1,461 matches
-
ei, actorii, prin acțiunile și cunoașterea lor, specifice sau particulare cum sunt, contribuie la construcția societății? Astfel formulată, problema vizează raportul ontologic dintre individ și societate și relația cognitivă dintre cunoașterea actorului comun și cunoașterea sociologică. Optând pentru individualism, proiectul iluminist pune accent pe drepturile și libertățile individuale. Totuși, societatea și individul s-au aflat la iluminiști mereu în relații asimetrice, pentru a da predominanță societății, totalității sau „conștiinței colective” (sociale). Societatea indusă de și derivată din proiectul iluminist este o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Astfel formulată, problema vizează raportul ontologic dintre individ și societate și relația cognitivă dintre cunoașterea actorului comun și cunoașterea sociologică. Optând pentru individualism, proiectul iluminist pune accent pe drepturile și libertățile individuale. Totuși, societatea și individul s-au aflat la iluminiști mereu în relații asimetrice, pentru a da predominanță societății, totalității sau „conștiinței colective” (sociale). Societatea indusă de și derivată din proiectul iluminist este o societate holistă. Societatea, la rândul său, a fost analizată cu referire la anumite instituții sau seturi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualism, proiectul iluminist pune accent pe drepturile și libertățile individuale. Totuși, societatea și individul s-au aflat la iluminiști mereu în relații asimetrice, pentru a da predominanță societății, totalității sau „conștiinței colective” (sociale). Societatea indusă de și derivată din proiectul iluminist este o societate holistă. Societatea, la rândul său, a fost analizată cu referire la anumite instituții sau seturi instituționale: industria și industrialismul, birocrația și raționalitatea administrativă a statului național, relațiile de proprietate, distribuție și consum din societatea capitalistă, drepturile și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la Durkheim sau Weber), datorită dinamicii dezvoltării sale și a forței de iradiere pe care o deține în alte sectoare. Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem în prezent este dacă acest concept de societate, derivat din proiectul iluminist, mai este adecvat pentru înțelegerea, explicarea și construcția societăților noastre contemporane. Cât de asemănătoare și cât de diferite sunt „societatea mea”, „societatea noastră” și „societatea altora” (oricare ar fi ei, „ceilalți”)? Cine poate vorbi în numele fiecăreia și al tuturor acestor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că modernitatea ne-a condus la formularea unor astfel de întrebări și tot ea ne va cere să ne despărțim de acest trecut al modernității mai timpurii, pentru a ne referi la o societate tot mai individualistă. Abordarea specifică proiectului iluminist de societate și paradigmelor sociologice clasice este una de tip realist, care contrastează puternic cu abordările constructiviste inițiate și realizate de fenomenologia sociologică sau de neoinstituționalism. Individualitățile și relațiile sunt considerate ca fiind generice, în sensul că sunt eludate multe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
spirituale a societății moderne) și nici nu accentuează construcția de semnificații de către actori cu referire la ei înșiși, la „alții” individuali sau la „alții generalizați”, cum ar spune G.H. Mead. Modernitatea noastră de astăzi s-a distanțat astfel de „realismul” iluminist sau clasic al abordărilor sociologice, pentru a releva repoziționarea constructivă a actorilor sociali și afirmarea lor ca generatori sau constructori ai societății în care trăiesc. Societatea nu mai este privită ca naturală, dată, obiectivă, exterioară, determinată, ci ca produs istoric
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu mai este privită ca naturală, dată, obiectivă, exterioară, determinată, ci ca produs istoric, contextual și cultural al acțiunilor lor saturate de semnificații. Ieșirea din realism coincide astfel sociologic cu intrarea în constructivismul cultural centrat pe agenția umană. 2. Discursului iluminist despre societate și tranziție îi sunt inerente conceptele de progres și evoluție. Concepției biologice evoluționiste a lui C. Darwin îi corespunde un discurs sociologic centrat pe progresul legic (Comte, Marx), care, uneori, e formulat în termenii programatici ai soluționării conflictelor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tip nihilist, catastrofic sau apocaliptic. Modernitatea consacrării le-a și experimentat pe unele, de exemplu, în forma „socialismului (comunist) de stat” sau a fascismului. După eșecul istoric al acestora, modernitatea și-a reluat cursul istoric capitalist deja consacrat. Deși „proiectul iluminist” al sociologiei și al altor științe sociale s-a vrut a fi unul eminamente științific, el și-a asociat consecvent o filozofie și/sau o ideologie justificative. Științificitatea sociologică ar rezulta din aplicarea metodologiei de cercetare din științele naturii, din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Științificitatea sociologică ar rezulta din aplicarea metodologiei de cercetare din științele naturii, din observarea