822 matches
-
Numai o articulare între aceste mecanisme ar clarifica deliberarea. Soluțiile sînt numeroase. Se poate imagina un sistem format din patru camere egale (Parlament, adunare a parlamentelor naționale, Senat al regiunilor și o adunare profesională). Sau ar putea fi, de ase-menea, imaginată fuzionarea lor. Fără îndoială, formula cea mai clară ar consta în transformarea Parlamentului european în coordonatorul celorlaltor camere. Fiecare dintre aceste camere și-ar consulta interlocutorii privilegiați, ar conduce propria deliberare, după care se va face o sinteză în cadrul adunării
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
care sunt aruncate spre cer, vrăjmașe, în fantastice blocuri negre de apă și se prăbușesc mugin în prăpastie, iar de cealaltă parte, toată zarea fierbe în spumă albă, prin care înnegresc, ici colo, vârfuri ascuțite...". Tabloul romantic al elementelor dezlănțuite imaginat, pictural, de Géricault se reifică brusc sub ochii lectorului: "Din când în când vine un val năprasnic și, urlând, cade asupră-le; luntrea pârâie; oamenii se încleștează de crengi, s-o țină pe loc; valul trece, lăsând din nou apă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Eco identifică zece tipologii medievale pe care le analizează în prezent postmodernitatea. Ceea ce merită semnalat este faptul că multe din ele au generat modele care se regăsesc în forme ale culturii populare actuale. Astfel, există tipologia medievală mitologică ca pretext, imaginată ca o scenă pe care sunt plasate personaje contemporane (în ficțiuni gen thriller); există reinterpretarea ironică, parodierea Evului Mediu (în fanteziile eroice despre America secolului al XIX-lea). Există fațetele barbare și romantice ale Evului Mediu, ilustrate de tipurile contemporane
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și în videoclipuri excedează în feminitate, fiind de obicei asociată cu imaginea femeii fatale sau cu o imagine de Marie-Magdalenă disprețuitoare și lipsită de căință. Costumele Madonnei, gesturile ei, mișcările și pozele sunt simboluri ale unui corp creat artificial sau imaginat și ale unei identități provizorii, în continuă schimbare. Deoarece travestiul în general revelează genul ca imitație, ca formă fără conținut, travestiul Madonnei este la fel de carnavalesc ca și costumația ei de femme fatale. Discursul ei exagerat feminin este la fel de parodic. Artista
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mitică, înainte ca pământul să fie descoperit, sub forma unui tărâm de basm, utopic, fără inhibiții și constrângeri. Astfel, ideea de America a servit drept "un ecran uriaș pentru proiectarea dorințelor care erau nu numai europene, dar și americane 256". Imaginată mai degrabă ca non-europeană decât ca o copie fidelă a Europei, America a oferit întotdeauna un contrapunct pentru cultura europeană, devenind astfel simbolul spațiului în care visurile devin realitate. De aici, miturile americane, în care nu cred doar americanii, dar
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
vieții; ea se traduce printr-un umor exercitat asupra omului și a deșertăciunilor ce-l ispitesc, prin frîna bunului simț care socotește nebunie orice salt peste umbra proprie și peste condiția naturală, printr-un sarcasm al fanteziei, revelator în peripețiile imaginate, dar și prin iluzia esențial orientată că viața după capriciul poftelor ar fi mai frumoasă decît viața cu strădaniile și tihna ei modestă." Călinescu încadrează firesc, atît pe Ion Luca cît și pe Mateiu în tagma balcanicilor "cu îndepărtat sînge
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
grecesc είκών, de la είκω (a semăna) are, la origine, sensul de asemănare (în limba latină imago; în slavă ikona sau obraz) și poate avea mai multe înțelesuri: imagine, reprezentare, chip, portret. Vorbind despre discurs, imaginea ca reprezentare văzută, nu cea imaginată (imaginară), a fost și rămâne întâiul locutor. Susțin acest aspect de prim locutor al imaginii prin aceea că orice este vizibil transmite un mesaj, se află într-un anumit context, temporal și spațial și este supus interpretării. Mesajul transmis de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
induce iluzia verosimilității. Dacă luăm în considerare al doilea caz, al sensului restrâns permis de poetica vizionara, trebuie sa punctez că subiectul își imaginează ceva care, de îndată ce a fost proiectat de facultatea intelectuală implicată, devine o realitate autonomă. Astfel, lumea imaginata își devine autosuficientă și funcționează pe propriul suport; mai mult, ea nu are nevoie de judecată exterioară a unui alt subiect. În această etapă a demonstrației, devine importantă de evidențiat relația dintre imaginea (mentală) și imaginația. Unii teoreticieni s-au
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
