardiovascular (Framingham 1997 și Global Risk Assessment Scoring AHA/ACC 1999). Variabile Scor Framingham Scor european Scorul PROCAM Scor AHA/ACC Estimare Probabilitatea de a dezvolta claudicație intermitenta la 4 ani de la evaluare

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
pilot study of reduction of body iron stores in atherosclerotic peripheral vascular disease. Am Heart J 2000; 139: 337-345. CAPITOLUL 3 ANATOMIA ARTERELOR MEMBRULUI INFERIOR AORTA ABDOMINALA (aorta abdominalis) se divide la nivelul vertebrelor L4-L5 în ramurile sale terminale arterele iliace comune (a. iliaca communis) dreaptă și stângă, existând uneori și o a treia ramură (mult mai subțire) care continuă direcția aortei artera sacrată medie (a. sacralis mediana). Bifurcarea aortei nu este perfect simetrică (Shah, 1978). Aorta prezintă o curbatură cu

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
reduction of body iron stores in atherosclerotic peripheral vascular disease. Am Heart J 2000; 139: 337-345. CAPITOLUL 3 ANATOMIA ARTERELOR MEMBRULUI INFERIOR AORTA ABDOMINALA (aorta abdominalis) se divide la nivelul vertebrelor L4-L5 în ramurile sale terminale arterele iliace comune (a. iliaca communis) dreaptă și stângă, existând uneori și o a treia ramură (mult mai subțire) care continuă direcția aortei artera sacrată medie (a. sacralis mediana). Bifurcarea aortei nu este perfect simetrică (Shah, 1978). Aorta prezintă o curbatură cu concavitatea posterioară în

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
o a treia ramură (mult mai subțire) care continuă direcția aortei artera sacrată medie (a. sacralis mediana). Bifurcarea aortei nu este perfect simetrică (Shah, 1978). Aorta prezintă o curbatură cu concavitatea posterioară în porțiunea sa infrarenală (fig. 3.1). ARTERELE ILIACE COMUNE cu o lungime de 5-7 cm se îndreaptă în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul articulației sacroiliace să se dividă în două ramuri - arterele iliace externe (a. iliaca externa) și arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
curbatură cu concavitatea posterioară în porțiunea sa infrarenală (fig. 3.1). ARTERELE ILIACE COMUNE cu o lungime de 5-7 cm se îndreaptă în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul articulației sacroiliace să se dividă în două ramuri - arterele iliace externe (a. iliaca externa) și arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
posterioară în porțiunea sa infrarenală (fig. 3.1). ARTERELE ILIACE COMUNE cu o lungime de 5-7 cm se îndreaptă în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul articulației sacroiliace să se dividă în două ramuri - arterele iliace externe (a. iliaca externa) și arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
infrarenală (fig. 3.1). ARTERELE ILIACE COMUNE cu o lungime de 5-7 cm se îndreaptă în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul articulației sacroiliace să se dividă în două ramuri - arterele iliace externe (a. iliaca externa) și arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
1). ARTERELE ILIACE COMUNE cu o lungime de 5-7 cm se îndreaptă în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul articulației sacroiliace să se dividă în două ramuri - arterele iliace externe (a. iliaca externa) și arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt extrapelvine și, anastomozându

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul articulației sacroiliace să se dividă în două ramuri - arterele iliace externe (a. iliaca externa) și arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt extrapelvine și, anastomozându se cu ramuri din artera femurală, au rol în vascularizarea rădăcinii membrului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt extrapelvine și, anastomozându se cu ramuri din artera femurală, au rol în vascularizarea rădăcinii membrului inferior. Cele mai importante ramuri ale arterelor iliace interne sunt: artera obturatorie (a. obturatoria) pornește din trunchiul anterior al arterei iliace interne (există și variante în care artera se desprinde din artera epigastrică inferioară sau din artera iliacă externă), se îndreaptă paralel cu linia arcuată spre canalul obturator

