1,274 matches
-
1 i s-au adus completări prin ordinul Cabinetului MAI Nr.100. Conform acestui ordin trebuiau internați și următoarele persoane: cetățenii care lansează sau răspândesc zvonuri alarmiste și ascultă posturi de radio străine (considerate imperialiste); cetățenii care frecventează bibliotecile țărilor imperialiste și care au relații de prietenie cu acestea; cetățenii care nu se supun măsurilor guvernului privitor la colectivizare, planuri de cultură, frânarea producției cât și cei considerați exploatatori; cetățenii care se opun regimului pe motive religioase; cetățenii care, prin corespondența
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
sacre. Din toată Europa, numai partidele socialiste din Rusia și din Serbia refuză să voteze creditele de război, precum și susținerea acestuia. La rîndul său, Partidul Socialist Italian este singura secțiune a Internaționalei a II-a care, după ce a condamnat războiul imperialist, va adopta o poziție de neutralitate față de conflict. În schimb, partidele principalelor țări beligerante (Germania, Austro-Ungaria, Belgia, Franța, Marea Britanie) găsesc motive bine întemeiate pentru a justifica masacrul și pentru a-și susține guvernele. Această răsturnare incredibilă pune probleme. Distanța dintre
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de Internaționala a II-a devine iminentă. Consolidarea și devierea opozițiilor față de război caracterizează conferința de la Kienthal, considerată drept actul de naștere al Internaționalei a III-a. Cu toate acestea, datorită situației create, tezele lui Lenin, partizan al transformării războiului imperialist în război civil rămîn încă minoritare. Zimmerwald și Kienthal 15 reprezintă o etapă importantă în regruparea opozanților în cadrul Uniunii sacre. Aceste conferințe își găsesc ecou în Anglia, în special în cadrul Partidului Laburist (Independ Labour Party); în Franța, unde s-a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
care "înființarea unui nou militarism este "singurul rezultat pozitiv al activității bolșevice"". O rezoluție înaintată de Branting, care pune accentul pe incompatibilitatea existentă între socialism și dictatură va fi în cele din urmă votată: ea "condamnă orice încălcare de către guverne imperialiste sau bolșevice a drepturilor și libertăților popoarelor și indivizilor". Conferința adoptă și decizia de a trimite în Rusia sovietică o delegație de anchetă. Doar o minoritate grupată în jurul francezului Jean Longuet și a austriacului F. Adler se mai pronunță în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
reușesc totuși să facă admisă la Hamburg necesitatea adoptării unei rezerve față de intervenția puterilor străine în Uniunea Sovietică, cerînd mișcării muncitorești de a opune "o rezistență oricărei forme de intervenție a guvernelor împotriva Rusiei". Pe un alt plan, condamnarea războiului imperialist și urmarea acestuia, reorganizarea Europei, consfințită prin tratatul de la Versailles, sînt unanime: asupra acestui punct, Franța, Anglia, Belgia și Germania sînt în deplin acord. Inițial critică față de Societatea Națiunilor, ISM își va schimba în curînd atitudinea, devenind susținătorul luptei pentru
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de neîncredere adoptată de ISM în împrejurarea dată. Speranțele lui Münzenberg nu se vor concretiza în nici un caz, iar în septembrie 1927, executivul ISM, după ce a amintit de "simpatia sa cea mai vie pentru popoarele care duc lupta împotriva opresiunii imperialiste și coloniale", precizează clar că "sarcina sa principală constă în a grupa elementele proletare ale acestor popoare sub drapelul socialismului internațional și nu în a creea o nouă organizație internațională", subordonată mișcărilor naționaliste și "intereselor politice ale unei puteri străine
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
acesteia la unul de organism care se limitează doar la schimbul de informații și de puncte de vedere, neangajînd deloc sau doar foarte puțin afiliații săi. Aversiunea Laburiștilor pentru teorie, pragmatismul lor ireductibil sînt puse în slujba politicii naționaliste și imperialiste. În perioada 1949-1950 marcată, așa cum a afirmat Jean Monnet*, de "o extraordinară efervescență intelectuală în jurul ideii europene", această atitudine vine în întîmpinarea dorințelor și iluziilor socialiștilor belgieni, francezi și olandezi. Partidul Laburist se pronunță în modul cel mai clar posibil
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
fără să clipească, Secretariatul IC traduce ordinele lui Stalin și instrucțiuni pentru diferitele partide. La ora actuală, singurul text cunoscut este cel transmis în germană prin radio partidului cehoslovac, fără îndoială pe 8 septembrie 6. Războiul actual este un război imperialist (...) În nici o țară, clasa muncitoare și, încă și mai mult, partidul comunist nu trebuie să sprijine acest război (...) deputații comuniști trebuie să voteze împotriva creditelor de război... Partidele comuniste trebuie să treacă pretutindeni la o ofensivă decisivă împotriva politicii de
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