și experimentarea socială ce procură date empirice despre societate. Cu rare excepții (e.g. Durkheim despre sinucidere sau Marx despre clasa muncitoare din Anglia epocii), sistemele sociologice iluministe sau de sorginte iluministă au fost în cel mai bun caz comparative și cel mai adesea istoriste. Explicația rezultată a fost una eminamente istorică. Societatea apare ca o totalitate integratoare ce dispune de o statică de tip conflictual și o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din aplicarea metodologiei de cercetare din științele naturii, din observarea și experimentarea socială ce procură date empirice despre societate. Cu rare excepții (e.g. Durkheim despre sinucidere sau Marx despre clasa muncitoare din Anglia epocii), sistemele sociologice iluministe sau de sorginte iluministă au fost în cel mai bun caz comparative și cel mai adesea istoriste. Explicația rezultată a fost una eminamente istorică. Societatea apare ca o totalitate integratoare ce dispune de o statică de tip conflictual și o dinamică rezolutivă de tip
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dispune de o statică de tip conflictual și o dinamică rezolutivă de tip evolutiv. Fiecare sistem și-a elaborat propria „istorie”, rezultând variante de „istorii”. Probabil de aceea, J.-F. Lyotard a putut spune despre cunoașterea socială produsă în cadrul „proiectului iluminist” că a luat forma unor „povești” sau „narațiuni” care și-au legitimat propriul statut și regulile de producere prin invocarea unor „metanarațiuni”. „Știința obiectivă”, consideră Lyotard, a fost de fapt un mit, o fabulă, o poveste saturată de experiențe personale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
experiențe personale, sociale sau naționale și justificată timp de aproape 200 de ani de legende istorice cum ar fi „generarea bunăstării”, „dialectica spiritului”, „emanciparea subiectului rațional sau muncitor”. Ceea ce Lyotard chestionează este științificitatea obiectivă, rațională, progresivă a cunoașterii produse de iluminiști și urmași, mai precis legitimitatea științificității acestei cunoașteri, care este susținută prin invocarea unei instanțe exterioare, ce nu ține cont de natura reală a cunoașterii produse. Astfel, în diferite proiecte iluministe, progresul social sau uman a putut fi privit ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este științificitatea obiectivă, rațională, progresivă a cunoașterii produse de iluminiști și urmași, mai precis legitimitatea științificității acestei cunoașteri, care este susținută prin invocarea unei instanțe exterioare, ce nu ține cont de natura reală a cunoașterii produse. Astfel, în diferite proiecte iluministe, progresul social sau uman a putut fi privit ca progres al ideii însăși pe calea unei spirale a emancipării spirituale („dialectica Spiritului” la Hegel, de exemplu), ca rezultat al aplicării științei (sociale) pentru eliberarea de exploatare și emanciparea „subiectului rațional
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca rezultat al aplicării științei (sociale) pentru eliberarea de exploatare și emanciparea „subiectului rațional sau muncitor” (la Marx) sau ca aplicare a științei pentru realizarea progresului tehnologic și a creșterii economice („generarea bunăstării” la Pareto). Critica făcută de Lyotard „proiectului iluminist” vine, evident, dintr-o altă epocă a modernității și intenționează să marcheze ruptura acestuia în raport cu precedentele. Evoluția sau progresul teleologic, imaginate de iluminiști și afirmate cu consecvență de-a lungul modernității consacrării, își pierd aproape complet atractivitatea în prezent. În locul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru realizarea progresului tehnologic și a creșterii economice („generarea bunăstării” la Pareto). Critica făcută de Lyotard „proiectului iluminist” vine, evident, dintr-o altă epocă a modernității și intenționează să marcheze ruptura acestuia în raport cu precedentele. Evoluția sau progresul teleologic, imaginate de iluminiști și afirmate cu consecvență de-a lungul modernității consacrării, își pierd aproape complet atractivitatea în prezent. În locul unui progres presupus, asumat, legitimat din afară și proiectat într-un viitor imprevizibil sau în speranțe mereu amânate, modernitatea noastră reflexivă optează pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
adevăr în spiritul epocii noastre să admitem că ne aflăm la începuturile acelei modernități ce trebuie să-și considere propriile produse ca obiecte ale reflecției în vederea modernizării modernității. Să considerăm ca exemplu știința, adică tocmai acea instanță pe care proiectul iluminist a considerat-o ca fiind rațională, opusă tradiției și, prin progresul tehnologic generat, ca sursă a dezvoltării societății industriale. Vom constata de îndată că numeroase ilustrări vor proba că știința a adus numeroase beneficii modernității consacrate. Dar cum poți evita
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ne-am afla în acea modernitate reflexivă care nu respinge tale quale progresul sau evoluția, ci le temperează prin cunoașterea beneficiilor, dar și a riscurilor pe care le generează (Ulrich Beck). Așa cum am văzut, unul dintre cele mai utilizate concepte iluministe este cel de rațiune, din care au fost derivate raționalitatea sau raționalizarea. De fiecare dată, rațiunea a fost asociată cu știința, iar ambele au fost opuse tradiției, care a fost identificată cel mai adesea cu religia, iar uneori cu elemente
