2,209 matches
-
impus și le-a înglobat pe altele". Patru teme principale îi rețin atenția sau patru teorii sociologice la modă în acea perioadă la Chicago: 1) "Vechea tema, a lui Louis Wirth, a societății de masă și a caracterului anonim și impersonal al marilor orașe [...]. La urma urmei, dumneavoastră sînteți taximetristul, culegeți un pasager despre care nu știți nimic și pe care nu-l veți revedea niciodată". Davis nu reține această temă deoarece ea neglijează celălalt aspect al meseriei: controlul foarte personal
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ceea ce se petrecea în cadrul relației de schimb, îmi vine ideea sa masor cît este de legat caracterul social al bacșișului de caracteristicile meseriei de șofer de taxi. De exemplu, faptul că relația între șofer și clientul său era efemera, absolut impersonala și fără nici o consecință particulară, contribuie la favorizarea bacșișului" [Davis, 1974, p. 313-315]. Fred Davis își organizează raportul observației în jurul acestei scheme, a relației efemere, prin care șoferul tinde să obțină de la clientul său un bacșiș. Analiza să asupra acestei
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cui, în ce context, cine face ce, cu cine, cum, dacă nu am putea defini, imputa, atribui etc., existența socioumană n-ar fi posibilă. Oamenii se nasc într-o lume pe care o află, o lume cu semnificații comune și impersonale care le ghidează acțiunea (prin reguli, norme, legi ce permit coordonarea). Pentru a putea descrie o acțiune între A și B ca dar și nu ca schimb (intenția este diferită), trebuie să existe dinainte reguli privind darul, dăruirea și schimbul
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fiindcă noțiunea are accepții multiple: solidaritate impusă de constrângerile mediului, de războaie, de nevoi, de obiceiuri; solidaritate electivă, bazată pe afirmarea sinelui; solidaritate naturală, ce exprimă "ordinea lucrurilor"; solidaritate contractuală, care exprimă voințele individuale; solidaritate pe termen scurt, cu caracter impersonal; solidaritate pe termen lung, care unește oameni ce nu se cunosc; solidaritate expresivă ca urmare a sentimentelor și emoțiilor; solidaritate instrumentală, conturată prin forța intereselor. Dincolo de solidaritatea ca legătură de unire între asemănători și solidaritatea ca interdependență între diferiți, se
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
practicii religioase, alături de credința în existența unei ființe supreme. Un exemplu de axiomă pentru această dimensiune este: "Există o ființă superioară care controlează universul". Ultima dimensiune, controlul destinului, se referă la credința că evenimentele sociale sînt influențate de forțe externe, impersonale, și că ceea ce se întîmplă în viață este predeterminat, existînd anumite metode prin care oamenii pot influența rezultatele predeterminării. Subiecții care înregistrează scoruri ridicate la această dimensiune acceptă contradicția logică dintre predeterminare și abilitatea lor de a modifica evenimentele predeterminate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
soarta cuiva sînt larg răspîndite în viața de zi cu zi. Pe plan individual, controlul destinului indică gradul în care un subiect individual consideră că evenimentele importante din viața sa sînt trasate "odată pentru totdeauna", așezîndu-se sub controlul unor forțe impersonale, sau, dimpotrivă, sînt predictibile și modificabile. O astfel de axiomă este: "Succesele și eșecurile unei persoane sînt determinate de soarta sa". 7.9.3. Nivelul cultural-societal al axiomelor sociale Structura cu cinci dimensiuni descrisă pînă acum se concentrează pe nivelul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cele mai multe ori, acțiunile sînt determinate de nevoi și interese care intră în conflict chiar cu sistemul de valori pe care îl declarăm? Răspunsul la aceste întrebări este negreșit unul complex, deoarece nu poate fi articulat dintr-o perspectivă generală și impersonală fără a lua în considerare situația specifică în care se află individul la momentul respectiv. Să reținem, dincolo de aspectele contradictorii anterioare, unanimitatea cercetătorilor din registrul psihologiei sociale în a decide că valorile constituie cel mai consistent predictor al structurării atitudinilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
expresie a personalității etnice, diferențiază popor de popor; tehnica însă, ca expresie a vieții materiale, e uniformă și conține, mai mult decât filosofia chiar, principiul generalizării, al unei generalizări concrete și efective. Produsele ei se pot repeta la infinit, sunt impersonale, internaționale, sunt valabile pretutindeni la fel. Produsele culturii însă nu se pot reproduce ca o mașină care, odată inventată, se repetă în milioane de exemplare și s-ar putea folosi fără să angajeze sufletul. O filosofie ca a lui Platon