contradicție cu această poziție, trebuie imediat să-și rectifice linia politică... Realinierea nu s-a făcut fără dificultate. Pentru partidul comunist belgian, comitetul central marchează schimbarea pe 13 septembrie, deși încă de pe 11, noi accente răzbătuseră în realitatea imediată: țelurile imperialiste ale războiului, și nu antifasciste, raliere demnă la neutralitatea Belgiei, chemare la pace imediată și ...la victoria socialismului. Căci o altă caracteristică a schimbării de atitudine ce a avut loc este următoarea: cu cît analiza se îndepărtează de realitate și
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
destul de sinceră în ochii IC. Jacques Duclos provoacă atunci o lovitură de teatru: la 1 octombrie, deputații comuniști adresează președintelui Adunării, Edouard Herriot o scrisoare ce pledează pentru pace și negociere (cu Hitler). Din mers, Germania hitleristă și provocatorii războiului imperialist sînt asociați în virtutea unor asemănări 7. În Marea Britanie, va fi și mai greu să fie acceptată schimbarea. În fața comitetului central întrunit la 24 septembrie, Harry Pollitt apără poziția adoptată și destăinuie că a refuzat cu bună știință difuzarea unei telegrame
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
distanțare ar fi putut însemna o dezertare morală în fața inamicului. Noua atitudine a IC este reconfirmată de către Gheorghe Dimitrov în articolul din noiembrie 1939 "Războiul și clasa muncitoare din țările capitaliste", imediat difuzat în toate țările implicate. Articolul teoretiza războiul imperialist și ștergea diferența dintre agresori și agresați. Franța și Marea Britanie poartă responsabilitatea principală a conflictului. Socialiștii își regăsesc locul lor din 1928 în avanpostul imperialismului. De asemenea, partidele comuniste trebuie să se debaraseze de elementele putrede și de oportuniștii care
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
protest, unică în analele războiului, deoarece era dirijată împotriva abuzurilor și a actelor de violență antisemite la Amsterdam. "De Waarheid", organ central al partidului, a prezentat totuși mișcarea, denaturînd-o, nu numai un protest împotriva terorii naziste, ci și împotriva războiului imperialist însuși 18. Evenimentele din Bulgaria, apoi în aprilie, invadarea de către germani a Greciei și a Iugoslaviei, provoacă clarificarea unei linii la care experiența de pe teren, atît în Europa occidentală tezele belgiene ne indică aceasta cît și în Balcani, a contribuit
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
aici viziunea bipolară a sovieticilor: Cu cît ne îndepărtăm de sfîrșitul războiului, cu atît mai clar apar cele două principale direcții ale politicii internaționale de după război, corespunzînd dispunerii în tabere principale a forțelor politice care operează pe arena mondială: tabăra imperialistă și antidemocratică, pe de o parte, și tabăra antiimperialistă și democrată, pe de alta7. Noua sarcină a partidelor comuniste este deci de a prelua drapelul apărării independenței naționale și a suveranității țării lor și, de fapt, apărarea doctrinei sovietice în
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
asemenea evoluții interesante în această perioadă. De exemplu, partidul comunist irlandez, care s-a făcut remarcat întotdeauna prin pozițiile sale foarte pro-sovietice, adoptă în 1962 un program care acceptă calea pașnică spre socialism, preconizînd reunificarea irlandeză și independența față de controlul imperialist britanic. Interesant de remarcat sînt și evoluțiile divergente pe care le cunosc două partide clandestine, aflate pradă unei situații asemănătoare: partidul comunist spaniol și portughez. Destalinizarea a favorizat o evoluție strategică a PCE. Partidul insistă asupra necesității recrutării de noi
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
din Europa occidentală una dintre prioritățile partidelor comuniste. În timpul reuniunii constitutive a Kominform-ului, Jdanov precizase această datorie: Din moment ce marea parte a conducătorilor partidelor socialiste (în special cel muncitoresc englez și cel socialist francez) se comportă ca niște agenți ai cercurilor imperialiste ale Statelor Unite, partidelor comuniste le revine rolul istoric de a se așeza în fruntea rezistenței la planul american de aservire a Europei și de a demasca în mod hotărît pe toți adepții interni ai imperialismului american 20. Crearea CECA, proiectul
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
national", in Cahiers d'histoire de l'IRM, nr.14, 1983, pag.22-23. 8 About Turn, pag.30-31. 9 Încă de la încheierea Pactului, secretarul general, Paul De Groot estimase că securitatea colectivă dăduse greș și a apărat imediat poziția războiului imperialist. Poziția de apărare națională nu a fost adoptată decît după ce avusese cunoștință de poziția franceză. W.F.S. Pelt, Vrede door revolutie. De CPN tijdens het Molotov-Ribbentrop Pact (1939-1941), Haga, SDU, 1990, pag.30 și următoarele. 10 Michel Dreyfus, PCF, Crises
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