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualitate să-și realizeze propriile proiecte de viață și identități în cadrul structurilor de apartenență. Relația tensionată dintre individualitate și structură și-a schimbat cursul într-o singură direcție: creșterea autonomiei individuale. De aceea, în timp ce în perioada de dominare a „proiectului iluminist” al modernității, clasele sociale, adică grupurile separate prin granițe economice, sociale și culturale distincte și incluzând persoane animate de interese și stiluri de viață relativ omogene, defineau identități, destine și practici sociale, culturale, ideologice și politice profund diferențiate și opuse
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Odată cu aceasta, raportarea la clasele sociale, pentru a explica diferențieri sau convergențe în economie, politică sau cultură, s-a diminuat în mod remarcabil. Mai mult, utilizarea conceptului de clasă apare astăzi ca un indiciu ideologic al identificării cu un „proiect iluminist” de analiză socială și de distanțare față de practicile culturale și de dinamica economiei specifice unei noi epoci a modernității. Individualismul iluminist continuă ca opțiune, dar este înlocuit de acea individualizare a proiectelor de viață care nu este compensată decât de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mod remarcabil. Mai mult, utilizarea conceptului de clasă apare astăzi ca un indiciu ideologic al identificării cu un „proiect iluminist” de analiză socială și de distanțare față de practicile culturale și de dinamica economiei specifice unei noi epoci a modernității. Individualismul iluminist continuă ca opțiune, dar este înlocuit de acea individualizare a proiectelor de viață care nu este compensată decât de multiplicarea asociațiilor și organizațiilor în cadrul unei „societăți civile” tot mai active și mai preocupate de controlul societății politice și economice formale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca fapt social și conceptele sociologice ce-i corespund se află (sau nu) în corespondență; 2. de a prospecta măsura în care modernitatea noastră de astăzi, reflexivă cum se consideră a fi, optează pentru: a) să se despartă de „proiectul iluminist” ori b) să-l continue prin aprofundare sau 3. pur și simplu să se preocupe critic și constructiv de propriile cristalizări și constelații. Dacă la primul aspect, al constituirii, m-am referit mai pe îndelete, ultimul, cel al opțiunii actuale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
condiția postmodernă. Din perspectivă sociologică, teza postmodernistă vizează, pe de o parte, schimbările dramatice ale structurilor societății moderne târzii, deja consacrate, schimbări ce se distanțează în mod esențial de formele timpurii ale modernității. Pe de altă parte, proiectul cu rădăcini iluministe al științei sociale, respectiv fundamentele gândirii sociale moderne, consider că au devenit deja sau în multe cazuri ar trebui să devină obiect al unei revizuiri de amploare. Să admitem că schimbările structurale ale modernității târzii sau recente, adică reflexive, s-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asocia atât cu existența unor discontinuități în istoria modernității, cât și cu un evoluționism ce refuză fracturările istorice tranșante. Dar ce să alegi: discontinuitatea tranșantă sau continuitatea evolutivă? Întrebarea seamănă flagrant cu cea pe care și-o puneau mai înainte iluminiștii și urmașii lor imediați, deși în contexte sociale, politice și culturale diferite. Perspectiva discontinuităților aduce cu sine nevoia de a reflecta asupra tranzițiilor modernității, pe când cea evoluționistă ar reinstitui ceea ce postmodernii numesc „marile narațiuni” ale istoriei, adică acele „povestiri” ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
îl susțin, este menit să răspundă nevoilor de cunoaștere ale contemporanilor, să le stimuleze „imaginația sociologică” (C. Wright-Mills) și, prin aceasta, să facă modernitatea lor cât mai reflexivă. Ne aflăm astfel în perioada în care teoriile sociologice clasice, de sorginte iluministă, și-au diminuat forța explicativă și trebuie, fie și parțial, să ne despărțim de ele. Modernității târzii trebuie să-i corespundă o nouă paradigmă a explicației sociologice. În continuare, voi explora implicațiile unei astfel de opțiuni, concentrându-mă asupra unor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este că astfel de analize diferențiate ale tranzițiilor societale, atât de puțin interesate de o cuprindere teoretică într-adevăr comprehensivă, trebuie a) să devină de acum complementare și b) să se distanțeze de unele presupoziții și demonstrații derivate din „proiectul iluminist”. Această complementaritate și distanțare ar avea două surse constitutive: una este substanțială, adică ține de natura dezvoltării sociale, iar alta este disciplinară, referindu-se la specificul sociologiei ca „știință a tranziției societale”. Să ne referim la fiecare sursă. Mai întâi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]