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ortodoxă cântată e un torent de evlavie fierbinte ca sufletul din care izvorăște. O liturghie romanocatolică, susținută de orgă sau de orchestră, are măreție teatrală, dar n-are intimitate. Cel puțin pentru modul nostru de a simți, ea pare ceva impersonal și artificial. Admiri efectul artistic și uiți că ești în rugăciune de adorare. Bineînțeles, aceste restricții ortodoxe au repercusiuni dincolo de Biserică, în creația culturală. Nici în afară de cult popoarele ortodoxe n-au zămislit o sculptură monumentală și o muzică instrumentală de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dumnezeu, e frumusețea perfectă sau absolută. Afirmând această propoziție, teologia, care până la un punct merge mână în mână cu metafizica, se deosebește de ea prin faptul că, pe când în metafizică frumusețea în sine sau frumusețea absolută e un concept abstract, impersonal și vag, în teologie ea e identică cu însăși ființa lui Dumnezeu. În metafizică, frumusețea în sine e o concluzie dialectică a operației de simplificare și absolutizare a frumuseții relative, adică e ideea tuturor ideilor de frumos. În teologie însă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ea se comunică de la sine frumuseților relative din lume, precum se comunică existența, viața sau bunătatea și iubirea. în estetica metafizică a lui Schopenhauer bunăoară, care e sinteza celei platonice și a celei kantiene, frumusețea e o idee veșnică, dar impersonală. Gândirea lui Schopenhauer e ateistă și exclude atributul de personalitate vie a ideii veșnice. În consecință, această idee veșnică nu e prevăzută cu inițiativa proprie de a-și comunica frumusețea, ci numai puterea geniului creator, întrevăzând-o prin contemplație, ia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
veșnică nu e prevăzută cu inițiativa proprie de a-și comunica frumusețea, ci numai puterea geniului creator, întrevăzând-o prin contemplație, ia inițiativa de a o repeta va opera de artă. De asemenea în platonism ideea frumuseții e veșnică și impersonală; ea există în cerul zeilor, fără comunicabilitate față de lumea văzută. Dar cum Platon crede în preexistența sufletelor, aceste suflete, înainte de a se întrupa pe pământ, au existat și ele în cerul zeilor, în societatea ideii frumoase. Sufletele fiind prevăzute cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
chip unic și veșnic”. Cu alte cuvinte, el e absolut și independent, el e realitatea obiectivă, suficientă sieși. Dar, absolut și transcendent, frumosul divin se caracterizează prin comunicabilitate față de toate lucrurile din lumea creată. El nu se concepe static și impersonal ca ideea frumosului metafizic al filosofiei, pentm că frumosul divin e „cauza creatoare care pe toate le mișcă”. Frumusețe primordială conține în sine cu anticipație toate lucrurile frumoase din lume, modelate apoi în timp și în spațiu. „Căci toată frumusețea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
E adevărat că principiul ei, după care atât natura cât și arta revelează deopotrivă invizibilul în vizibil sau inteligibilul în sensibil, e mai aproape de sensul teologic al frumosului. Dar, după cum am observat, inteligibilul acesta conceput ca o idee abstractă și impersonală echivalează cu o ficțiune idealistă, ceea ce e cu totul altceva decât Dumnezeu ca frumusețe absolută și creator al frumuseților din lume. Din concepția esteticii tradiționale, acceptabilă întru totul e ideea că în natură frumusețea există în mod obiectiv, cu alte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sale sau, cum am zice noi, o personalizare a geniului etnic. Într-o măsură, el e de asemenea expresia mediului colectiv și a momentului istoric în care creează. Dar această concepție face din artist mai mult un organ pasiv și impersonal, mai mult un produs al rasei, al mediului și al momentului, când el e, în realitate, un inițiator și un creator, adică o personalitate originală, care se afirmă în lume cu o putere proprie, adesea împotriva mediului și depășind sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
franca, pînă spre sfîrșitul sec. al XX-lea, nu doar în fostul imperiu sovietic, ci în tot estul Europei și în nordul și central Asiei. Limba cu o bogată flexiune (trei genuri, două numere și șase cazuri). La verb formele impersonale sînt mai numeroase decît cele personale. Sistemul verbal este dominat de opoziția de aspect. Două mari grupuri dialectale, de nord și de sud. Alfabet chirilic cu 32 de litere. familia indo-europeană, ramura balto-slavă, grupul oriental; accentuala; SVO chirilica 313. samoana
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