and dismay" (E: 66). A doua parte din The Song of Los și a patra din ansamblul general, Asia descrie asaltul disperat al forțelor contrarevoluționare. Potrivit lui David Punter, acei "Regi ai Asiei" constituie "simboluri ale dominației care nu se căiește, imaginate arhaic în feudalism" (1981, p. 14). Sunt de părere că aceste personaje configurează percepțiile limitate, apte de a funcționa doar la nivelul unor premise empirice și de aceea concepând relațiile interumane în termenii unei servituți, nu a unui schimb social
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
minds / Into confused perturbation & strife & honour & pride / Is a deciet șo detestable that I will cast thee ouț" (E: 390). În fine, Urizen este constrâns să-și accepte erorile intelectuale, dar, precum se întâmplă frecvent în schema metafizica adesea contradictorie imaginata de Blake, el nu obține purificarea instantanee în urma acestui act cathartic, cum ar fi dictat epistemele clasice. Eul creator substituie dezideratul grecesc pentru cumpătare și măsură (pan metron ariston toate lucrurile în moderație) cu propensiunea romantică pentru forme nelimitate și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
-lea, dezvoltă o analogie similară între artă construirii unei case și cea a scrierii unui poem. Pentru mai multe amănunte, cf. Preminger, Hardison, Jr., si Kerrane, 1974, pp. 388-389. 204 Trebuie avut în vedere faptul că, în Milton, Golgonooza este imaginata că înglobând întreaga Britanie: "From Golgonooza the spiritual Four-fold London eternal / În immense labours & sorrows, ever building, ever falling, / Thro Albions four Forests [...]" (E: 99). 205 Cf. și Damon, 1988, p. 162. 206 Pentru o utilă analiză a celor patru
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
echilibrate de enigmatic pe care le oferă schema unui roman așa-zis „bun”, dacă ar fi să vulgarizăm problema, ci este, mai curând, un răspuns care provoacă la reflecție: „Habar nam. Istoria asta pe care o povestesc e în întregime imaginată. Aceste personaje create de mine n-au existat decât în mintea mea[...].” Mărturisire, destul de șocantă prin nonșalanța ei, pentru cititorul obișnuit, fără o prea mare experiență pe tărâmul marii grădini a literaturii, dar nu de neînțeles pentru cel care are
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
este că această comparație nu sesizează faptul că Internetul stimulează dezvoltarea sferelor macropublice. Există o categorie de beneficiari cu "prezență pe rețea" care folosesc Internetul nu ca navigatori, ci ca cetățeni care inițiază controverse cu alți membri ai unor "comunități imaginate" îndepărtate privind probleme de putere și de principii. Asociația pentru Comunicații Progresive (APC), de exemplu, funcționează ca o rețea mondială de parteneriat, cu membri interesați de furnizarea de servicii de comunicare computerizată, ieftine dar performante, în scopul întăririi rețelei și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
odată prezentă, imaginea creionează în mintea individului anumite trăsături, reînvie sentimente sau creează altele noi, fără să fie nevoie să facă trimitere la un obiect existent. Însă, în toate situațiile, așa cum subliniează Martine Joly, imaginea "depinde de producția unui subiect: imaginată sau concretă, imaginea trece prin cineva care o produce sau o recunoaște"509. Din acest punct de vedere, reprezentarea presupune abandonarea separației subiect-obiect, obiectul fiind definit de relația subiect-obiect întrucât o reprezentare este întotdeauna o reprezentare a cuiva despre ceva
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
circumstanțele în care acesta are loc" (p. 424); c) prozopografia: "descriere ce are drept obiect imaginea, corpul, trăsăturile, calitățile fizice, sau doar exterioare, atitudinea, felul de a se mișca al unei ființe animate, reale sau fictive, adică pur și simplu imaginate" (p. 425); d) etopeea: "descriere ce are drept obiect moravurile, caracterele, viciile, virtuțile, talentele, defectele, în fine, trăsăturile morale, pozitive sau negative, ale unui personaj real sau fictiv" (p. 427); e) portretul: cu această categorie, Fontanier are în vedere asocierea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
textului la receptarea acestuia) 1) Am crescut numărul numelor proprii (locuri, persoane, personaje), adică am multiplicat referințele exacte și precise). 2) Am făcut comparație cu locuri și obiecte cunoscute aici. 3) Textul meu lasă să se observe, să fie reprezentate (imaginate) destul de exact ceea ce am căutat să arăt, descriu. volum și proporții, amplasare, localizare, culori, materiale. 4) Progresia, ordinea textului meu; într-o viziune globală (sau impresie generală) trec la descrierea detaliată a unuia dintre obiectele observate (tablou, stradă, persoană, stand
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
baza sau fundamentul oricărei forme de comunicare.18 Sintagma consacrată, așadar, comunicării intrapersonale îi sunt atribuite funcții de maximă însemnătate în contextul derulării generale a proceselor fiziologice și psihologice umane: vorbirea interioară/limbajul interior, reflecția, conceptele referitoare la sine, interacțiunile imaginate, funcționarea creierului etc. Specialiștii care susțin conceptul sunt de părere acest tip de comunicare constă în procesul de transformare și interpretare a diferitelor semnificații, în interiorul individului; problematizarea, formularea de întrebări și răspunsuri, monologul interior dau substanță acestui tip de comunicare
