547 matches
-
aceasta postmodernă în care sunt exilat. 15 ianuarie 2004 Astăzi am lucrat ca profesor suplinitor (remplaçant, în limbajul curent) într-un colegiu din Geneva. Am ținut ore de matematică și istorie. Amplasat într-un cartier bogat, frecventat de copii bogați, imbecili și fără cea mai mică urmă de responsabilitate. Imposibilă relație profesor-elev. Toate verigile tradiționale ale pedagogiei sunt rupte. Nu mai există respect față de profesor, nu mai există note; capacitatea de a pedepsi a profesorului a devenit quasi-nulă. Meseria se feminizează
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Hârtie de proastă calitate (ca mai toate timbrele emise în România, îți dai seama imediat că este vorba de un timbru de Lumea a Treia...), plus un desen special pentru Zece ani de la deschiderea negocierilor de aderare la UE. Mesaj imbecil, inutil, grotesc, "festivism" românesc cu iz de Cântarea României, când orice motiv politico-ideologic era bun pentru a serba ceva. Memoria comunismului are mâna lungă. 17 ianuarie 2005. Tocmai s-a terminat "Miss Piranda 005", spectacol organizat la Sala Palatului din
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
doar atât "căutăm femeie urâtă". La Geneva, la Biroul de Plasare al Universității, era mai simplu. Atunci când persoana care dădea anunțul nu dorea să angajeze un negru, spunea "caut persoană de tip caucazian"... Privesc fără a urmări atent o emisiune imbecilă de divertisment pe TV5, singurul post care poate fi privit aici în Canada nu are publicitatea care confiscă tot programul, ca în cazul celorlalte canale. Emisiunea este una tipic franțuzească, cu mult public, multe culori, conversație superficială bazată pe sentimente
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
să las palmele să freamăte boierește! Îmi propunea să-mi devie în locul tău un copil sufletesc, să rămână în casă în lipsa mea, să meargă la Mang[alia] după provizii, să-mi facă piața aici. Nu, zău!! O întrevedere oțioasă și imbecilă cu parteneri șerbi. Rezultatul: deocamdată Chirana, cu cozile ei blonde revăr sate pe perină, doarme în patul meu. Urmarea, pe mâine, ca în romanele de senzație. Și acum comisioanele: telefon lui Biemel, natural imposibil de găsit, [și] Sabinei; i am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
scriam, au venit de la administrația blocului să plătesc pentru combustibil cinci mii lei: vezi mutra mea! Am fixat ziua de 25 octombrie. Cred că va trebui să fac un împrumut la Casa Corpului Didactic. Scrisoarea aceasta a doua e complet imbecilă. Mi-e frig și mâinile sunt înghețate. Țevile caloriferului sunt încă înghețate și nu s’a putut da căldură. În Wilson era azi cald și bine, iar la școală avem căldură de 10 zile. Mamie, iubita mea, nu pot vedea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fond o slăbiciune, căci asemeni tuturor națiilor civilizate românii trebuie să manifeste un sănătos egoism, curmând definitiv orice imigrație” <endnote id=" (130, p. 851)"/>. În 1935, Mircea Eliade crede că acest tip de reacții, câteodată alarmiste, sunt generate de un „imbecil complex de inferioritate” față de străini. Cu acest prilej, și el glosează pe marginea toleranței românilor, fără să-i nege caracterul „proverbial”, dar și fără să uite să pună acest adjectiv Între ghilimele : „Toleranța noastră «proverbială» este o tărie, nu o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
când am fost informați că "deocamdată" bugetul e aprovizionat din sumele rezultate prin economiile la fondurile de salarii, realizate prin blocarea unor posturi vacante și prin... renunțarea la abonamentele câtorva telefoane. Față de această soluție care mi s-a părut absolut imbecilă, am ridicat doua degete , spunând ca am din partea MAE o propunere pentru "rotunjirea bugetului". Toți erau cu urechile ciulite, așteptând sacii cu dolari de la Externe. Textul propunerii mele era la înălțimea bugetului guvernamental : " Domnule Secretar de stat, la fiecare reuniune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Vidal are dreptate -, mințim În draci. În literatura noastr) nu exist) personaje de genul lui Tartuffe, nu exist) monștri ipocriți sau cinici Înverșunați. În locul acestora avem nenum)rate mituri nobile, pe care le aplic)m vieților noastre cu o conștiinciozitate imbecil). Tot ce facem r)u se bazeaz) pe cele mai Înalte rațiuni. Cum poate un om că Richard Nixon s) aib) o p)rere proast) despre el? Întreaga lui viat) ar putea fi prezentat) perfect pe copert) de Saturday Evening
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