4.IV.2006). Nu am întâlnit formula vreau să vă spun foarte clar la vorbitori din afara sferei politice întrucât la ei nu intervine intenția de a-și impune autoritatea, nici de a-și demonstra transparența. 4.5. Expresiile neasumării Forma impersonală a unui verb se folosește în situațiile în care locutorul vrea să arate că acțiunea pe care o evocă este generală (îi privește pe toți sau pe foarte mulți): se cere/se caută acest produs ("lumea caută acest produs"), se
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
făcut distincția între uzul neutru ("justificat" logic și gramatical) și cel care permite neasumarea responsabilității pentru afirmațiile făcute 27, evitând referirea directă la persoane cunoscute. De cele mai multe ori această ambiguitate este creată intenționat de actorii politici, în tradiția cunoscutului stil impersonal al limbajului de lemn28: Alegeri anticipate ar fi fost utile și binevenite în 2005. Am înțeles că nu s-au dorit atunci. (E. Boc - TVR 1,31.VIII.2006); deși se știe că cel care s-a opus atunci a
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
se spună, a încheiat Boc. (TV Antena 3, 25.II.2006) Primul lucru care s-a dorit să se asigure a fost să se pună la adăpost dosarele. (V. Măgureanu, fost director al SRI -Realitatea TV, 11.IV.2006). Formularea impersonală se aplică, bineînțeles, și la alte verbe: Trebuie să se înțeleagă bine niște lucruri[...] (C. Popescu Tăriceanu - TVR 1, 22.XI.2007) Este complet fals că s-a refuzat discutarea proiectului în guvern. (O. Marinescu -TVR 1, 10.I.2007
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
alte verbe: Trebuie să se înțeleagă bine niște lucruri[...] (C. Popescu Tăriceanu - TVR 1, 22.XI.2007) Este complet fals că s-a refuzat discutarea proiectului în guvern. (O. Marinescu -TVR 1, 10.I.2007); din context reiese că forma impersonală s-a refuzat se referă la prim-ministru Din toate părțile se încearcă a se da în DNA. (M. Macovei, ministrul Justiției - TVR1, 14.II.2006). Deși s-a susținut că s-a lucrat foarte mult la acest dosar [...] el
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
II.2006). Deși s-a susținut că s-a lucrat foarte mult la acest dosar [...] el este doar atât (gest cu două degete foarte apropiate, sugerând subțirimea dosarului) (L. C. Koveși, procuror general al României - TVR 1, 7.XII.2007). Exprimarea impersonală, care persistă încă în discursul politic actual, este simțită ca atare de vorbitorii din afara sferei politice, fapt ilustrat în exemplul următor: Surse noi de energie există deja. Dar, ca să vorbim ca în Parlament, "încă nu se dorește". (I. G. Pascu
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
de vorbitorii din afara sferei politice, fapt ilustrat în exemplul următor: Surse noi de energie există deja. Dar, ca să vorbim ca în Parlament, "încă nu se dorește". (I. G. Pascu - TV "The Money Channel", 28.XI.2007). 4.5.2. Clișeul impersonal este folosit frecvent și de jurnaliști (în ciuda obligației lor profesionale de a informa complet destinatarii), precum și de persoane din afara domeniului publicistic: Se vrea și arestarea lui Ovidiu Tender. ("Libertatea", 25.II.2006) Nu se vrea să se afle ce e
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
de asigurările sociale. (Radio BBC România, 1.IV.2006) Responsabilii vor fi scoși la iveală, dacă se va dori. (B1 TV, 25.V.2006) Nu se vrea să se înțeleagă asta. (TVR 2, 1.II.2006). 4.5.3. Formularea impersonală poate fi folosită uneori cu o funcție pragmatică aparte, aceea de atenuare a unor acuzații. În pasajul următor se poate observa cum locutorul trece, în cursul aceleiași intervenții, de la adresarea directă (la persoana a doua) la forma impersonală, atunci când formulează
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
3. Formularea impersonală poate fi folosită uneori cu o funcție pragmatică aparte, aceea de atenuare a unor acuzații. În pasajul următor se poate observa cum locutorul trece, în cursul aceleiași intervenții, de la adresarea directă (la persoana a doua) la forma impersonală, atunci când formulează acuzații: Să luăm cazul absolut regretabil și revoltător de la Constanța. Peste 100 de documentații au fost trișate ca să capete realizare. Eu mă întreb de ce nu ați acționat în momentul în care ați observat și trebuie să schimbăm legile
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
proprie limbajului jurnalistic actual pentru forma de superlativ a epitetelor folosite (Dascălu 1998: 90); − acumularea sinonimelor contextuale (clar, deslușit, răspicat) amintește de caracterul tautologic al limbii de lemn; − clișeul nu se vrea/ dorește este o sechelă a construcțiilor pasive și impersonale (Thom 1993: 44, passim), o "fosilă" (Slama-Cazacu 2000: 80) a limbii de lemn totalitare, ca expresie a "ocolirilor impersonale" (ibidem: 81; autoarea le mai numește și "rezerve", idem 2003: 88). Clișeele din limbajul politic de care ne-am ocupat au
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]