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
difuzare); celălalt organizat pe reglementarea atitudinală a informației la un grup ierarhizat și informat (propagare); și ultimul implicînd asimilarea stereotipică a datelor pentru un grup de adepți, militanți sau soldați care caută resurse mintale pentru a combate un inamic real, imaginat sau imaginar (propagandă). Sisteme "central"/,,periferic": ierarhizare în două structuri complementare ale unei reprezentări. Sistemul central compus din cogniții non negociabile, din definiții ale obiectului, din prescripții și norme este calitativ generator și organizator de scheme ale sistemului periferic mai
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
gîndește un alt personaj, iar cititorii primesc informații cu privire la acele gînduri, aceștia din urmă ar putea cu ușurință să aștepte prea mult de la un personaj. De exemplu, ei s-ar putea aștepta ca personajul să ia în considerare sentimente doar imaginate, iar în acest caz Steyn va vorbi mai încet, întrucît vocea sa o deranjează pe Ottilia. Dar Steyn nu poate ști acest lucru, pentru că nu se află în cameră sau, în alt caz, pentru că iritarea nu s-ar exprima în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de o „uluitoare cordialitate“. Povestitor colorat, îi făcea pe ascultători să se tăvălească de râs sau îi surprindea prin observații de o neobișnuită bruschețe... Dacă membrii grupului Hariga n-ar găsi printre ei nici unul care să-i semene, ar trebui imaginat. Un bărbat, să zicem, brun, cu chipul alb delicat și cu brațe puternice. Mai curând scund, cu o privire vie și mioapă și umerii drepți, ciolănoși. Zvâcnind ca un arc sau încremenind multă vreme, pustiit, cu ochii goi. Neglijent, zdrențăros
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
caută să "facă posibilă practicarea riguroasă a acestei etici într-o sferă cât se poate de largă" (1990: 395). Nu ar trebui să existe nicio frontieră care să pună piedici universalizării acestui tip de etică ce trece dincolo de granițe (atât imaginate, cât și teritoriale): "Acolo unde o astfel de etică se practică în mod riguros, nu există nicio voce ce poate pretinde că se sprijină pe o bază exclusivistă, oferind această bază drept sursă pentru un adevăr necesar pe care ființele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
s-a părut miraculoasă. Atunci a început să și-o realizeze". Ceea ce face ca acest raționament să devină "argument inductiv prin ficțiune" este reiterarea anaforică a adverbului de certitudine. Ea accentuează discrepanța între situația reală (lipsa de talent) și cea imaginată, fiind, în acest caz, marca unei ironii subversive. Plauzibilul ficțiunii (certitudinea vocației scriitoricești) contrastează hilar cu realitatea: o carte scrisă "în stil analfabet (...) care vrea să intre cu tot dinadinsul în literatură". Plecând de la teoretizarea lui Angenot, Cornel Munteanu semnalează
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care, în comunicarea obișnuită, se știe, ar fi inutilă. Aici, ea prelungește eufemistic raționamentul punitiv recomandat în cazul "recidivei". În sfârșit, ipoteza fictivă mizează, fără îndoială, pe un efect comic generat de incompatibilitatea dintre statutul real al victimei și situația imaginată, ilar-absurdă, în care o proiectează autorul. De la Universitate la grajd, de la grajd în postura de obiect-obstacol și, la urmă, de rebut inutil: iată parcursul virtual al decăderii simbolice pe care-l trasează fantezia moralistului, invocând parodic "tortura lui Crist" cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
obiecte, statutul de id quo al imaginilor în cunoaștere și dublă existența a imaginilor aferente obiectelor din natură, în moduri diferite, bineînțeles, în obiect și în subiectul cunoscător. Dar imaginile joacă și un rol cognitiv pentru imaginație, căci atunci cand obiectele imaginate nu există ca atare în lumea reală a așa cum se întâmplă în cazul ființelor imaginare, precum minotaurii, zânele sau balaurii a, imaginația este forțată să creeze, din imaginile care îi stau la dispoziție și pentru care există un corespondent real
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formae quodammodo simile est verbum intellectus (Quod. Quaest., V, q. 5, a. 2, ad 2). [...] simțul extern nu formează pentru el însuși nici o formă sensibilă. Însă puterea imaginativa face aceasta, iar cuvântul mental este, într-un anumit aspect, asemenea formei imaginate. La fel cum imaginația formează uneori o imagine a unui obiect ce nu există ca atare în lumea reală, de pildă un minotaur, tot astfel intelectul trebuie să formeze o reprezentare mentală a esenței obiectului, deoarece esență nu există ca
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]