aceeași măsură ca individul neinhibat care defechează confortabil În prezența altuia ce flecărește În timp ce face baie sau ca individul care participă la uriașe demonstrații sau se Înscrie Într-un sindicat pentru a se pierde În ele. Somnul este cea mai imbecilă frățietate din lume cu cele mai grele Îndatoriri și cele mai primitive ritualuri. Este o tortură mentală care mi se pare degradantă. Încordarea și istovirea pe care le produce creația mă silesc deseori, din păcate, să Înghit o pastilă cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
atunci. Max a rezistat din 1908 până În 1910 și mi-a câștigat admirația Într-o zi de iarnă la St. Petersburg, când obișnuita noastră plimbare de dimineață a fost tulburată de un incident violent. Niște cazaci cu fețe fioroase și imbecile Învârteau niște bice, Îndemnându-și căluții care se ridicau În două picioare și fornăiau, să dea buzna Într-o gloată de oameni, agitată. O mulțime de căciuli și cel puțin trei galoși zăceau ca niște pete negre pe zăpadă. O
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și în fiecare noapte pe tot globul, tocmai de asta e cel mai senzațional. Cine nu se minunează că se nasc copii și cresc, acela nu se tulbură nici de masacrarea inocenților, nici de variatele forme ale genocidului, nici de imbecila devastare a planetei. Inumanitatea nu e ceva nou, dar a devenit mult mai sofisticată. În materie de inumanitate, lumea de azi nu se mai satisface cu simpla bestialitate (menținută, totuși, în mod planificat), ci pretinde o deosebită competență sau „profesionalism
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cei care cred că tot răul vine de la Opoziție și Parlament. Sunt cei pentru care chemarea minerilor la 14 iunie 1990 nu e o crimă strigătoare la cer și în veci iremisibilă. O lume fără reprezentarea trecutului e o lume imbecilă, o lume fără onoare, o lume fără valoare. E o lume inexorabil sortită să dispară. O lume amnezică nu poate fi o societate civilă, ci doar un agregat de hominieni. Comunismul și sovietizarea asta au vrut să facă în Estul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lume fără valoare. E o lume inexorabil sortită să dispară. O lume amnezică nu poate fi o societate civilă, ci doar un agregat de hominieni. Comunismul și sovietizarea asta au vrut să facă în Estul Europei : o lume amnezică și imbecilă. Și în nu mică măsură au reușit. Societatea noastră e mutilată sufletește și oarecum decerebrată. Ni se tot spune de unii să uităm ce a fost și să fim uniți. „Unire, unire !” - repetă benevolenți toți cei care au ceva de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dar era evident că omul era bine școlit, tobă de carte nemțească. M-a tulburat, nu știu de ce, această tiradă „dialectică” a lui Miron Constantinescu (deși, evident, aveam despre el o părere mizerabilă, dar omul nu părea nici ignorant, nici imbecil ; în ultimă instanță era și una, și alta). Dar m-a tulburat. Filozofie ? Termeni de producție ? Păcatele mele ! Era deja seară. Am stat acolo ce-am mai stat, dar devenise plicticos. Am plecat la restaurantul Uniunii Scriitorilor, adică la „Doamna
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ale revistei, pagini „de serviciu” ale secretarului de redacție. Într-o scrisoare din 1911 către Brătescu-Voinești, mărturisește : „Între oamenii sau cu oamenii pe care nu-i cunosc de mulți ani și cu care n-am avut «comerciu» lung, mă simt imbecil, vorbesc lucruri de pe lumea cealaltă, conștient că spun prostii și mă fac de râs. Scrisorile, după ce le scriu, îmi fac impresia unor lucrări dizgrațioase și le dau la cutie cu un penibil sentiment că am comis un lucru ireparabil. Noroc
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lui Dumnezeu. Euthanasia înseamnă spolierea de filozofie a medicinii. Numai un înțelept poate decide; bolnavul trebuie să fie un înțelept, cel care decide trebuie să fie un înțelept... însă înțelepții sunt rari, foarte rari. * Am auzit și argumentul nu doar imbecil și antimedical, ci lugubru: euthanasierea înseamnă reducerea unor costuri. Alegem, avem drept de alegere, cine trebuie să trăiască, și anume, cel care ne costă mai puțin. Sunt doctor, știu că se mai gândește și așa, "economic", și știu că se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
general pentru a se duce repede la suveran, iar acesta, puțin mai tîrziu, îl primea pe Perticari, auzind chiar din gura acestuia mesajul regelui Carol. Întărindu-i sensul cu mișcări dezordonate, se lansa apoi într-o violentă diatribă contra "politicii imbecile a acestor domni de la Budapesta". "Peste opt zile plec la Achilleion 130, în Corfu. Am să-i chem în gară la Viena pe Tisza și ai săi să le spun că ofensele aduse românilor sînt prostești și criminale în situația