imposibilă 34 . Politica reversionistă promovată de Mussolini a acutizat conflictul franco-italian. Mussolini respingea ideea Uniunii Ungaria declara că nu va adera la Uniunea Europeană dacă aceasta va menține granițele existente. Uniunea Sovietică considera Proiectul Briand ca fiind o nouă conspirație capitalist imperialistă împotriva puterii sovietice. Marea Britanie era mai mult interesat de imperiul său colonial mondial și de relațiile cu Statele Unite ale Americii decât de Uniunea Europeană. Mai mult, Marea Britanie continua să se alăture Germaniei în contracararea politicii franceze 37. Ideea de Uniune Europeană
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
în vedere că abordările lucrurilor încă neclarificate necesită, pentru a putea fi explicate, o multitudine de terminologii de valoare euristică diferită. "În momentul în care modul euristic al utilizării explorative a limbajului coagulează în sistem, psihanaliza poate deveni o <<filosofie imperialistă>> posesoare a unei terminologii extrem de pompoase."148 Lăsând deoparte aceste dificultăți și ierarhia sensurilor, se impune a recunoaște că, în experiența estetică, acest gen de abordare lasă urme clare în argumentele pe care le propune. Sensul este, oricum, un proces
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
domeniu imuabil și inflexibil, morala socială a câștigat, treptat, În democratizarea ideii de libertate și egalitate, după o dramatică confruntare a omenirii cu ideile rasiste În timpul celui de-al doilea război mondial și cu o Îndelungată experiență legată de colonialismul imperialist. Morala este legată de viața socială. Adaptarea morală este și adaptarea socială. Cele mai cunoscute studii asupra dezvoltării morale În copilărie și adolescență aparțin lui J. Piaget (1948Ă [73]. Psihologul elvețian a diferențiat două tipuri de morală În dezvoltare, la
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
că oglindă ideală a noii orânduiri fasciste. Prin mistificarea ideologiei și filozofiei partidului și prin insistența asupra modelului antic, trâmbițat în capitala cu mai mult aplomb decât în restul teritoriului, se avea în vedere crearea unei autarhii alimentate de aspirații imperialiste. Cenzură impusă de regim și necesitatea de a produce un număr mare de poezii și cântece encomiastice au determinat scindarea panoramei literaturii italiene în funcție de disponibilitatea sau refuzul de a sluji puterea. Ca reacție la apariția modelului de autor implicat activ
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
se modernizeze, să se reformeze, politic, economic, social și chiar religios, ecartul va crește și resentimentele vor fi tot mai vii; dacă va ajuta lumea musulmană să iasă din cercul vicios al islamismului, politicile sale actuale pot fi percepute ca imperialiste, sau neocolonialiste, ceea ce iarăși va exacerba resentimentele. E clar că ceva trebuie schimbat. De cîte ori religia a furnizat criteriile de bază ale politicii, aceasta a degenerat în tot soiul de fundamentalisme. Și în conflictul actual se confruntă, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
astfel comunitatea națională. Democrația americană, arată autorul, a devenit tot mai puțin reprezentativă, establishment-ul american, public și privat, cosmopolit și antireligios, s-a separat tot mai mult de poporul american, politica externă nu mai este americană, ci internaționalistă sau imperialistă. America s-a apucat să facă "ordine" în lume, să facă pe jandarmul universal. Este aceasta menirea sa? Această evoluție intră oarecum într-o logică de dezvoltare imperială a marilor civilizații. Dar, în acest fel, identitatea americană este periclitată. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a făcut presiuni pentru includerea în guvernele postbelice a unor reprezentanți ai Partidului Comunist, recent reintrat în legalitate, (partidul fusese interzis în 1924 ca urmare a acceptării tezei cominterniste "a dreptului popoarelor oprimate din România imperialistă la autodeterminare până la despărțirea de stat"), în vreme ce liderii necomuniști erau eliminați, în mod constant, din viața politică. Regele Mihai I a abdicat, din cauza presiunilor sovietice pe 30 decembrie 1947 și a plecat în exil, în același timp fiind proclamată Republica
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
există birocrație de stat (nu există administrație, nici funcție publică), nu există partide politice (nu există organizații care să se înfrunte în cursul alegerilor). Ca orice instituție umană, dêmokratia își are ambiguitățile, limitele, contradicțiile, efecte-le sale perverse. Atena este imperialistă și sclavagistă (dêmokratia, cuceriri și sclavie sunt indisociabile). Atena este inegalitară. În lumea greacă, este imposibil ca femeia să fie egala bărbatului, imposibil ca ea să aibă statutul de cetățean. La fel de imposibilă este și ceea ce noi numim egalitate economică: există
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ca pe un instrument al opresorului, ci ca pe un mijloc de a intra în circuitul universal de valori. Desigur, e greu să scapi de conjuncturile istorice și, în această accepțiune, termenul de "literatură francofonă" pare atins de scep trul imperialist, purtător de grele echivocuri. Iată de ce un grup important de scriitori de limbă franceză, avîndu-i în frunte pe Michel le Bris și Jean Rouaud, au lansat, în 2007, cu ocazia Festivalului " Etonnants Voyageurs " de la Saint-Malo, conceptul de "literatură-lume", care a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]