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
vascularizarea rădăcinii membrului inferior. Cele mai importante ramuri ale arterelor iliace interne sunt: artera obturatorie (a. obturatoria) pornește din trunchiul anterior al arterei iliace interne (există și variante în care artera se desprinde din artera epigastrică inferioară sau din artera iliacă externă), se îndreaptă paralel cu linia arcuată spre canalul obturator pe unde părăsește pelvisul. După ce dă la intrarea în canalulbturator un ram pubian (r. pubicus) la ieșirea din canal se divide în două ramuri terminale: ramul anterior (r. anterior) cu

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
n. ischiadici), ramuri pentru articulația șoldului și pentru regiunea fesieră. Se anastomozează cu artera circumflexă femurală medială, ramul posterior al a. obturatorii și cu artera fesieră. artera fesieră (a. glutea superior), cel mai important ram din trunchiul posterior al arterei iliace interne iese din pelvis prin hiatusul suprapiriform îndreptându-se spre regiunea fesieră unde se divide în două ramuri - ramul superficial (r. superficialis) situat între mușchii mare și mijlociu gluteu și ramul profund (r. profundus) care pătrunde între mușchii mijlociu și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
mușchii mare și mijlociu gluteu și ramul profund (r. profundus) care pătrunde între mușchii mijlociu și mic gluteu și vascularizează mușchii profunzi și articulația șoldului. Acest ram se anastomozează cu artera glutea inferior și cu artera circumflexă femurală laterală. ARTERA ILIACA EXTERNA pornește din artera iliacă comună ca un trunchi mare situat retroperitoneal, îndreptându-se pe marginea mediană a mușchiului psoas până la nivelul ligamentului inghinal de unde se continuă cu artera femurală comună (fig. 3.4.). Emite: ramuri musculare pentru mușchiul psoas

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și ramul profund (r. profundus) care pătrunde între mușchii mijlociu și mic gluteu și vascularizează mușchii profunzi și articulația șoldului. Acest ram se anastomozează cu artera glutea inferior și cu artera circumflexă femurală laterală. ARTERA ILIACA EXTERNA pornește din artera iliacă comună ca un trunchi mare situat retroperitoneal, îndreptându-se pe marginea mediană a mușchiului psoas până la nivelul ligamentului inghinal de unde se continuă cu artera femurală comună (fig. 3.4.). Emite: ramuri musculare pentru mușchiul psoas; a. epigastrică inferioară (a. epigastica

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
se îndreaptă ascendent vascularizând peretele anterior abdominal pentru a se anastomoza cu artera epigastrică superioară (ram al arterei toracice interne). În cursul traseului său ascendent se anastomozează cu ramurile terminale ale unor artere intercostale și cu arterele lombare. a. circumflexă iliacă profundă (a. circumflexa ilium profunda) cu origine de pe peretele lateral al arterei iliace externe, opus originii arterei epigastrice inferioare se anastomozează terminal cu ramul iliac al arterei iliolombare (ram parietal al a. iliace interne cu traseu ascendent lateral de articulația

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
epigastrică superioară (ram al arterei toracice interne). În cursul traseului său ascendent se anastomozează cu ramurile terminale ale unor artere intercostale și cu arterele lombare. a. circumflexă iliacă profundă (a. circumflexa ilium profunda) cu origine de pe peretele lateral al arterei iliace externe, opus originii arterei epigastrice inferioare se anastomozează terminal cu ramul iliac al arterei iliolombare (ram parietal al a. iliace interne cu traseu ascendent lateral de articulația sacroiliacă). ARTERA FEMURALA (a. femoralis) este continuarea directă a arterei iliace externe, având

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
se anastomozează cu ramurile terminale ale unor artere intercostale și cu arterele lombare. a. circumflexă iliacă profundă (a. circumflexa ilium profunda) cu origine de pe peretele lateral al arterei iliace externe, opus originii arterei epigastrice inferioare se anastomozează terminal cu ramul iliac al arterei iliolombare (ram parietal al a. iliace interne cu traseu ascendent lateral de articulația sacroiliacă). ARTERA FEMURALA (a. femoralis) este continuarea directă a arterei iliace externe, având drept limite arcada crurală și cel de-al IVlea inel al marelui

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]