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
oricare alta, literatura se transformă în artizanat. Asta în cel mai bun caz, căci de fapt totul depinde de marketing. Mai ales filmul care devine un spectacol de efecte speciale pentru adolescenți educați de mici cu desene animate violente și imbecile. Capitalismul e groparul artei și al literaturii. Astea fiind spuse, știu eu foarte bine cât poate fi de demagog președintele nostru. Vine, vorbește, promite marea cu sarea, pe urmă pleacă, uită sau nu poate întreprinde nimic în sensul făgăduielilor sale
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
academice ne zicea cu multă condescendență că tăblițele de la Tărtăria ar fi urmele unor negustori sumerieni, rătăciți pe meleagurile noastre pline de chemări, dar care și-au păstrat obiceiurile lor din Ki-en-gi. Un altul, arătîn- du-și caracterul de canalie imbecilă și criminală spune că tăblițele descoperite ar fi chiar plăsmuirea descoperitorului N. Vlassa! Să te crucești nu alta. Poc și-n traistă la vînătoarea liftelor! Situată pe malul Prutului, pe teritoriul localității Gorban din județul Iași s-au descoperit în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
își face iluzii privind efectul lor pedagogic. Bunul-simț, bunul-gust și simțul umorului nu îi dau însă pace: „Eu știu că trag în aer, dar zgomotul acesta îmi place” sau „Omul care nu pricepe gluma nu e serios, e trist sau imbecil, când nu e și trist și imbecil”. Epigramistul incontinent și impenitent („Eu fac epigrame cum face găina ouă”) se revendică de la aceleași principii, și numai celor care „nu pricep gluma” le pot părea sacrilege versurile din Strofe cu pelin de
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Bunul-simț, bunul-gust și simțul umorului nu îi dau însă pace: „Eu știu că trag în aer, dar zgomotul acesta îmi place” sau „Omul care nu pricepe gluma nu e serios, e trist sau imbecil, când nu e și trist și imbecil”. Epigramistul incontinent și impenitent („Eu fac epigrame cum face găina ouă”) se revendică de la aceleași principii, și numai celor care „nu pricep gluma” le pot părea sacrilege versurile din Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai. Cu o scrisoare
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
marilor orașe./ Săpăm și dăm de oase-n zeghe, bucăți de lanțuri și cătușe/ Cutezătorilor de veghe al lașilor mereu călușe./ Mă-urmărește această baltă, cortegiu sumbru și martir,/ Târșiți spre lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir./ Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă/ Îți vine să-i plângi de milă, de aici din fundul de cavernă/ Și văd Îndrăgostiți la ceasuri sau cârciumile ce-s ticsite/ Și escapade, și popasuri, iubirile mereu trăznite./ Când orice osândit Își duce la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lui țin de o anume modă și maschează, conștient sau inconștient, o frică obscură față de un viitor parcă din ce în ce mai plin de riscuri. Cine nu simte în asemenea momente fiori de neliniște și mușcăturile îndoielii e, fără vorbă, ori beat ori imbecil. Cum să atenuez această stare anxioasă? încerc să întîmpin Anul Nou cu mînecile suflecate a treabă: e singura atitudine care-mi dă un sentiment confortabil de continuitate. *Prima caracteristică a „conversațiilor de pahar” e că sînt pline de repetiții. Se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în varianta pop Cine sunt personajele sale? Primul e Nicolae Ceaușescu, decupat din aria de propagandă și trimis să danseze cu patru negrese goale în fața Taj Mahalului. Același nea Nicu care e urmat de bodyguarzi peste tot, fie ei generali imbecili ai armatei române sau chiar Silvester Stallone, privește cu atenție spre Omul Nou, un schelet parcă ieșit din colecția doctorului Mengele. Savanta de renume mondial în ipostaze porno (cum orice tractorist și-ar fi pus-o în cabina sa), Sergiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
de asociere și cooperare. Trebuie să înțelegem că omul singur traversează iadul, iar omul social, omul în mijlocul oamenilor, trăiește altfel, mult mai bine347. Povestea asta cu politicienii cei răi care ne distrug viața, are și o nuanță pronunțată de joc imbecil de-a ,,alergata în jurul corcodușului". Este adevărată numai că o folosim prea des și nu este singura cauză pentru care trăim rău. Războiul tuturor împotriva tuturor continuă. Când îl oprim? Când începem să ne purtăm ca niște vecini? Încercăm? De
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]